2,325 matches
-
Utilizări și definiții ale parodiei în modernitatea târzie: Parodia = împotriva interpretării (Sontag, 1964) Don Quijote = prima operă literară modernă întrucât în interiorul său siguranța similitudinii este înlocuită prin diferență, iar râsul lui Borges este un "râs care zguduie" (Foucault) Parodia = constestare și distorsiune (Macherey) Parodia = comic (și parodia modernă = pseudo-transgresare), în timp ce carnavalescul (cf. Bahtin) = transgresare serioasă (contribuie și la dialogismul sau intertextualitatea tradițiilor menippee și polifonică) (Kristeva) Parodia = critică a realității (Foucault) Parodia = nesănătoasă (Hassan) Parodia = lipsa forței, intenționalitate și diferență (Baudrillard) Parodia
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
lui Daniel Defoe] ori Cavalerul inexistent al lui Italo Calvino [care-și împrumută unele personaje din La Chanson de Roland, dar le modifică esențial]); • devierea sensului anterior al acelui text-matrice; relația cu textul precedent este una "de alter(n)are, distorsiune, schimbare, diferență"338; de aici rezultă caracterul paradoxal al parodiei postmoderne, duplicitar pentru că unește continuitatea și schimbarea, autoritatea și transgresarea ei; • intenția distorsiunii este, de obicei, umoristică, satirică, ironică; sunt găsite modalități pentru a-l implica pe cititorul ce decodifică
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
esențial]); • devierea sensului anterior al acelui text-matrice; relația cu textul precedent este una "de alter(n)are, distorsiune, schimbare, diferență"338; de aici rezultă caracterul paradoxal al parodiei postmoderne, duplicitar pentru că unește continuitatea și schimbarea, autoritatea și transgresarea ei; • intenția distorsiunii este, de obicei, umoristică, satirică, ironică; sunt găsite modalități pentru a-l implica pe cititorul ce decodifică textul astfel încât acesta să nu se simtă plictisit, ba chiar să se amuze. Semnificația de închidere a textului e generată deci, oximoronic, tocmai
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
istorii, ci a istoriilor. Ceea ce favorizează, într-o anume măsură, lucrarea de față este faptul că narativismul se poate aplica nu numai surselor istorice, ci și domeniilor vizualității, pentru că medierea între o anume realitate exprimată vizual și audiență presupune o distorsiune a sensurilor. Într-un fel oarecum asemănător comentariilor narativiste care promovează construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează multiplul și construirea nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
fi amfora din mâna lui Polyphemos care nu este inclusă în episodul amintit din Odiseea. Însumând aceste observații, Stansbury O’Donnell arată că artistul nu a creat secvența de pictură ceramică pentru a ilustra o operă literară. El consideră că distorsiunea narativă din imaginea în care Polyphemos nu este adormit, ci este beat și prea lent pentru a reacționa, nu este o abatere de la text, ci un element de creație originală. Privită în acest fel, Eleusis Polyphemos nu mai este o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
istorii, ci a istoriilor. Ceea ce favorizează, într-o anume măsură, lucrarea de față este faptul că narativismul se poate aplica nu numai surselor istorice, ci și domeniilor vizualității, pentru că medierea între o anume realitate exprimată vizual și audiență presupune o distorsiune a sensurilor. Într-un fel oarecum asemănător comentariilor narativiste care promovează construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează multiplul și construirea nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
fi amfora din mâna lui Polyphemos care nu este inclusă în episodul amintit din Odiseea. Însumând aceste observații, Stansbury O’Donnell arată că artistul nu a creat secvența de pictură ceramică pentru a ilustra o operă literară. El consideră că distorsiunea narativă din imaginea în care Polyphemos nu este adormit, ci este beat și prea lent pentru a reacționa, nu este o abatere de la text, ci un element de creație originală. Privită în acest fel, Eleusis Polyphemos nu mai este o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
să deformeze realitatea și pot la fel de bine să ne împiedice să o vedem. Așa se nasc prejudecățile: judecăm dinainte, formulăm o judecată cu valoare generală, fără o anchetă circumstanțială și controlată. Știind aceasta, putem fi preveniți împotriva acestor surse de distorsiune. Suntem invitați să fim cinstiți din punct de vedere intelectual: să acceptăm faptele demonstrate, deoarece "faptele sunt mai respectabile decât un magistrat", să acceptăm informațiile veridice, chiar dacă ne contrazic propriile idei, să fim imparțiali, în ciuda simpatiilor și animozităților personale. Obiectivitatea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
