1,319 matches
-
Troiei, a însemnat și începutul declinului lor. Cei care au rămas dintre insulari, tot Herodot o spune, au fost asimilați. În acest timp, puterea grecilor se concentrează la Atena a cărei strălucire avea să se întindă spre Crimeea, Pontul Euxin dobrogean și spre Gibraltar, ajungând la apogeu în secolul lui Pericle, (495 - 429 î.Chr.), strategul democrat, susținător al culturii și realizator al civilizației la zenit, încât secolul său i-a preluat numele. A fost un secol solar, cu școli de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
un an calea deschisă pentru mișcarea din și înspre Bulgaria a acelor trupe. Și cu toate acestea trebuie să ne hotărâm. Mai mult încă. Pe când sîntem siguri de simpatiile populațiunii noastre din Basarabia, nu sîntem încă siguri de acelea ale dobrogenilor, încît s-ar putea repeta și față cu noi scenele ce se petrec, cu austriacii în Bosnia, cu rușii în Lazistan și poate în curând cu muntenegrenii în părțile anexate ale Albaniei, cu sârbii în ținuturile locuite de moametani. Acest
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
contra cererilor grecești, iar pentru noi: concediarea cu nepusă în masă a colonelului Fălcoianu și repatriarea cerchezilor în Dobrogea. Să ne înțelegem. N-am fi avut nimic contra repatrierii sub auspiciile noastre sau sub auspiciile voinței liber exprimate a provincialilor dobrogeni, însă repatriarea energicului dar turburătorului element sub scutul ocupației rusești poate avea o altă semnificație când cunoaștem înlesnirea cu care acești oameni, mercenari de meserie, se pun la serviciul orișicui și când din cazurile citate, avem dreptul de-a ne
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ca în fața negațiunii făcute să se stabilească o voință pozitivă bine formulată. Aci quot capita tot sensus.... {EminescuOpX 106} E în orice caz ciudat ca un organ de publicitate care se numește liberal si democrat ca "Romînia liberă" să denege dobrogenilor până și această formă infimă a instinctului lor de viață, a voinței lor libere. Trebuie oare să-i aducem exemple pentru a dovedi că suveranitatea unei populațiuni e pe calea negațiunii totdeauna sigură și hotărâtă, și nehotărâtă numai pe calea
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
militar. După douăzeci de ani coloniștii devin proprietari definitivi ai pământurilor ocupate. Trăind sub regimul unei absolute libertăți a conștiinței, puindu-li-se la dispoziție pământuri roditoare fără de nici o plată, neavând a plăti decât o dată pe an darea pentru turme, dobrogenii, după a lor proprie mărturisire, au avut sub guvernul Porții traiul cel mai fericit cu putință. Daca aceasta n-ar fi fost astfel, n-ar fi emigrat moldoveni, ruși, germani, tătari cu miile în acele ținuturi. Iată dar sălbăticia afirmată
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
voințe pozitive e cu mult mai grea si mai șovăitoare decât aceea a voinței negative, însă nu credem că nagaica ce domnește în Bulgaria, împreunată cu fanatismul unei populațiuni reînviate la existență proprie, să exercite o atragere tocmai mare asupra dobrogenilor. Părăsind terenul general al cestiunii, sîntem siliți a ne întoarce la discuțiile pro domo. Puntul de vedere pe care ne-am pus în articolele noastre, neavând a face numai cu interesele partidului conservator, ci cu acelea ale tuturor românilor, era
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
nimic. De aceea am ruga pe "Romînul" să nu confunde pedagogia adevărată cu ideile secăturilor republicane cari vor să puie mâna pe școala primară și a căror pedagogie consistă întru a nu avea nici o pedagogie. Atât pentru instrucția publică a dobrogenilor. Ideile "Romînului" sânt greșite ori tendențioase, în tot cazul idei din care nimeni nu va putea să tragă folos. Iată ce zice însă "Romînul" despre limba administrației din Dobrogea: Fiecare țară are o limbă a statului, o limbă a cetățeanului
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
estrase din foile maghiare; din cuvânt în cuvânt argumentele cu care "Romînul" combate cererile noastre sânt argumentele cu care politicii maghiari combat cererile românilor din Ardeal. Într-un cuvânt, politica pe care "Romînul" ne sfătuiește s-o urmăm față cu dobrogenii este politica pe care maghiarii o urmează față cu românii din Ardeal. E înțeleaptă această politică? Întrebați pe ardeleni, ca ei să vă răspundă. "Romînul" zice: "Romînia transdanubiană există, dar trebuie să știm a o iubi, ca și ea să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vă răspundă. "Romînul" zice: "Romînia transdanubiană există, dar trebuie să știm a o iubi, ca și ea să ne iubească" Așa este, trebuie să știm a o iubi, pentru ca si ea să ne iubească. Dacă însă vom procede față cu dobrogenii cum maghiarii proced față cu ardelenii, dobrogenii ne vor iubi cum ardelenii iubesc pe maghiari. Mai avem nevoie de alte dovezi? Rusia urmează aceeași cale a introducerii silnice a limbii statului, apoi o urmează Prusia în provinția Posen, în Alsas
