15,628 matches
-
de Administrație ale Televiziunii Publice au fost schimbate de mai multe ori în ultimii ani, înainte de finalizarea mandatelor, odată cu respingerea rapoartelor de activitate. Consiliul de Administrație al Radioului Public este format din: Ovidiu Miculescu (președinte-director general al SRR), Demeter Andras, Doina Tănase, Mihai Voicu, Mirela Ioana Fugaru, Ileana Savu, Ducu Bertzi, Ana Florea, Adelina Rădulescu, Maria Țoghină, Adrian Moise și Bogdan Hossu.
Conducerea Radioului Public, schimbată: E o situație inedită! by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/27730_a_29055]
-
1994) 20.02.1927 - a murit Constantin Mille (n. 1861) 20.02.1927 - s-a născut Mircea Malița 20.02.1935 - s-a născut Arhip Cibotaru 20.02.1938 - s-a născut Annemarie Podlipny 20.02.1938 - s-a născut Doina Ciurea (m. 1999) 20.02.1945 - s-a născut Doina Florea Covaci 20.02.1948 - s-a născut George Popescu 20.02.1949 - s-a născut Lucia Olaru-Nenati 20.02.1951 - s-a născut Petru Iamandi 20.02.1955 - s-
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/2782_a_4107]
-
20.02.1927 - s-a născut Mircea Malița 20.02.1935 - s-a născut Arhip Cibotaru 20.02.1938 - s-a născut Annemarie Podlipny 20.02.1938 - s-a născut Doina Ciurea (m. 1999) 20.02.1945 - s-a născut Doina Florea Covaci 20.02.1948 - s-a născut George Popescu 20.02.1949 - s-a născut Lucia Olaru-Nenati 20.02.1951 - s-a născut Petru Iamandi 20.02.1955 - s-a născut Gelu Birău 20.02.1956 - s-a născut
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/2782_a_4107]
-
organizează 22 de evenimente, iar în cadrul primei părți a programului românesc vor fi prezenți unii dintre cei mai cunoscuți artiști români. Astfel, printre cei care vor participa la olimpiadă se află arhitectul Vlad Tenu, artiștii Dan și Lia Perjovschi, poeta Doina Ioanid, artiștii vizuali Ioana Marinescu și Tapio Snellman, coregraful și regizorul Arcadie Rusu. De asemenea, la Festivalul Internațional de Teatru de la Londra va fi jucată prima piesă românească din ultimii 20 de ani. Piesa "20/20" de Gianina Cărbunariu, va
Peste 20 de evenimente româneşti la Olimpiada Culturală de la Londra by Salamac Irina () [Corola-journal/Journalistic/22598_a_23923]
-
Daiana Melinte declara în urmă cu un an pentru ziarul Click: Am făcut multe sporturi când eram copil. Le-am încercat pe toate dar nu s-a prins nimic de mine, întotdeauna am fost o fire mai boemă". Inițial, fiica Doinei Melinte a picat examenul de Bacalaureat, însă a reușit să obțină notă de trecere după contestații. Sesiunea specială a bacalaureatului a declanșat controverse după ce reprezentanții COSR s-au declarat surprinși de numărul mare de candidați înscriși. Comitetul Olimpic Român a
Fiica Doinei Melinte a participat fraudulos la Bacalaureatul olimpicilor () [Corola-journal/Journalistic/22739_a_24064]
-
că românii din România și Republică Moldova vor putea trăi emoțiile, bucuria și satisfacția succesului împreună cu concurenții din cele două țări. Actorul Marius Vizante va deschide showw-ul cu prezentarea celor 16 tineri selectați: Andreea, Andrei, Arpi, Maria, Dragoș, Maria-Lorena, Mihail, Doina care vin din România, iar Alexandru, Alină, Cristina, Denis, Patricia, Vladimir, Irina și Andrei din Republică Moldova. Cei mai talentați și rezistenți dintre ei vor ajunge la finalul celor trei luni de concurs, câștigând premiul de 50.000 de euro
"Te cunosc de undeva!" de la Antena 1 și "Fabrica de staruri" de la TVR 1, la concurență, de sâmbătă seara () [Corola-journal/Journalistic/23332_a_24657]
-
soție, fiică sau mamă. Reprezentativa României la spadă, Ana Maria Brânză, Simona Gherman, Măroiu Anca, alături de fostele campioane la gimnastică Georgiana-Corina Ungureanu și Andreea Răducanu, însoțite de celebra jucătoare de tenis de masă Otilia Bădescu și canotoarele Camelia Mihalcea și Doina Ignat, precum și de Svetlana Drăgușin, una dintre cele mai experimentate jucătoare de baschet din România și de președinta Federației Române de Baschet, Carmen Tocală, au sărbătorit primăvara și au savurat gustul deosebit și sănătos al produselor oferite, din inimă, de
