1,538 matches
-
traducere imaginară, Timișoara, 1996; La porțile singurătății, Iași, 1997; Flori pentru Augusta, Timișoara, 1999; Scoica sonoră, Iași, 2000; Umbra și îngerul, Timișoara, 2000; Fețele insomniei, Timișoara, 2001; Muzeu de sate, Iași, 2001; Atlet moldav, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, Un nume nou - Emilian Marcu, F, 1974, 4; Constanța Buzea, [Emilian Marcu], AFT, 1974, 5; Mihai Dinu Gheorghiu, Zece poeți tineri, CL, 1976, 6; Al. Piru, „Nunta în sâmbure”,LCF, 1976, 28; George Bădărău, „Amiaza câmpiei”, „Dialog”, 1978, 61; Ioan
MARCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288006_a_289335]
-
Jurnalul unei demitizări, LCF, 1980, 23; Mircea Vaida, „Fata din Piața Sfârșitului”, TR, 1980, 27; Victor Atanasiu, Formele spontaneității, RL, 1980, 42; Adrian Popescu, Sub semnul elegiei, ST, 1983, 6; Mircea Popa, „Răstimp între cuvinte”, TR, 1984, 17; Ștefan Aug. Doinaș, Cele șase cercuri ale lui Toma George Maiorescu, RL, 1988, 52; Adriana Iliescu, Fantezie și cultură, RL, 1989, 36; Constantin Crișan, Simbolistică și misteriologie, ST, 1991, 9; Paul Miclău, Definitivarea lui Toma, LCF, 1998, 45; Aurelian Titu Dumitrescu, Când memoria
MAIORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287963_a_289292]
-
reprezentanți ai unui stil concomitent obscur și senzual, întrucât e baroc, în care se condensează stări lirice individuale, trimiteri livrești, suprapuneri de simboluri, dar și încărcat de un real perceput cu toate simțurile dez-mărginite, așa cum îl va caracteriza Ștefan Aug. Doinaș: „Eul liric nu cuprinde și nu explică misterul (diversitatea realului) la care participă, ci îl explorează, îl parcurge, îl transcrie, făcând operă de cronicar al unei geneze”. Volum emblematic, Carte singură (1982) organizează poemele în trei mari cicluri: Urne și
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
mai cred că poeții/ scriu într-o stare de vis (sau de grație se spune)/ g.n.”. O împăcare, o împlinire, o lumină interioară calm contemplativă domină febrilitatea și riscurile căutări Unului. Dintre marii poeți contemporani ai unității mistice (Ștefan Aug. Doinaș, Daniel Turcea, Nicolae Ionel), M. împinge rafinamentul cuvântului la limitele tăcerii. SCRIERI: Cartea nunților, București, 1968; Locul sâmburelui, București, 1973; Carte singură, postfață Dan C. Mihăilescu, București, 1982; Fluviul întâmplător, București, 1985; Semne de carte, București, 1988; Lumina de seară
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
Metafizica sexului, pref. Fausto Antonini, București, 2002; Thomas A. Sebeok, Semnele. O introducere în semiotică, București, 2002. Repere bibliografice: Cezar Baltag, Nunțile necesare, GL, 1968, 6; Nicolae Manolescu, „Cartea nunților”, CNT, 1968, 9; Gheorghe Grigurcu, „Cartea nunților”, F, 1968, 5; Doinaș, Lampa, 86-90; I. Negoițescu, Sorin Mărculescu, ARG, 1971, 2; Dana Dumitriu, Imagomania, RL, 1973, 40; Florin Mihăilescu, „Locul sâmburelui”, LCF, 1973, 46; Daniel Dimitriu, „Locul sâmburelui”, CL, 1973, 23; Mircea Ivănescu, Sorin Mărculescu, traducător al vechilor poeme medievale spaniole: „Romancero
MARCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288008_a_289337]
-
