8,849 matches
-
omului deplin, se produce în spațiul determinat de nordul Africii, Orientul Mijlociu, Europa mediteraneană, adică o zonă în exclusivitate aparținând nordului planetei. Diviziunea muncii sociale este, de asemenea, un proces în concordanță cu natura umană. Adam Smith spune chiar că: Această diviziune socială a muncii din care derivă așa de multe avantaje, nu este la originea ei efectul vreunei înțelepciuni omenești care să prevadă și să urmărească belșugul general pe care ea îl realizează. Ea este consecința necesară, deși foarte lentă și
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
are în vedere o astfel de largă utilitate; anume înclinarea de a face troc, de a trafica, de a schimba un lucru pentru altul"232, ea este "... consecința inevitabilă a facultăților rațiunii și graiului..."233. Costin Kirițescu 234 asociază prima diviziune a muncii sociale cu schimbul de mărfuri regulat. Ceea ce până atunci avea un caracter întâmplător, acum are un caracter permanent și obișnuit, acesta este schimbul marfă contra marfă sau trocul 235. Trecerea la economia de tip profit prin "Chrematistică"236
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
cu natura fiind foarte importată în modalitățile de practicare a schimbului în natură; • caracterul geografic limitat. Relieful și condițiile climatice au jucat, de asemenea, un rol esențial în modalitățile de efectuare a schimburilor economice și a economiei în ansamblu. Prima diviziune a muncii sociale și schimbul economic rațional, determinat de nevoie și interes, va sta la baza civilizației umane. Civilizația umană este definită ca fiind "... economie de putere, de timp și de materie, adică folosirea cea mai deplină a mijloacelor date
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Și acest fenomen se petrece și azi în cazul omului modern. De câte ori nu avem tendința izolării! Tot de atâtea ori revenim în societate, între oameni. Mises, un mare admirator al individualismului uman și liberalismului economic, spune: "Fenomenul social fundamental este diviziunea muncii și corolarul său, cooperarea umană"243. Cu cât rasa umană și civilizația vor merge înainte, cu atât formele de diviziune socială a muncii și cooperarea umană se vor diversifica. Cooperarea umană 244 va evolua de la formele primitive, iraționale, până la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
în societate, între oameni. Mises, un mare admirator al individualismului uman și liberalismului economic, spune: "Fenomenul social fundamental este diviziunea muncii și corolarul său, cooperarea umană"243. Cu cât rasa umană și civilizația vor merge înainte, cu atât formele de diviziune socială a muncii și cooperarea umană se vor diversifica. Cooperarea umană 244 va evolua de la formele primitive, iraționale, până la forme sofisticate, specifice omului modern. Reținem azi instituții și norme puternice ca rezultat al cooperării umane, instituții și norme pe care
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ne bazăm și fără de care nu vom putea să gestionăm complexitatea lumii actuale. Mises confirmă: "Societatea umană este un fenomen intelectual și spiritual. Este rezultatul utilizării deliberate a unei legi universale ce determină devenirea cosmică, respectiv a productivității superioare a diviziunii muncii. Ca orice altă manifestare a acțiunii, recunoașterea legilor naturii este pusă în serviciul eforturilor omului de a-și ameliora condițiile"245. David Ricardo a discutat altfel despre cooperare, denumind-o "legea asocierii". Conceptul este valabil chiar dacă autorul se referă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
a-și ameliora condițiile"245. David Ricardo a discutat altfel despre cooperare, denumind-o "legea asocierii". Conceptul este valabil chiar dacă autorul se referă la costurile comparative care apar în comerțul internațional. Hülsmann 246 îl completează: "Câștigurile de productivitate generate de diviziunea muncii prin comparație cu producția autarhică, constituie baza unei legi generale numită "Legea asocierii"". Capitolul II Trocul 1. Ce este trocul? Trocul 247 este o formă primitivă de schimb, marfă contra marfă ce se produce pentru prima dată, într-o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
darul într-un bun de care are nevoie. A face troc, la începuturile acestei forme de schimb, era echivalent cu a căuta în altă parte bunul de care are nevoie. În mod convențional spunem că trocul a apărut după prima diviziune socială a muncii, pentru că de atunci există nevoi diversificate și oameni diferiți social, ce produc bunuri diferite. Trocul este mai mult decât un dar. Este o nevoie a unui schimb, pe fondul unor trebuințe conștientizate. De aceea, nimeni nu schimbă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