De 8 Martie, Puratos România a sărbătorit doamnele Sportului românesc () [Corola-journal/Journalistic/23409_a_24734]
-
de cel mai devastator cutremur din istorie. Într-un minut și 12 secunde, 33 de clădiri din Capitală s-au transformat în ruine. Printre cele 1. 578 de victime s-au numărat actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț și cântăreața Doina Badea. Astăzi, în eventualitatea unui cutremur asemănător celui din 1977, peste 6. 5oo de bucueșteni și-ar pierde viața, iar alți 16. 000 ar fi răniți. Potrivit unei hărți din 1999, în centrul Capitalei sunt nu mai puțin de 122
La un cutremur asemănător celui din 1977, numărul victimelor ar fi de ordinul miilor. Vezi lista clădirilor cu risc la seism () [Corola-journal/Journalistic/23440_a_24765]
-
poate purtăm o discuție în cunoștință de cauză", recunoaște Anghel Stanciu, spunând că nici nu a citit proiectul de lege, ci doar expunerea de motive. Pe de altă parte, inițiativa pesediștilor nu este susținută de Ministerul Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, Doina Până spunând că regimul silvic va rămâne la fel de strict și că nu va permite imobiliare în păduri, indiferent de partidul care propune așa ceva. În replică, Rădulescu o trimite pe Doina Până în Sahara. Pădurile pot fi scoase și din fondul forestier
Pădurile pot fi tăiate la ras. Cine a propus by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23785_a_25110]
-
pesediștilor nu este susținută de Ministerul Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, Doina Până spunând că regimul silvic va rămâne la fel de strict și că nu va permite imobiliare în păduri, indiferent de partidul care propune așa ceva. În replică, Rădulescu o trimite pe Doina Până în Sahara. Pădurile pot fi scoase și din fondul forestier În frunte cu pesedistul Cătălin Rădulescu, 38 de deputati vor să dea liber la defrișări pentru proprietarii de păduri în scopul construirii de pensiuni, terenuri de recreere sau agrement, în
Pădurile pot fi tăiate la ras. Cine a propus by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/23785_a_25110]
-
Mureșanu), „Steagul nostru” (de Andrei Bărseanu), „Tricolorul” (de Ciprian Porumbescu), „Pui de lei” (de Ioan Nenițescu), marșul „Drum bun!” (de Vasile Alecsandri), „Treceți, batalioane române, Carpații!”, „Marșul vânătorilor de munte din Câmpeni”, imnul ASTREI, „Țara mea! (de Ioan Nenițescu), alături de „Doina” lui Mihai Eminescu și „Doina lui Lucaciu”, dar și de chemarea „La arme” (de Șt. O. Iosif), poezie pe care o redăm aici: „Veniți, viteji, apărători ai țării! / Veniți, că sfânta zi a răsărit: / E ziua mare a reînălțării // Drapelului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Bărseanu), „Tricolorul” (de Ciprian Porumbescu), „Pui de lei” (de Ioan Nenițescu), marșul „Drum bun!” (de Vasile Alecsandri), „Treceți, batalioane române, Carpații!”, „Marșul vânătorilor de munte din Câmpeni”, imnul ASTREI, „Țara mea! (de Ioan Nenițescu), alături de „Doina” lui Mihai Eminescu și „Doina lui Lucaciu”, dar și de chemarea „La arme” (de Șt. O. Iosif), poezie pe care o redăm aici: „Veniți, viteji, apărători ai țării! / Veniți, că sfânta zi a răsărit: / E ziua mare a reînălțării // Drapelului de gloanțe zdrențuit. / Veniți din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Întreabă pădurile, șesul și dealul, / Întreabă câmpia, cântările, florile, / Întreabă amurgul, tăcerea și zorile, / Întreabă Carpații, cu vârfuri de brad, / Ori roata de la Bălgrad... // Întreabă Abrudul, / Blajul, / Aiudul, / Cenușa din vatră / Și munții de piatră. // Întreabă lumina, aerul, soarele, / Furtunile, doinele, fecioarele. Întreabă văzduhul, ploile, norii, / Copiii din leagăn, moșnegii, feciorii... Întreabă pe mama, pe tata, pe moșu’ / Ori pe Plaghia Roșu? // ... Întreabă pădurea, câmpia și dealul: / Al cui e Ardealul?”. Cântăreți ai pătimirii noastre, poeții refugiului deveneau trâmbițele Ardealului rupt