Este în poezie și un element de sarcasm, există o fină sensibilitate la grotesc, la tenebrosul și morbidul din viață. Privirea descoperă ușor golurile din lucruri, inconsistența lumii, formele evanescente ale materiei. EUGEN SIMION SCRIERI: Pasărea tăiată, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1967; Către Ieronim, București, 1970; Inima reginei, București, 1971; Crini pentru domnișoara mireasă, București, 1973; Poezii, București, 1973; Ardere de tot, București, 1976; Vina tragică, București, 1978; Peste zona interzisă, București, 1979; Poeme, pref. Lucian Raicu, București, 1980; Sora
MALANCIOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287968_a_289297]
-
1989 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Mile Nedelkoski, Eretikon-Eretikon, București, 1989 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Falanga. Lirică macedoneană, Chișinău, 1990 (în colaborare cu Dumitru M. Ion); Branko Țvetkoski, Adiere de molitvă, București, 1995. Repere bibliografice: Ștefan Aug. Doinaș, „Neîmblânzită ca o stea lactee”, LCF, 1975, 27; Piru, Poezia, II, 521; Barbu, O ist., 445; Ulici, Prima verba, I, 22; Regman, Colocvial, 35-38; Iorgulescu, Scriitori, 73-78; Poantă, Radiografii, I, 307-308; Dorcescu, Embleme, 139-143; Ștefănescu, Jurnal, 149; Tartler, Melopoetica, 29-33
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
vorbesc./ De-atâta liniște au început să-mi crească/ solzi peste buze.” Dimensiuni ale poeziei române moderne este un exercițiu eseistic ce urmărește să identifice motive presocratice la câțiva poeți transilvăneni (Lucian Blaga, Octavian Goga, Aron Cotruș și Ștefan Aug. Doinaș). Cele patru elemente primordiale sunt identificate, toate, în poezia lui Lucian Blaga, autoarea găsind și influențe goetheene în tratarea lor în lirică și în filosofie, ceea ce confirmă coeziunea operei blagiene. La Octavian Goga, analiza se focalizează în principal pe ipostazele
INDRIES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287549_a_288878]
-
focalizează în principal pe ipostazele pe care le îmbracă lumina în scrierile acestui poet mesianic. În eseul consacrat liricii lui Aron Cotruș accentul cade numai pe două elemente, pământul și focul, iar ultima secțiune, dedicată simbolismului acvatic la Ștefan Aug. Doinaș, pune în discuție, sub influența teoriei lui Gaston Bachelard, simbolismul ochiului în paralel cu cel al oglinzii acvatice, înțeleasă ca oglindă a pământului. Volumul își propune un obiectiv pretențios, pe care îl atinge în bună parte. SCRIERI: Trepte sub pleoape
INDRIES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287549_a_288878]
-
mai sensibili comentatori. Textele trădează mai întâi pe degustătorul subțire. Într-o a doua instanță, plăcerea ingenuă a lecturii se convertește în luciditate analitică. Dincolo de diversitatea universurilor poetice cărora li se schițează anatomia - Ileana Mălăncioiu și Dan Laurențiu, Ștefan Aug. Doinaș, A.E. Baconsky și Victoria Ana Tăușan, Liviu Ioan Stoiciu, Mihai Ursachi sau Ioana Ieronim -, analiza se desfășoară în orizonturi de referință ample. Făcând înserieri inedite, depistând afinități contrastive, sugerând simetrii, I. identifică lumile poetice, proiectându-le după aceea în
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
