10,318 matches
-
datorită unui surplus de timp liber rezultat din activitatea altora. Această concepție se cristalizează în teoria clasei timpului liber, datorată lui Thorstein Veblen (1857-1929). Acest sociolog american caracterizează elita timpului său drept o „clasă a timpului liber” (Veblen, 1899). Statutul dobândit și averea acumulată îi permit să ducă o viață neproductivă. Mediul social constituit din familii de rentieri este unul în care munca e considerată ca fiind degradantă. La fel ca în cercurile aristocratice, preocuparea pentru prezervarea statutului social impune o
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
teritoriu. Elitele, definite prin putere, apar mai întâi ca niște grupuri capabile să exercite cu succes o putere substanțialistă: pur și simplu, ele dețin pârghiile de comandă. Dar membrii elitelor respective pot fi, de asemenea, caracterizați printr-un avantaj strategic dobândit sau transmis: cel de a se putea impune și de a-și impune voința în contexte relaționale diverse. De altfel, teza lui Charles Wright Mills despre coeziunea relativă a conceptului power elite se bazează în parte pe exercițiul combinat al
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cel mai înalt nivel ar putea fi surprins, din când în când, notabilul de provincie. Iar acest fapt va explica reticența pentru formele de comunicare mediatizate, prioritatea acordată relațiilor personale, grija pentru crearea și menținerea rețelelor informale și polimorfismul influenței dobândite. Elitele strategice și cercetarea empirică Încă din clipa când obiectul raționamentelor noastre devine societatea modernă diversificată, suntem puși în situația să identificăm sectoarele de activitate interdependente, dar autonome care-și au propriile canale de acces la excelență și la preeminență
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
decât pentru ceea ce faci. În principiu, în societățile moderne, talentele și performanțele contează mai mult și doar criteriile universaliste sunt considerate că au o aplicabilitate legitimă. Totuși, în practică, asistăm întotdeauna la o combinație de caracteristici moștenite și de trăsături dobândite, în măsura în care talentele căutate sunt, deseori, rodul unui mod de educație pe care numai clasele privilegiate îl pot oferi. În fiecare societate, talentele considerate ca fiind cele mai importante sunt cele care furnizează criterii de recrutare a elitelor. În societățile moderne
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
la această voluptate țin de asceza clasică a filosofilor antici: a te elibera de pasiunile triste, a nu consimți la plăcerile care ne alienează, a da trupului numai ceea ce poate primi, fără a pune în pericol fericirea atât de scump dobândită. Creștinul adaugă: a elibera înlăuntrul ființei tale partea spirituală pentru a cunoaște, aici și acum, plăcerea și bucuria unei porniri către Dumnezeu. Plăcerea terestră este deci un vehicul util pentru a duce la plăcerea celestă, singurul bun adevărat. 10. O
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
să mor, eu Michel de Montaigne - și o și știu, dat fiind că am experimentat îndeaproape acest adevăr devenit de atunci nu atât o seninătate cât o proximitate crescută. Accidentul nu-i o reconciliere, ci o revelare; nu o pace dobândită, ci o declarație deschisă de război. încă de la vârsta de douăzeci de ani, Montaigne afirmă că experimentează corporal acțiunea morții asupra lui: începutul declinului, anunțarea sfârșitului. Această problemă n-a fost niciodată rezolvată în timpul vieții. Cu siguranță, nu în momentul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pentru a-și aștepta cu seninătate sfârșitul... 46. Cele două trupuri ale lui Montaigne. Pe de o parte, primul trup al lui Montaigne: carnea, cadavrul său, rămășițele pământești și multiplele sale peripeții între atâtea fapte diverse și seninătatea în sfârșit dobândită; pe de altă parte, Eseurile, celălalt corp al său, aproape glorios acesta, un dublu sustras descompunerii, etern, viu, destinat să-i supraviețuiască în timp și Istorie - poate chiar până la un punct pe care autorul însuși nu și-l imagina, el
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
mai puțin decât definirea unei noi măsuri, a unui echilibru diferit, mai aproape de Aristip. Nici plăcerea redusă la bunuri dobândite în cursul căsniciei, nici cea a unui chefliu sau a unui petrecăreț roman: o plăcere de a trăi, o pace dobândită, o seninătate pe care nimic nu vine s-o tulbure - iată spre ce tind acești adepți din noua generație epicuriană. Teoria lui Epicur permitea, de altfel, această interpretare. Fiziologia filosofului fondator obligă la severitatea doctrinei: Epicur face din necesitate virtute
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
specializare a structurilor sau creștere a complexității sociale (Smelser, 1997, p. 3). Diferențierea structurală aduce cu sine diversificare. Deși diferența poate fi neclară, este vorba de rolurile și statusurile atribuite (ascribed - rasă, etnie, gen, limbă maternă, regiune etc.) și cele dobândite (non-ascribed - cum ar fi apartenența la diferite mișcări sociale). Rolurile și statusurile atribuite descriu diferențierea, pe când cele dobândite descriu diversificarea. Acceptarea diversificării, dar și a multiculturalismului (drept combinație între rolurile și statusurile atribuite și cele dobândite) constituie fundamentele dezvoltării sociale