istorii, ci a istoriilor. Ceea ce favorizează, într-o anume măsură, lucrarea de față este faptul că narativismul se poate aplica nu numai surselor istorice, ci și domeniilor vizualității, pentru că medierea între o anume realitate exprimată vizual și audiență presupune o distorsiune a sensurilor. Într-un fel oarecum asemănător comentariilor narativiste care promovează construirea nu a unei singure istorii, ci a istoriilor, lucrarea accentuează perspectiva relativistă asupra picturii, promovează multiplul și construirea nu a unei singure narațiuni, ci a narațiunilor picturale. Despre
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
că problema legitimității metaforei a creat o ruptură între naratologia descriptiv formală, inspirată de analiza discursului și științele cognitive și discursul speculativ postmodern despre narațiune. Pe de o parte, detractorii metaforei caracterizează împrumuturile din alte domenii ca pe niște inevitabile distorsiuni ale conceptului original pentru că nu toate caracteristicile lor pot fi transferate în noul domeniu și pentru că limbajul figural este doar care maschează absența desemnării la propriu, lipsite de ambiguități. Pe de altă parte, partizanii deconstructioniști ai limbajului figural consideră că
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
fi amfora din mâna lui Polyphemos care nu este inclusă în episodul amintit din Odiseea. Însumând aceste observații, Stansbury O’Donnell arată că artistul nu a creat secvența de pictură ceramică pentru a ilustra o operă literară. El consideră că distorsiunea narativă din imaginea în care Polyphemos nu este adormit, ci este beat și prea lent pentru a reacționa, nu este o abatere de la text, ci un element de creație originală. Privită în acest fel, Eleusis Polyphemos nu mai este o
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
International Sociology, 15:2, pp. 233-48. Mitchell, James Clyde (1974), "Perceptions of ethnicity and ethnic behavior: an empirical exploration", în Cohen, Abner (ed.), Urban Ethnicity, Londra, Tavistock Publications, pp. 1-35. Morândău, Dorel și Rusu, Horațiu (2002), Globalizarea între cunoaștere și distorsiune, Annales Universitatis Apulensis, Seria "Sociologie", 2, pp. 28-37. Motru, Contantin Rădulescu (1984 [1927]), "Personalismul energetic", în Personalismul energetic și alte scrieri, București: Editura Eminescu. Motru, Contantin Rădulescu. (1984 [1932]), " Vocația factor hotărâtor în cultura popoarelor", în Personalismul energetic și alte
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
minim, finisările ulterioare ale protezei fiind reduse. Dezavantajele majore ale acestei tehnici sunt reprezentate de conținutul ridicat de monomer rezidual, ceea ce atrage reacții inflamatorii la nivelul mucoasei de sprijin; este necesar să remarcăm proprietățile mecanice mai slabe, neputând exclude o distorsiune posibilă a protezei total mobilizabile datorată flexibilității tiparului. În scopul anulării dezavantajelor prezente, în metoda expusă anterior s-a realizat o perfecționare a tehnicii, materializată prin utilizarea unei rășini acrilice de tip fluid termo-polimerizabilă într-un tipar de hidrocoloid, sub
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
față, țeapă activează o regiune istorico-culturală, specific românească, care este asociată (↔) cu instrumentul de pedeapsă folosit de Vlad Țepeș. Acest nod va conduce către terțitate/ simbolicitate sau nivelul metasimbolului. Figură istorică a lui Vlad Țepeș se încadrează în procesul de distorsiune prin stereotipie (Vos, Schoemaker 2006: 23) și are drept nod final conceptul de "dreptate"; * spațiul politic românesc. Manipularea cercurilor Borromean are drept finalitate construirea unui nou spațiu mental în contextul situațional al campaniei electorale din 2004, printr-un transfer de
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
și socială. 2. Așa cum este folosit de Marx și de Engels în Ideologia germană (scrisă în 1845-1846, dar publicată pentru prima dată în 1932), cuvântul se referă la asemenea sisteme generale numai în măsura în care se recunoaște că ele conțin falsuri și distorsiuni generate de motivații mai mult sau mai puțin inconștiente. In acest sens, cei doi autori, firește, nu considerau propria lor operă ca fiind ideologică. 3. În alte contexte marxiste și acolo unde accentul cade pe metafizică, cuvântul acoperă toate ideile
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
-
este limitată în spațiul virtual, deoarece aici oamenii comunică în cea mai mare măsură prin limbaj scris și nu pot vedea reacțiile nonverbale ale celorlalți, reacții care oferă un feedback și reglează comunicarea. În plus, barierele lingvistice creează dificultăți și distorsiuni în comunitățile online de nivel global, având în vedere că nu toți participanții se exprimă cu aceeași ușurință în limba engleză, care este nu numai limba de circulație, dar și limba comună majorității aplicațiilor și programelor computerizate. Pe măsură ce depășesc barierele