umane pe care ni le-a dăruit natura și Marele Creator. Schimbul economic este operațiunea profund umană, cu valențe morale interne, care stă la baza satisfacerii în mod pașnic a trebuințelor. Schimbul economic apare mai târziu în evoluția umană, după diviziunea muncii sociale, deoarece atunci omul are o gândire, o conștiință de sine, are limbaj și poate socializa, poate coopera. Cooperarea umană pe baza intereselor umane, având la bază morala umană, stă la baza civilizației umane. Adam Smith arată cel mai
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
la baza civilizației umane. Adam Smith arată cel mai clar în Avuția Națiunilor cum brutarul sau măcelarul nu ne dau carne și pâine pentru că sunt generoși cu noi, ci pentru că au la rândul lor interese care trebuie satisfăcute într-o diviziune socială a muncii fără sfârșit. Émile Durkheim, în "Diviziunea muncii sociale"253 arată că "agentul moralizator al omului ca ființă socială este societatea"254. Tocmai de aceea, "diviziunea muncii sociale este un fenomen fundamental pentru destinul societății în ansamblu, nu
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
clar în Avuția Națiunilor cum brutarul sau măcelarul nu ne dau carne și pâine pentru că sunt generoși cu noi, ci pentru că au la rândul lor interese care trebuie satisfăcute într-o diviziune socială a muncii fără sfârșit. Émile Durkheim, în "Diviziunea muncii sociale"253 arată că "agentul moralizator al omului ca ființă socială este societatea"254. Tocmai de aceea, "diviziunea muncii sociale este un fenomen fundamental pentru destinul societății în ansamblu, nu doar pentru latura sa economică"255. Omul economic este
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ci pentru că au la rândul lor interese care trebuie satisfăcute într-o diviziune socială a muncii fără sfârșit. Émile Durkheim, în "Diviziunea muncii sociale"253 arată că "agentul moralizator al omului ca ființă socială este societatea"254. Tocmai de aceea, "diviziunea muncii sociale este un fenomen fundamental pentru destinul societății în ansamblu, nu doar pentru latura sa economică"255. Omul economic este un om social. Economia ca activitate nu se poate realiza, nu se poate împlini fără "celălalt", cu care comunici
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și delimitează natura umană. Discutăm aici despre o depășire a stării caracterizate de existența "Conștiinței comune"256, a stării de animalitate și semi animalitate în care omul se desparte de semenii săi257. Apariția diferențelor între oameni în legătură cu producția celor necesare, "diviziunea muncii este sursa solidarității sociale"258. Este interesant cum omul va evolua sub o dublă condiționare, a eu-lui său dar și a lumii, a celuilalt. Evoluția noastră primară, de începuturi, ne-a creat această capcană, care este, alături de altele, sursa
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
dar, trocul are un interes canalizat spre obținerea unei mărfi anume, se face prin acordul de voință exprimat de om și presupune conștientizarea unei nevoi economice de către individ în noul său rol de ființă socială, pe care îl oferă prima diviziune socială a muncii. Trocul presupune o morală a apartenenței la grup, presupune faptul cooperării. Trocul este un fapt social 263 înainte de a fi un fapt economic. Ar fi eronat să spunem că economia pre monetară 264, a trocului, ar fi
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
care există schimbul și producția de mărfuri. Relația de valoare exista cu aproximativ 7000 de ani în urmă"268. Discutăm despre următoarele repere cronologice: până în anul 10.000 î.Hr. a existat economia naturală, în jurul anului 10.000 î.Hr. apare prima diviziune a muncii sociale și apoi trocul, ca primă formă de schimb; discutăm despre troc primitiv sau fără conștiența valorii până în anul 5000 î.Hr., după care discutăm despre trocul cu echivalența valorii. Apare apoi moneda marfă, și știm că în anul
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
metalică cântărită, sau prima formă de folosire a metalului monetar în rol de monedă echivalent universal al tuturor mărfurilor. În anul 700 î.Hr. știm că este datată apariția monedei metalice bătute, care va însoți civilizația umană până în secolul XX. Prima diviziune a muncii sociale se suprapune peste etapa de expansiune a producției agricole din anul 10.000 î.Hr. Apariția momentului conștientizării valorii mărfurilor este, așa cum spuneam, foarte important, pentru înțelegerea mecanismului de dispariție a trocului, ca formă matură și generală de
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Trocul primitiv este și un "troc al consumației"271, deoarece schimbul dintre cele două mărfuri are unicul rol de a permite consumul unor mărfuri pe care participantul la schimb nu le produce. Trocul primitiv este un schimb forțat, impus de diviziunea muncii sociale. " Funcționarea acestui sistem de schimb s-ar putea concepe numai într-o societate cu totul rudimentară, unde diviziunea muncii este aproape inexistentă și numărul obiectelor de schimbat este foarte redus"272. Economistul român N.N. Constantinescu ne propune o