1994; Magda Isanos, Poezii - Poésies, ed. bilingvă, București, 1996. Repere bibliografice: Constantin Călin, Excelsior, ATN, 1967, 6; Nicolae Baltag, „Orașe nostalgice”, „Scânteia tineretului”, 1969, 6230; Constantin Călin, Lirica feminină. Debuturi, ATN, 1969, 6; Camil Baltazar, „Orașe nostalgice”, IL, 1969, 12; Doinaș, Diogene, 154-155; Constantin Călin, La al doilea volum, ATN, 1981, 2; Constantin Trandafir, Sinceritate și discreție, T, 1981, 11; Mihail Iordache, „Grădina de iarnă”, CL, 1988, 4; Ioan Holban, Cântecul e umbra cuvintelor, CRC, 1988, 17; Emil Nicolae, „Grădina de
ISANOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287623_a_288952]
-
1988) sugerează, chiar de la titlu, teama de cuvânt, semnificația tăcerii (paradoxal, tot prin cuvânt, fiindcă pentru poet „tăcerea e un grai înmiresmat”). Poate cea mai exactă caracterizare a lui I. și a creației sale i se datorează lui Ștefan Aug. Doinaș: „Gheorghe Istrate este un poet incomensurabil mai mare decât ecoul poeziei sale. Ce surprinzător e să constați cu câtă pudoare, cu câtă perseverență, cu câtă variată pasiune și cu ce admirabile rezultate acest poet lipsit de ostentație și-a alcătuit
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
Grigurcu, Teritoriu, 242-248; Cristea, Un an, 223-225; Piru, Poezia, II, 307-310; Mincu, Poezie, 122-124; Iorgulescu, Al doilea rond, 294-296; Iorgulescu, Scriitori, 79-81; Alboiu, Un poet, 145-146; Tuchilă, Cetățile, 269-280; Dumitru Radu Popa, „Oase de fluturi”, TBR, 1983, 238; Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Istrate, VR, 1985, 7; Al. Piru, „Interiorul tăcerii”, RL, 1986, 1; Poantă, Scriitori, 61-63; Micu, Scurtă ist., II, 333; Dicț. scriit. rom., II, 652-653. D.Gr.
ISTRATE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287632_a_288961]
-
1990). Între 1990 și 1997, a fost redactor la „Convorbiri literare” și apoi la Editura Junimea din Iași. Debutează în „Cronica” în 1968, dar debutul real este considerat de I. cel din „Familia” (1971), cu o prezentare de Ștefan Aug. Doinaș. Primul volum, Cuvânt în cuvânt, îi apare în 1972. Colaborează mai susținut la „Convorbiri literare”, „Cronica” și „Familia”. Este distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie în 1984 (tragedia Vlad Țepeș), în 1990 și 1996 cu Premiul Asociației Scriitorilor din
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
și novatoare în peisajul liric al anilor ’70, I. este totuși foarte puțin cunoscut, situația sa constituindu-se într-un veritabil „caz” de ignorare, marginalizare și inadecvare a receptării critice. Primul volum, Cuvânt în cuvânt, este primit de Ștefan Aug. Doinaș ca „o mare revelație lirică”, iar Cornel Regman nu ezită să-i confirme și el valoarea. Valorizări similare fac Alexandru Paleologu și Gheorghe Grigurcu. Cu aceste excepții (la care se adaugă aprecierile de același palier valoric ale unor interpreți tineri
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
Alexandru Paleologu și Gheorghe Grigurcu. Cu aceste excepții (la care se adaugă aprecierile de același palier valoric ale unor interpreți tineri, precum Lucia Cifor), despre cărțile următoare scriu rar cronicari de autoritate. I. este un poet al sacrului. Ștefan Aug. Doinaș folosește sintagma „poet al entuziasmului”, pe care o vor prelua și alți comentatori. De la primul volum, universul liric se constituie ca rezultat al unei transsubstanțieri și (prin aceasta) al unei transcenderi reiterate la nesfârșit, ca un ritual ce actualizează o
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