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
biografia, rescriind geneza propriei sale cărți. Motivul invocat de autoare este că Eugen Barbu obișnuiește să ignore adevărul datorită atmosferei din România. Scuză sau nu, istoria se reinventează după nevoile perioadei, mai exact ale partidului, "realitatea fiind supusă unei continui distorsiuni impuse de ideologie. Original, pentru că nimic nu-l mai forța, la Paris, pe Eugen Barbu să continue această metodă cu atât mai mult cu cât în clipa de față nici chiar în țară un scriitor nu mai este neapărat supus
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
dintre procedurile de evaluare și obiective, conținuturi; - formarea și dezvoltarea competenței docimologice a cadrelor didactice; - dezvoltarea metodologiilor de evaluare specifice examenelor de admitere și certificare în învățământ; - optimizarea climatului psihosocial în care se realizează evaluarea; - eliminarea factorilor perturbatori și limitarea distorsiunilor în notare; - centrarea evaluării asupra rezultatelor pozitive și nesancționarea în permanență a celor negative; - transformarea elevului într-un partener autentic al profesorului în evaluare, prin autoevaluare, interevaluare EVALUARE 1. PROPUNERI DE ITEMI Itemi cu răspuns dual Citiți cu atenție fiecare
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
si exploata, prin diverse proceduri, substanța informațională a circuitelor și fluxurilor constituie, în mod secvențial, pe diferite activități. La nivelul sistemului informațional pot apărea o serie de disfuncționalități cum ar fi : dezinformarea și suprainformarea Dezinformarea se prezintă sub trei forme: - distorsiunea - formă de dezinformare prin care se culeg, prelucrează și transmit, în mod neintenționat, mesaje eronate. Poate fi favorizată de structura organizatorică, modul de proiectare și funcționare a sistemului informațional, stilul de management. - filtrajul - se modifică mesajul parțial sau total în
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
de mediu asupra receptorului (zgomot, climatul organizațional etc). - eterogene - discernerea insuficientă a mesajelor relevante transmise sau primite, de cele cu semnificație redusă sau nulă. Aceste bariere declanșează o serie de deficiențe în sistemul de comunicații din organizație, între care filtrajul, distorsiunea, supraîncărcarea canalelor de comunicare cu informații inutile sunt cele mai importante. 3.3.Optimizarea sistemului informațional - comunicațional în instituțiile școlare preuniversitare Depășirea barierelor și, implicit, atenuarea ori eliminarea disfuncționalităților majore ale sistemului de comunicații din organizații necesită acționarea în mai
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92270]
-
si exploata, prin diverse proceduri, substanța informațională a circuitelor și fluxurilor constituie, în mod secvențial, pe diferite activități. La nivelul sistemului informațional pot apărea o serie de disfuncționalități cum ar fi : dezinformarea și suprainformarea Dezinformarea se prezintă sub trei forme: - distorsiunea - formă de dezinformare prin care se culeg, prelucrează și transmit, în mod neintenționat, mesaje eronate. Poate fi favorizată de structura organizatorică, modul de proiectare și funcționare a sistemului informațional, stilul de management. - filtrajul - se modifică mesajul parțial sau total în
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
de mediu asupra receptorului (zgomot, climatul organizațional etc). - eterogene - discernerea insuficientă a mesajelor relevante transmise sau primite, de cele cu semnificație redusă sau nulă. Aceste bariere declanșează o serie de deficiențe în sistemul de comunicații din organizație, între care filtrajul, distorsiunea, supraîncărcarea canalelor de comunicare cu informații inutile sunt cele mai importante. 3.3.Optimizarea sistemului informațional - comunicațional în instituțiile școlare preuniversitare Depășirea barierelor și, implicit, atenuarea ori eliminarea disfuncționalităților majore ale sistemului de comunicații din organizații necesită acționarea în mai
PARTICULARITĂŢI ALE STILULUI MANAGERIAL ÎN UNITĂŢILE ŞCOLARE PREUNIVERSITARE by GABRIELA VÎLCU () [Corola-publishinghouse/Science/1809_a_92279]
-
traduce drama DCI, a cărei compromitere este evidentă 23. Trebuie să privim cu prudență acuzațiile bazate în special pe mărturiile mafioților "căiți", cazul nefiind încă judecat. Dar poate mai grav decît aceste acuzații este bilanțul unei gestiuni care demonstrează o distorsiune între principiile creștine ale acțiunii politice definită ca act de caritate și multe din comportamentele individuale. Tot atît de sever poate fi criticată distorsiunea între viziunea asupra lumii așa cum reiese ea din programul creștin-democrat și realitatea serviciilor publice ruinate, a
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]