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
permite consumul unor mărfuri pe care participantul la schimb nu le produce. Trocul primitiv este un schimb forțat, impus de diviziunea muncii sociale. " Funcționarea acestui sistem de schimb s-ar putea concepe numai într-o societate cu totul rudimentară, unde diviziunea muncii este aproape inexistentă și numărul obiectelor de schimbat este foarte redus"272. Economistul român N.N. Constantinescu ne propune o analiză mai complexă a modului în care schimbul simplu sau trocul simplu ajunge să se transforme într-un troc complex
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
ani. Trocul permitea un transfer injust de valoare, numai că atunci nimeni nu-și propunea să respecte întocmai efortul, utilitatea, calitatea unei mărfi. Cu toate "neajunsurile" sale, economia de troc a fost una explozivă în epocă. S-au desfășurat două diviziuni sociale ale muncii; a apărut și s-a dezvoltat civilizația vechilor imperii. Omul s-a echipat. Apare și se dezvoltă ceea ce V. Gordon Childe 285 numește "dotarea, echipamentul", ca expresie a construcției sociale. Omul își dezvoltă și fundamentează graiul 286
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
prețurile "la negru", adevăratele prețuri rezultate din cerere și ofertă, și prețurile afișate, era uriașă. Din această cauză devierile de la valoare erau inacceptabile în procesul de schimb. Trocul în epoca socialismului avea caracteristicile de bază ale trocului din epoca primei diviziuni a muncii sociale. Valoarea era un element al economiei, nedescoperit de către socialism. Silviu Cerna a numit socialismul românesc, pe drept cuvânt, ca fiind epoca monedei țigări. Aceasta, deoarece "Kent-ul" era sistemul obligatoriu de referință, etalonul schimburilor. Este un caz
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
Kent-ul" era sistemul obligatoriu de referință, etalonul schimburilor. Este un caz tipic de economie profund instabilă, asemănătoare, prin moneda aleasă, cu economia italiană după al Doilea Război Mondial 296. În lipsă de altceva, exact ca oamenii din epoca primei diviziuni a muncii sociale, ne apropiem o marfă, o redefinim în raport cu celelalte, după care o folosim în schimb ca monedă universală. Din totdeauna, oamenii au încercat să-și păstreze intact modul în care se raportează la munca lor, la utilitate, la
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
căutat și își va căuta permanent drumul și destinul după un cadru moral-natural dat. A treia marfă s-a detașat în mod natural și fizic, pe parcursul a mii de ani. Sintetizăm: - 35.000 î.Hr. → Homo Sapiens - 10.000 î.Hr. → Prima diviziune socială a muncii - 5.000 î.Hr. → Apariția valorii ca percepție umană - 5000- 3000 î.Hr. → Apariția monedei marfă - 1760 î.Hr. → Folosința monedei metalice cântărite - 700 î.Hr. → Folosința monedei metalice bătute 376 - 1500 → Apariția bancnotei - după 1914 → renunțarea la moneda metalică - 1970
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
propria sa ființă care muncește și care "există", se află în raporturi legitime cu natura, cu lumea fizică și cu ceilalți oameni. Banii sunt legați de schimb, iar schimbul economic de evoluții ce au la bază nevoia, interesul, utilitatea și diviziunea muncii sociale. Diversificarea nevoilor îl împinge pe om să simtă nevoia cooperării,nevoia de celălalt. Până la urmă oamenii scimbă odată cu mărfurile și efortul lor pentru fabricarea acestor mărfuri. Menger spune că, ,banii sunt mediul universal de schimb"380. În continuare
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai ușor la presiunile externe; - conștiența unor nevoi speciale, diferite de cele ale animalelor, care-l pun în situația de a căuta noi soluții de adaptare; - conștiența divizării muncii, împărțirii sale, mai întâi în familie și apoi în organizarea și diviziunea muncii în afara familiei; - conștiența schimbului de mărfuri, tocmai pentru că apare surplusul în produse, iar nevoile se extind. Drumul omului de la animal la ființă socială este un drum presărat cu multe obstacole, ce se desfășoară pe parcursul a mii de ani. Dacă
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
economice 402. - Evident aici cuvântul "instituție"403 nu are sensul de structură birocratică modernă, ci de autoritate pusă în slujba unui scop. - Caracter social este de reținut în contextul în care într-adevăr moneda apare (în epoca fierului) odată cu apariția diviziunii sociale a muncii și cu etapa în care omul devine ființă socială în cel mai propriu înțeles al termenului, adică atunci când apar structurile de organizare umană și relațiile între oameni ca indivizi sau oameni organizați în grupuri de indivizi familia
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]