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Deși diferența poate fi neclară, este vorba de rolurile și statusurile atribuite (ascribed - rasă, etnie, gen, limbă maternă, regiune etc.) și cele dobândite (non-ascribed - cum ar fi apartenența la diferite mișcări sociale). Rolurile și statusurile atribuite descriu diferențierea, pe când cele dobândite descriu diversificarea. Acceptarea diversificării, dar și a multiculturalismului (drept combinație între rolurile și statusurile atribuite și cele dobândite) constituie fundamentele dezvoltării sociale. Diversificarea generează nevoia de dezvoltare a unor mecanisme care să promoveze integrarea socială a grupurilor care nu au
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
regiune etc.) și cele dobândite (non-ascribed - cum ar fi apartenența la diferite mișcări sociale). Rolurile și statusurile atribuite descriu diferențierea, pe când cele dobândite descriu diversificarea. Acceptarea diversificării, dar și a multiculturalismului (drept combinație între rolurile și statusurile atribuite și cele dobândite) constituie fundamentele dezvoltării sociale. Diversificarea generează nevoia de dezvoltare a unor mecanisme care să promoveze integrarea socială a grupurilor care nu au putere, grupurile minoritare. Aceasta se realizează pe mai multe căi: integrare economică; integrare în sistemul legal; integrare culturală
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cele sociale se datorează unor diferențe în privința coeficientului de inteligență și a gradului diferit de efort depus de indivizi, și nu unor diferențe datorate originii sociale. Societățile meritocratice ar fi acelea în care în realizarea stratificării sociale prevalează abilitățile individuale dobândite (achieved), și nu cele datorate nașterii și moștenirii (ascriptive). Contrar teoriilor funcționaliste, studiile empirice din anii ’60 și ’70 au arătat că legătura dintre merit (în accepțiunea restrânsă de coeficient de inteligență) și nivelul școlar dobândit este una relativ slabă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale prevalează abilitățile individuale dobândite (achieved), și nu cele datorate nașterii și moștenirii (ascriptive). Contrar teoriilor funcționaliste, studiile empirice din anii ’60 și ’70 au arătat că legătura dintre merit (în accepțiunea restrânsă de coeficient de inteligență) și nivelul școlar dobândit este una relativ slabă. La rezultate egale ale testelor de inteligență, nivelul de școlaritate dobândit de indivizi și, mai mult, poziția lor socială de destinație continuă să rămână diferite într-un număr ridicat de cazuri. În acest sens, la nivel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
destinație continuă să rămână diferite într-un număr ridicat de cazuri. În acest sens, la nivel teoretic s-a produs o relativizare a noțiunii de merit prin schimbarea semnificației acestuia din nivel de inteligență plus efort în nivel de școlaritate dobândit. Confruntarea cu realitatea empirică a acestei noi ipoteze meritocratice s-a dovedit a invalida din nou pretenția de a considera societățile vestice ca promotoare ale unor sisteme educaționale și sociale meritocratice, bazate pe principiul egalitatii de șansă. Studiile întreprinse (Jencks
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
meritul, în sens de efort și aptitudini individuale, nu poate fi considerat un principiu universal de distribuție a indivizilor în cadrul structurii sociale și că nu anulează în nici un fel efectele originii sociale a indivizilor. Meritul, înțeles ca nivel de școlaritate dobândit, are o influență limitată asupra poziției sociale de destinație. Breen și Goldthorpe contrazic și teza „meritocrației crescânde” (incresead merit-selection), potrivit căreia societățile occidentale nu sunt, în mod efectiv, niște meritocrații, dar în decursul timpului selecția pe baza meritului personal tinde
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
șanselor școlare. Provocarea pe care Boudon o lansează sociologiei educației este aceea de a elabora o teorie care să pună în relație inegalitatea oportunităților educaționale cu inegalitatea oportunităților sociale. Boudon definește inegalitatea oportunităților educaționale ca „diferențele în nivelul de educație dobândit care se datorează originii sociale” (Boudon, 1973, p. XI). Inegalitatea oportunităților sociale este, prin urmare, definită ca diferența de realizare socială datorată originii sociale. Cererea de educație este, în teoria lui Boudon, rezultatul agregat al opțiunilor individuale pe care le
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
din științele sociale, și pentru acesta este greu de formulat o definție clară și general acceptată. Una dintre cele mai cunoscute și folosite îi aparține lui Arnold Wolfers, care afirmă că securitatea, în sens obiectiv, măsoară absența amenințărilor la adresa valorilor dobândite, iar într-un sens subiectiv, absența temerii că asemenea valori vor fi atacate (Wolfers, 1952, p. 485). În privința valorilor de apărat, perspectivele de inspirație realistă presupun că obiectivul fundamental al oricărui stat este propria supraviețuire. În anarhie, supraviețuitea este scopul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
