1,277 matches
-
să-i îngrijească și să-i crească. Nu numai copiii săracilor se îmbolnăvesc din cauza sărăciei. Am întâlnit copii bolnavi ai unor familii înstărite. Familiile înstărite își supraalimentează copii, îi ghiftuiesc cu prea multă mâncare. De exemplu, o fetiță, fiica unei doctorițe, suferea de astm. Se vedea că fetița era supradezvoltată, pentru vârsta ei. Eram în concediu, într-o stațiune montană. Într-o seară, s-a servit la masă pui cu usturoi. Fetița a mâncat tot și după câteva ore, în timpul nopții
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
anturajul lor , le denaturează acest simț. Doctorul Henry G. Bieler (1994, (2)) scrie că noul născut (copilul), trebuie alimentat natural, la sân, astfel, încât să-i crească greutatea lent, ajungând să-și dubleze greutatea în 6 luni. Am cunoscut o doctoriță, care după ce-și alimenta copilul la sân, îl obliga să sugă și lapte praf. Copilul ei șia dublat greutatea într-o lună, de la naștere. Dar la vârsta de un an, copilul a fost supus unei intervenții chirurgicale, la organele
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE. In: Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
-l jos. Așa! Acum, să stai cuminte și să respiri. Buuun! Adânc, cât mai adânc, fără teamă. Mă lași să-l pun și eu la ureche? îndrăznește Sorina. Cum să nu? Uite, acum eu am să fiu bolnavul, iar tu, doctorița. Acum, ascultă aici, și aici, și aici. Îi arată cu degetul locul unde fetița ar trebui să-l „consulte”. Iar el, ca un bolnav cuminte și ascultător, respiră adânc și stă liniștit, nu plânge, nu se zvârcolește, nu încearcă să
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
pe la mine. Mai am și alte lucruri să-ți arăt, dar nu le-am putut aduce, că-s prea mari, nu încap în trusă. Bine, am să vin. Și cred că atunci când am să fiu mare o să mă fac chiar doctoriță. Poate lucrăm amândoi în același spital, ce zici? Ei, s-ar putea, cine mai știe? Poate chiar în același cabinet. Oh! Ce bine ar fi! zice Sorina. Sorina s-a trezit foarte devreme. Afară nu s a luminat încă. Ar
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
să mai aștepte răspuns, apare pe scenă cu o păpușică-n brațe. Uitându-te la amândouă, nu mai știi care din ele e Sorina cea adevărată. Și acum, ascultați încă o melodie: Cu șorț alb peste rochiță, Eu sunt astăzi DOCTORIȚĂ. Am seringă și-i făcută Dintr-un tub și-un dop de plută, Patru boabe de fasole Sunt injecții în fiole”... Sorin nu vrea să fie mai prejos. Ține-acum în brațe tot un fel de păpușică, un băiețel șchiop. -”A
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
a întâmplat. Ba mai rău: am uitat toată poezia. Dar tovarășa educatoare nu m-a certat. Și, cum v-am spus, eu nu mai știam deloc poezia, dar voi o știți. Nu-i nimic, nu mai fiți supărați! Uite fetița doctorița, care a cântat adineauri, știe o poezie nemaipomenit de frumoasă, Moartea Căprioarei. Vrei s-o auzi? Fără să mai aștepte răspuns, Sorina începu: „Seceta a ucis orice boare de vânt. Soarele s-a topit și a curs pe pământ. A
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
un mic culcuș pentru Puiu. Apoi, tot el, s-a dus în casă, și a adus niște pastile albicioase pe care, pe o bucată de hârtie, le-a sfărâmat cu ajutorul unui creion. După aceea, Sorina - care nu se visează decât doctoriță - a luat cu degețelele praful cel alb și l-a presărat, cu mare grijă, pe rana bolnavului. În cele din urmă, bunicul l-a pus, iarăși, în culcuș și toți trei i-a urat să se facă sănătos cât mai
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
în spatele prezenței fizice era mai complicată decât în cazul lui Peters, dar faptele importante erau simple. Angajat în sistemul de asistență medicală de stat, McLarg fusese obligat să-și dea demisia din cauza neglijenței în serviciu și fusese înlocuit cu o doctoriță. De Crăciun, aflat într-o stare avansată de mizerie și ebrietate, participase bucuros la atacul asupra femeilor care defilau. Examinarea pe care o efectuă îl lăsă descumpănit. - Mă depășește, mărturisi el în cele din urmă. Acum zece zile ți-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