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dar trebuie să știm a o iubi, ca și ea să ne iubească" Așa este, trebuie să știm a o iubi, pentru ca si ea să ne iubească. Dacă însă vom procede față cu dobrogenii cum maghiarii proced față cu ardelenii, dobrogenii ne vor iubi cum ardelenii iubesc pe maghiari. Mai avem nevoie de alte dovezi? Rusia urmează aceeași cale a introducerii silnice a limbii statului, apoi o urmează Prusia în provinția Posen, în Alsas și Lorena, c-un cuvânt toate statele
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
știe totdeuna ceea ce nu vrea; pe când formularea voinței pozitive e cu mult mai grea, încît trebuie o organizație, care s-o păzească de influințarea prin iluzii și neadevăruri. Tot asfel e și cu cestiunea ce-am propus a se pune dobrogenilor. Vor sau nu vor unirea cu Romînia? Dacă nu vor, ce ne pasă nouă de diferitele forme ale voinței lor pozitive; aceasta din urmă va atârna de la gradul lor de cultură, de la cunoașterea intereselor lor, de la împrejurări. Răspunsul negativ ar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
de diferitele forme ale voinței lor pozitive; aceasta din urmă va atârna de la gradul lor de cultură, de la cunoașterea intereselor lor, de la împrejurări. Răspunsul negativ ar fi însă o deplină espresie a Suveranității lor. De aceea dar repetăm că voința dobrogenilor este consultabilă, oricare ar fi gradul lor de cultură, oricare tendențele. Aceasta este atât de adevărat încît exemplele voinței negative ale popoarelor împlu și astăzi istoria contimporană cu pagine sângeroase. Mohametanii din Bosnia nu vor unirea cu Austria și o
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
lângă pat. Mihnea a pus calculatoarele pe jos, unul lângă celălalt, apoi s-a așezat și el, la picioarele noastre. „Băgați-mi și mie o pernă!“ I-am aruncat un puiuleț cu model popular: pisici, găinușe, ouă de rață. Arta dobrogeană. „Așa.“ Mihnea a apucat sticla, i-a scos dopul cu dinții și l-a scuipat pe jos. Dacă mai aveam vreun dubiu legat de persoana din fața mea, acum chiar se spulberase: nu putea fi decât Mihnea! „Ne spui povestea sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
apropiat(e) (în cazul de față, reședințele de județ Tulcea și Constanța), în logica teoriei conform căreia oamenii împrumută caracteristicile (inclusiv electorale) mediului în care trăiesc. În fine, o a treia componentă se referă la comportamentul electoral din comunitățile plurietnice dobrogene, scopul fiind acela de a identifica în ce măsură etnia (alta decât cea română) implică comportamente de vot. Datele electorale folosite sunt cele de la alegerile generale (Camera Deputaților) și locale, prin urmare, concluziile sunt un derivat al acestei abordări empirice. Introducere Dobrogea
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
98% dintre cei 2 712 locuitori ai localității sunt ruși lipoveni. În județul Tulcea, rușii lipoveni sunt dominanți în Carcaliu (89.74%) și în Slava Cercheză (81.61%). Pe de altă parte, există un contrast economic evident la nivelul teritoriului dobrogean, evidențiindu-se regiuni rudimentare economic (rurale și mai sărace), cum ar fi spațiul dunărean vestic și interiorul Podișului Dobrogei, în opoziție cu alte teritorii predominante economic ariilor amintite (zona litorală maritimă, îndeosebi cea sudică). Cercetarea de față pornește de la premisa
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
reformistă, anticomunistă, ideologic mai de centru-dreapta, ca să folosim un limbaj ce ține de delimitările partizane vest-europene, putând avea o oarecare susținere, apoi, odată cu alegerile generale din 2000, PSD (adică social-democrații sau antireformiștii, respectând limbajul comun) devine primul partid în clasamentul dobrogean. Se pot face numeroase interpretări în ceea ce privește acest comportament electoral, dar nicidecum nu se pot identifica clivaje politice sau delimitări ideologice. Realitatea empirică electorală din Dobrogea ne plasează mai degrabă în proximitatea opiniei formulate de Cristian Preda și Sorina Soare (Preda
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
50 915 (32.41%), turcii și tătarii - 45 902, bulgarii - 30 643, iar comunitatea rușilor lipoveni număra 17 708 locuitori (V.M. Kogălniceanu). După aproape trei decenii, în 1908, în urma unui intens proces de colonizare, structura etnică a celor două județe dobrogene s-a schimbat radical, românii ajungând să depășească 50% din totalul populației regiunii (168 145 de etnici români dintr-un total de 320 167). Cu un număr de 47 310 locuitori, bulgarii constituiau a doua comunitate etnică din Dobrogea. În
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