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
acel moment greu al istoriei României, aflată la răscruce de vânturi, cu prea multe „văi ale plângerii”. Când era jalea mare, fără leac, Mihai Beniuc scria: „Am coborât din munți și bolovani, / Legenda lui Horea-mi fierbe-n sânge, / În doina mea Ardealul plânge, / Și cer dreptate două mii de ani. // Eu sunt trimisul timpurilor noi, / Ieșiți din rând cu cei ce scurmă glia, / Și, totuși, vin să vă întreb pe voi: / E slobod să mai cânt în România?”. Hatul acela pe
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92510_a_93802]
-
Enciu(ProSport), echipa TVR( Daniela Enachescu, Criști Mândru și operatorul Vasile Buta). Undeva, în stânga noastră, în loja rezervată jucătorilor noștri se află toată delegația noastră de tenis de câmp:Irina Begu și prietenul ei, băiatul regretatei jurnaliste, specializată în tenis,Doina Stănescu, Monica Niculescu, Raluca Olaru, Andreea Mitu, Daiana, soția lui Florin,antrenorii Andrei Pavel și Apostu Efremov, Răzvan Itu, vicepreședintele federației. Tot în stânga, dar mai sus,pe ultimele rânduri ale arenei se află familia tenisului de masă( Adi Crișan, Ovidiu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92543_a_93835]
-
prima emisiune a Societății de Difuziune Radiotelefonică, la 1 noiembrie 1928. De atunci, Radioul public a emis neîntrerupt și s-a afirmat ca promotor și susținător al culturii și valorilor”. Facem apoi o „Călătorie la «Zorile Bucovinei»”, din Cernăuți, împreună cu Doina Cernica, ne reamintim de remarcabilul condei care a fost I. Peltz, „una dintre figurile de prim rang ale gazetăriei interbelice”, continuăm să aprofundăm „Raportul dintre jurnalistică și literatură”, împreună cu conf. univ. dr. Ion Haineș, sau stăm alături de un batalion românesc
Revista UZPR nr. 3 – Despre identitatea profesiei de jurnalist [Corola-blog/BlogPost/92587_a_93879]
-
mult în viața pământească. Altminteri, domnul apare veghind din ceruri la soarta Moldovei și a României întregi. În fața nimicniciei vremurilor de ocupație a provinciilor istorice, de către austrieci, de către unguri și de către ruși, adică de către „străinii” cei răi, mântuirea (în poezia „Doina”) nu poate veni decât de la Ștefan cel Mare: „Ștefane, Măria Ta,/ Tu la Putna nu mai sta,/ Las’ Arhimandritului/ Toată grija schitului,/ Lasă grija sfinților/ În seama părinților...”[31]. Vievodul, dotat cu atributul divin al învierii, aidoma Mântuitorului lumii, este
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
împodobite cu pietre scumpe, îmbrăcați în zale, încoronați cu diademe de aur, locuitori ai unor castele de vis, în calești zburătoare, trase de cai de rasă, așa cum unii dintre aceștia, în ciuda titlurilor pompoase, au alură de simpli țărani, înfrățiți cu doinele și codrii, cu animalele și păsările, cântând din frunză etc. Orașul de demult este, în general, ignorat, fiindcă el este o excepție de la lumea medievală, formată din seniori și vasali, din boieri și țărani, din sate și preoți. Este vorba
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
sa literară. Eminescu are și tentația de a-i prezenta pe domnii și voievozii români medievali ca pe niște țărani mai răsăriți, mai înțelepți. Ștefan Vodă, surprins „tinerel”, purta cușmă neagră de miel, arc la spinare, cânta din frunză o doină legănată, apoi doinea din voce, vorbea cu codrul, cânta din fluier, copleșit de dor de casă etc., aidoma unui simplu locuitor al țării, adică țăran. Ispita aceasta au avut-o, mai ales în vremea sămănătorismului, și unii dintre istoricii cei