femei. Priviți cu atenție. De aici a generat tot necazul domnului inginer...!” Cele două femei studie prelung peștele, iar sora medicală rupse cu penseta o fărâmă pe care o duse la nas, mirosind-o. „Nimic deosebit, constată ea privind la doctoriță”. „Acest aliment e perfect comestibil...!?” - decretă doctora privind chiorâș la cei doi. Nu Înțeleg, ce doriți dela mine...?” Turbând de furie, Nando ridică vocea. „Nu v’a explicat bolnavul anterior cu lux de mănunte...? Peștele a fost viu...? Atunci, cum
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
Dar dacă procurorul Îl considerase dereglat mintal și Își bătea joc de văicărelile lui? Cum putea oare afla adevărul...? Hotărî să mai facă o Încercare. Se prezentă la camera de gardă a unui spital Întâlnit În drumul său, unde o doctoriță tânără și deosebit de comunicativă după ce ascultă expunerea de motive a bolnavului, Îi făcu o examinare generală ca după aceea să-l declare perfect sănătos.Totuși, În cele din urmă i se adresă profesional. „Dacă mai apar acele simptome de Îmbolnăvire
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
apar acele simptome de Îmbolnăvire, te rog vino imediat, direct aici... Eu lucrez permanent la camera de gardă a spitalului. Numai așa pot realiza ce diagnostic și tratament să-ți prescriu...!” Profund impresionat de gradul major al omeniei oferit de doctoriță, Îi fulgeră prin minte să-i ofere un frumos cadou ori de ce nu, să trimeată superiorilor fetei o scrisoare de mulțumire. Nu mică Îi fu mirarea Însă când, la următoarea fază a radioactivității se prezentă la spital aproape leșinat dar
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
în acel fel meșteșugit care pare dezordonat: o mulțime de șuvițe cârlionțate îi încadrau fața, iar la spate un coc ca o codiță de iepure în care era înfipt un bețigaș. Așa își fac părul actrițele când joacă rolul unor doctorițe sexy. Nu-mi amintesc cu ce era îmbrăcată. Costumațiile Shebei sunt în general foarte complicate: o mulțime de straturi vaporoase. Dar știu că avea pantofi roșii. Și era cu siguranță și o fustă lungă, pentru că îmi aduc aminte cum m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
lui Richard. Oh, haideți, au zis ei tărăgănat când am intrat. O mică mulțime se adunase în ușa bucătăriei și când m-am uitat, l-am văzut pe Richard întins pe masa din bucătărie. Sheba stătea peste el, îmbrăcată în doctoriță, cu halat și mască. Îl „opera“ spre deliciul celor zece băieței și fetițe plini de curiozitate care stăteau în fața ei. — Acum, zicea ea cu un puternic accent german, am eztraz ochii. O să vă laz pe toți să vă uitați cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Vreme de șase luni, femeia respectivă i-a spus că omul are nevoie de timp ca să se schimbe, că va fi nevoit să lucreze cu propriile lui temere încă mulți ani de zile. Și, într-adevăr, în ceea ce privea temerile, doctorița avusese dreptate, însă la partea cu schimbarea greșise. Oamenii se schimbă cât ai clipi. Își revin în câte-o seară, lungă și solitară; sau se maturizează în timpul cât îi ia unui val să crească și-apoi să se risipească. Hei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
mereu de pe altă lume. Vali Miroiu a fost un 21 decembrist veritabil. Știu că unii se ofensează că nu scriu pictoriță, dar eu nu sunt de acord cu diminutivarea termenilor pentru profesii la feminin. Ce sunt femeile nu e „iță” (doctoriță, pictoriță, rectoriță) așa cum bărbații nu sunt „uț” sau „aș” (doctoruț, pictoruț, rectoraș), decât când le denigrezi performanța. O piesă instrumentală a formației ABBA. Notă 2004: Dacă stau să mă gândesc bine, atunci era ca și acum. Fiindcă Dana Miculescu (acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
accesul spre oraș. Astfel, oficiul poștal se ridica drept în mijlocul agitației din Shahkot. Școlari, cerșetori, olari și pictori de pancarte. Vaci și porci și bivoli. Profesori de ikebana de la politehnică. Profesori de matematică. Funcționari ai institutului pentru asmatici și bucătari. Doctorițe și directorul azilului de boli mintale. Contabili. Producători de lenjerie. Reparatori de umbrele. Un brutar și un vânzător de ouă. O femeie pescar. Muște. Un spălător care abia se vedea de cearceafuri și prosoape. Un sadhu îmbrăcat în portocaliu, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
rău. Insuficiență respiratorie. Îi vine de la poliglobulie. Sângele îngroșat. Îi spun că și mie mi-au descoperit, demult de tot, în urmă cu peste douăzeci de ani, tot o creștere masivă a globulelor roșii. Nu am luat chestia în serios. Doctorița care ne făcea controalele periodice mi-a spus că e o boală ciudată, nu știe ce să fie. „Alții mor că au prea puține globule roșii și dumneata mai poți să dai și la alții“, se veselea ea. Peste alți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