create parcursuri formative inovative, în măsură să transfere noi competențe și să creeze noi profiluri profesionale care să răspundă diverselor nevoi ale teritoriului. Beneficiarii acestor parcursuri sunt tineri șomeri, dar și operatori din domeniul social care necesită recalificare. Noile competențe dobândite deschid noi piețe în economia socială și oferă posibilitatea beneficiarilor de a intra în competiție și de a găsi un loc de muncă. Din acest motiv, parcursurile formative prevăd un număr însemnat de ore de teorie, dar, în special, de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
viziunea modernă a acestei profesii, care și-a impus în timp propria sa identitate, oferind din perspectiva multor științe răspunsuri sociale eficiente și suport calificat pentru viața omului în dificultate. Se va crea astfel o simbioză organică între aspectele teoretice dobândite și activitatea practică a profesiei cu multiple valențe de schimbare socială și umană. Odată cu această sinteză multidisciplinară s-a impus și necesitatea dezvoltării unor standarde profesionale care să definească asistența socială prin raportare la propria sa identitate și să o
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
culturi profesionale de specialitate, al cărei orizont se întregește permanent pe parcursul vieții prin învățare continuă de tip calificare/specializare și preluarea cunoștințelor noi, prin modernizarea cadrului de exercitare a profesiei, prin receptivitatea crescută la dinamica practicii profesionale. Cultura profesională odată dobândită face deschiderea necesară către absorbția/interiorizarea acelor instrumente teoretice și practice care influențează schimbări majore în îmbunătățirea performanțelor acțiunii. Aceasta semnifică de fapt opțiunile valorice ale asistentului social pentru perfecționarea sa profesională continuă, susținută și de calitatea sistemului formativ-educativ, dar
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
parte, acele posibilități ale punerii în practică a acestor cunoștințe prin evaluarea problemelor sociale raportate la intervenție activă, acțiune motivată, schimbare controlată. Această susținere a acțiunilor practice pe baza cunoștințelor teoretice evidențiază în planul standardelor generale abilități existente, dar și dobândite, în conformitate cu exigențele științifice aplicate în practica profesiei. La acestea se adaugă, cu o pondere însemnată, valorile morale ale profesiei, sintetizate de un cod deontologic specific. Valorile morale ale profesiei trebuie să evidențieze, de asemenea, loialitatea și responsabilitatea specialistului față de instituția
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
de consiliere. Dacă atitudinea societății, a comunităților din care fac parte este dificil de schimbat, asistentul social trebuie să se ocupe în mod adecvat de acești copii. SIDA este cauzată de un virus cunoscut sub numele de virusul imunodeficienței umane dobândite (HIV) (http:/www. medicalxxl. Com/Sanatate XXL/sidal.htm). HIV distruge sistemul de apărare al organismului, iar oamenii bolnavi de SIDA mor pentru că organismul lor nu mai poate lupta cu alte boli grave. Persoanele infectate cu HIV pot trăi de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
derulare, trebuie structurat pe trei componente esențiale: componenta introductivă, componenta de învățare, de conținut, componenta finală și evaluarea care ajută la evidențierea și realizarea relației dintre ceea ce s-a propus prin programul de pregătire și implementarea în practică a celor dobândite. 5. Ne-am precizat scopul și populația căreia ne adresăm, am identificat trebuințele de învățare, am stabilit obiectivele și am conturat conținutul programului, urmează dezvoltarea acelor activități educaționale care să conducă la atingerea țintelor propuse. Fiecare activitate este structurată pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
trebuie concepute odată cu faza de dezvoltare a programului, ca parte a acestuia, pentru a ne asigura de eficiența lor. 8. Activitatea de monitorizare oferă suportul și feed-back-ul necesar și după finalizarea programului, asigurând implementarea cu succes a ideilor și practicilor dobândite. Strategiile de monitorizare utilizate trebuie gândite astfel încât să includă oportunități de reflecție atât asupra conținutului propus în program, cât și asupra implementării și utilității lui ulterioare. Rolul acestei etape este acela de a ne asigura că individul sau organizația vor
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Însușire de a putea fi deschisă la orice pagină: Punctul de atracție al operelor sale e de găsit În fiecare fragment. Putem deschide cartea oriunde dorim; vitalitatea ei nu depinde de ceea ce e Înainte și, Într-un fel, de iluzia dobândită; ea ține de ceea ce am putea numi activitatea proprie a țesăturii Înseși a textului său. Lovitura de geniu a lui Valéry este că teoretizează practica sa de lectură, arătând că ea e reclamată de autorul pe care Înțelege să nu
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]