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
brâncovenească și tradițiile spațiului românesc. Lucrările expuse fac parte dintr-un proiect mai amplu, dedicat Sfinților Brâncoveni, prezentat în volumul „Puterea viziunii”. Expoziția va fi prezentată de dr. Virgil Nițulescu, director al Muzeului Național al Țăranului Român, și de dr. Doina Uricariu, director al Institutului Cultural Român de la New York. Cu această ocazie, domnul dr. Virgil Nițulescu urmează să susțină conferința cu tema “Civilizația de la începutul modernismului românesc”. Elena Murariu a studiat la Universitatea Națională de Arte din București și s-a
`“Rădăcini Brâncovenești” la New York [Corola-blog/BlogPost/92617_a_93909]
-
Acestui urgisit Ardeal. Mi-s pumnii strânși mai duri ca piatra. // Zarea se-ntunecă, / Scapără ochii cerului, / Și graiul adânc al pădurii / Vestește furtuna cea mare”; „Am coborât din munți și bolovani, / Legenda lui Horia-mi fierbe-n sânge, / În doina mea Ardealul plânge / Și cer dreptate două mii de ani. // Eu sunt trimisul timpurilor noi, / Ieșit din rând cu cei ce scurmă glia, / Și, totuși, vin să vă întreb pe voi: / E slobod să mai cânt în România?”; „De te va
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
mormântul tău, cu lacrimi, Crișul. Privesc în zări feciorii de pe Mureș, / Proptindu-se, îngândurați, în coasă - / În pieptul lor mocnește frântul iureș.... / Și iar pornesc, mai îndârjit, la coasă! // Pe umile prispe de la sate, / Durere torc nevestele, din caier, / O doină de suspine, sfâșiate, / Urzește toată jalea lor prin aer. // Din vârfurile munților de piatră / Amar adună moții, în ciubară / Și, cu amar, se-ntoarnă iar la vatră, / Purtându-l, în desaga, de la țară. // Iar în puterea nopților pustii / Își sună Iancu
Grandoare şi decădere la mâna destinului! [Corola-blog/BlogPost/92603_a_93895]
-
În cadrul centenarului Corneliu Coposu Editura Vremea are plăcerea de a vă invita la lansarea cărții „Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983” Ediție îngrijită și prefață de Doina Alexandru Invitati: Flavia Balescu-Coposu Emil Hurezeanu Ioan Stanomir Tudor Calin Zarojanu Doina Alexandru Silvia Colfescu Lansarea va avea loc marti, 21 octombrie 2014, ora 18.00, laHanul Manuc, str. Franceza, nr. 62-64. Majoritatea însemnărilor lui Corneliu Coposu din acest jurnal
Lansarea cărţii ” Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983″ [Corola-blog/BlogPost/92642_a_93934]
-
Corneliu Coposu Editura Vremea are plăcerea de a vă invita la lansarea cărții „Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983” Ediție îngrijită și prefață de Doina Alexandru Invitati: Flavia Balescu-Coposu Emil Hurezeanu Ioan Stanomir Tudor Calin Zarojanu Doina Alexandru Silvia Colfescu Lansarea va avea loc marti, 21 octombrie 2014, ora 18.00, laHanul Manuc, str. Franceza, nr. 62-64. Majoritatea însemnărilor lui Corneliu Coposu din acest jurnal ascuns de securitate timp de peste patru decenii gravitează în jurul unui singur astru
Lansarea cărţii ” Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983″ [Corola-blog/BlogPost/92642_a_93934]
-
încă din 1947, dar confiscată - Viața lui Iuliu Maniu. În febra evenimentelor de după decembrie 1989, când Corneliu Coposu și-a consacrat întreaga energie politicii, nu a mai găsit răgazul de a edita vechile manuscrise tăinuite mai mult de patru decenii. Doina Alexandru Doina Alexandru (pseudonimul adoptat în 1977, la Radio Europa liberă de Doina Xifta, născută Alexandrescu), n. 1946, a părăsit România în 1975, emigrând în R. F. G. Un an mai târziu, se angajează redactor la postul de radio american
Lansarea cărţii ” Corneliu Coposu. File dintr-un jurnal interzis. 1936-1947, 1953, 1967-1983″ [Corola-blog/BlogPost/92642_a_93934]