controalele periodice mi-a spus că e o boală ciudată, nu știe ce să fie. „Alții mor că au prea puține globule roșii și dumneata mai poți să dai și la alții“, se veselea ea. Peste alți ani, o altă doctoriță care mi-a interpretat analizele a constatat aceeași înmulțire a hematiilor (ea mi-a zis că e vorba de poliglobulie) și mi-a spus că singura soluție este să donez (sau să mi se scoată) sânge. Nu am vrut. Mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
-mi fie familiare linoleumurile acestea zdrențuite, tocurile ușilor, vopseaua pereților, aerul acesta de resemnare, de înfrângere fără biruință. Mă las inundat de toropeala unor nădejdi că mâine voi fi poate ceva mai sănătos, că cele două-trei vorbe de încurajare ale doctoriței sunt dintr-un interes adevărat, că zâmbetul asistentei este din caldă compasiune, și nu dintr-o rutinată, obosită indiferență. Încep să mă obișnuiesc cu gândul că devin tot mai mult un fost, neavând interes pentru o lume pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
Măcar de-aș începe să învăț a-mi chibzui mai bine timpul ce mi-a mai rămas. De-aș putea curăța locul în care rămân. Să îngrijesc florile ce încă mai răsar. Gânduri de după-amiază călduroasă, în aglomerația din fața ușii doctoriței, mutându-mi trupul de pe un picior pe altul și întrebându-mă, sacadat, cât mi-o mai găsi tensiunea. Nu tresar când apare încă un fost. Costum, cravată, after pătrunzător, mers țanțoș, autoritar. Privește nedumerit viermuiala din fața ușii. Ridică din umeri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
azvârlit-o pe fereastră, de la etajul trei sau patru, așa goală cum era... Voiam să scriu despre altceva. Parcă ieri, coborând pe Bulevard, o simțeam pe Conți zgribulindu-se la brațul meu. Era noaptea, târziu. Mai devreme fusesem la bătrâna doctoriță W.W., cu care înregistrasem câteva ore bune de amintiri din anii ’50. Tatăl ei fusese patron de cinematograf cu grădină pe Bulevard și fata crescuse printre oameni ai filmului. Avea încă o colecție grozavă de afișe, fotografii, multe cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
am telefonat Ioanei ca nu cumva, furată de mondenități, să uite că so seam la ea spre seară. — Nu sunt chiar așa de ramolită, mi-a replicat vioaie, numai să știi că nu vom putea vorbi. Sunt foarte răgușită și doctorița mi-a interzis să scot vreun cuvânt. Stupefiată, abia am izbutit să articulez: — Bine, dar atunci cum ne vom înțelege? Prin scris? Îmi și imaginam insolitul situației: fiecare cu o bucă țică de hârtie pe genunchi, schimbând în răstimpuri bile
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
se ocupa deloc de ea. Avea aerul acela serios care îi curma trei dungi pe fruntea mică și îi scotea botul Ia iveală. Aerul de a fi "la treabă", cum zicea Mini. Dacă nu ar fi avut uneori aerul acela, doctorița Lina, în alte privinți, ar fi fost cu totul lipsită de orice prestigiu personal sau doftoricesc. Forma ei de pămătuf simpatic, gâtul scurt și gras, bustul scurt și gras, pântecul rotunjior, fața urâtă, desigur: cu ochii mici și miopi, fără
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Nu se poate! "Și ce are?" am întrebat prostită. "Cum ce are?. A! Un băiat sau o fată?. Neizbutit! Un mort-ne, zău nu știu de ce sex. Eu aș fi zis că nici ea n-are sex. Dar amica dumitale, doctorița Rim, te poate informa mai bine. E subt îngrijirea ei." Căscasem gura! Mă înfipsesem pe loc și nu știam dacă buna-cuviință cere să merg să o vizitez sau nu. . . Dar avea alte vizite. La capătul patului, în picioare, era un
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
i-am telefonat Ioanei ca nu cumva, furată de mondenități, să uite că soseam la ea spre seară. — Nu sunt chiar așa de ramolită, mi-a replicat vioaie, numai să știi că nu vom putea vorbi. Sunt foarte răgușită și doctorița mi-a interzis să scot vreun cuvânt. Stupefiată, abia am izbutit să articulez: — Bine, dar atunci cum ne vom înțelege? Prin scris? Îmi și imaginam insolitul situației: fiecare cu o bucățică de hârtie pe genunchi, schimbând în răstimpuri bilețelele. — Vom
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_978]