la alegerile locale din 1996, câte unul în Medgidia, Techirghiol, Ciocârlia, Cobadin și Valu lui Traian, doi în 2000, ambii în Cobadin, 4. În 2002, dintre cei 23 409 etnici tătari din Dobrogea, 23 230 locuiau în jude țul sudic dobrogean, doar 179 de tătari fiind recenzați în județul Tulcea. Comunitatea rușilor lipoveni din Dobrogea Rușii lipoveni sunt prezenți pe teritoriul României, în special în Dobrogea, „începând cu secolul al XVII-lea, după schisma bisericii ortodoxe ruse” (Popa, 2006). Dintre cei
Alegerile din Dobrogea postcomunistă, 1992-2012. In: Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
nouă a Mănăstirii Sinaia 9, unde Moldova aduce contraforții și o parte din decorația exterioară, iar Muntenia tipul de plan și numărul de turle). întrebării "cine suntem?", această arhitectură îi răspunde folosind conjuncții: românii sunt valahi ȘI moldoveni, olteni ȘI dobrogeni, sud-basarabeni ȘI bucovineni (iar înșiruirea nu face decât să se multiplice după 1918). Dimpotrivă, arhitectura neoromânească târzie, cea care face mariajul cu stripped classicism și cu modernitatea, va încerca să pună între paranteze episodul medieval, stânjenitor din multe privințe (atât
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
limba moldo-valahă-română: . Numele persiflant, pe care Îl creează bucovineanul nostru, nu face decît să amintească provincii istorice românești, de la care s-au format nume ale locuitorilor: moldoveni, transilvăneni, bucovineni, basarabeni, bănățeni, la care pot fi adăgate și altele: maramureșeni, crișeni, dobrogeni, olteni. Numai de la Valahia nu s-a format nume pentru locuitori, căci procesul a fost invers, Valahia fiind format de la valah (Însemnînd țara valahilor), nume sub care erau cunoscuți În izvoare istorigrafice străine multe secole, alături de vlah, voloh, olach, iflak
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
fac din pasiune și pun suflet! Nu mă consider talentată, dar, dacă mi s-au deschis astfel de posibilități, am profitat, ca să îmi pot realiza un vis, chiar daca am această vârstă!” S-a născut în 13 octombrie 1959, în satul dobrogean Straja, comuna Bărăgan, județul Constanța. Studii: Liceul industrial Debut artistic: 2006 Bibliografie și reprezentare grafică: Drumurile vieții, Ed. Anomal, București, 2007, pag. 318-330; Mirajele vieții, Ed. Lidana, Suceava, 2008, pag. 404-428; România din suflet, Ed. Boldoș, Constanța, 2008; Izvoarele vieții
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
a dat numele său unei planete recent descoperită. El ne-a mărturisit într-un reportaj că: ” vremea festivităților a trecut. Invitați conducătorii locali, primarii, țăranii, învățătorii să vadă, să se convingă că și ei sunt români ca și maramureșenii, bănățenii, dobrogenii ”. Radu Alexa are 65 ani, a urmat liceul românesc, este pensionar și după anii de deportare s-a stabilit în Republica Iakuția din Siberia Orientală. În împrejurimi se află peste 500 de români iar în regiune se găsesc peste 10
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
moldoveneasca a reușit să păstreze tradițiile milenare ale poporului nostru . Influență europeană se regăsește în planul bucătăriei românești, astfel imperiul austriac influențează bucătăria din Transilvania și Banat, Rusia bucătăria din moldova, Franța-Bulgaria și Grecia, bucătăria din muntenia, iar Turcia bucătăria Dobrogeana. Influență gastronomiei franceze a marcat puternic bucătăria românească încă de la sfârșitul secolului al XIXlea în marele restaurante din București, se pregăteau și se serveau preparate că ficat de gașca în aspic, consomeuri imperiale, tartine de la croisant, torturi de ciocolată și
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
Afacerilor Străine, iar cea bulgară de Svatoslav Pomenov, ministru plenipotențiar. Știindu-se câștigători, bulgarii n-au permis nici o concesie. Românii au cerut extrateritorialitate pentru castelul Balcic, argumentând și cu faptul că în 1913, Carol I a refuzat să extindă frontiera dobrogeană mai la sud, pentru a nu trece la România castelul regelui Ferdinand al Bulgariei de la Euxinograd. Argumentul nu i-a convins pe negociatorii bulgari. În ziua de 23 august s-a desfășurat Consiliul de Coroană, convocat de Carol al II
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
zi însorită, de vară. Colaborează cu proză și eseuri la „Cronica”, „Convorbiri literare”, „Contemporanul”, „Steaua”, „Tribuna” ș.a. În prima carte, O anumită zi însorită, de vară, V. adună scurte povestiri pentru copii, cu întâmplări din lumea satului sau a orașului dobrogean, ancorând frecvent în fantastic, potrivit modului de gândire infantil, și având permanent în vedere efectul valorilor educative. Romanul istoric Ziua ploii de purpură (1979) e o evocare a luptelor armatei române în Războiul pentru Independență, concentrată pe atacul asupra fortărețelor
VREMULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290656_a_291985]