Vergiliu, Aeneis, Iași, 1996; ed. Iași, 1999, Bucolicele și Georgicele, Iași, 1997; Lev Șestov, Extazele lui Plotin, Iași, 1996; Psalmii, Iași, 1997; ed. Iași, 2001; Shakespeare, Regele Lear, Iași, 2000. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, I, 93-96; Regman, Colocvial, 279-295; Doinaș, Lectura, 236-242; Paleologu, Alchimia, 152-155; Valentin Silvestru, Lumini și penumbre, AST, 1985, 10; Grigurcu, Existența, 462-465; Sorin Antohi, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru dramaturgie, ATN, 1987, 3; Florin Faifer, Un poem al mâniei, CRC, 1990, 21; Aurel Pantea, Extazul convulsiv, VTRA
IONEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287578_a_288907]
-
Victor Parhon, Starea satirei, TTR, 1989, 4; Eugen Simion, Spiritul ploieștean în literatură, L, 1992, 3; Ileana Berlogea, O premieră absolută, „Cultura națională”, 1996, 5; Fănuș Neagu, Noi și viața păcătoșilor, „Caiet program” (Teatrul Național, București), 1996, 6; Ștefan Augustin Doinaș, Pierderea inocenței, „Caiet program” (Teatrul Național, București), stagiunea 1996-1997; Natalia Stancu, Lumi pe dos și idealuri zadarnice, „Cotidianul”, 1997, 2; Romul Munteanu, Teatrul parabolic „Naționalul”, 1997, 5; Ghițulescu, Istoria, 434-436; Doina Papp, Viața pe o scândură, București, 2001, passim. E.S.
ISPIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287628_a_288957]
-
Új Élet”, „Igaz Szó”, „Művelődési Útmutató” cu traduceri din poezia scrisă de Florența Albu, Al. Andrițoiu, Tudor Arghezi, Cezar Baltag, Mihai Beniuc, Demostene Botez, Radu Boureanu, Ion Brad, Marcel Breslașu, Nina Cassian, Traian Coșovei, Ion Crânguleanu, Dan Deșliu, Ștefan Aug. Doinaș, Mihu Dragomir, Eugen Frunză, Aurel Gurghianu, Ion Horea, Emil Isac, Traian Iancu, Eugen Jebeleanu, Nicolae Labiș, Leonida Neamțu, M.R. Paraschivescu, Veronica Porumbacu, Aurel Rău, Marin Sorescu, Nichita Stănescu, Nicolae Tăutu ș.a. Transpunerile sale au fost adunate în volumul Csillagok osztályosa
JÁNOSHÁZY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287665_a_288994]
-
a literelor noastre, un participant notabil la dialogul dintre culturile franceză și română. SCRIERI: Babel, mit viu, îngr. și pref. Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 1991. Repere bibliografice: Baconsky, Marginalii, 91-96; Maria Vodă Căpușan, Umanistul Henri Jacquier, TR, 1980, 17; Ștefan Augustin Doinaș, Henri Jacquier, prietenul nostru, ST, 1980, 5; Octavian Schiau, Profesorul Henri Jacquier, ST, 1980, 5; I. Baciu, Henri Jacquier, CLG, 1980, 2; Mircea Muthu, Hortensia Papadat-Bengescu în tălmăcirea lui Henri Jacquier, RITL, 1988, 1-2; Mircea Muthu, Henri Jacquier al revistelor
JACQUIER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287662_a_288991]
-
fi ei înșiși, neconstrânși de rigorile nici unei formule sau preferințe a revistei” (10-11/1943). Periodicul reunește în paginile lui scriitori consacrați alături de nume pe cale de a se afirma. Poezie publică Lucian Blaga, Anișoara Odeanu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru, Ștefan Aug. Doinaș, Radu Stanca, Barbu Cioculescu, Eugen Jebeleanu, Radu Pătrășcanu, Geo Dumitrescu, Ben Corlaciu ș.a. Proză semnează Hortensia Papadat-Bengescu - Străina, Provinciala, Dan Petrașincu - Gratificații (fragment din romanul Oameni sub vremuri), Mihail Sadoveanu - Ultimii ani ai secolului XIX în Moldova (fragment din Anii
KALENDE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287698_a_289027]
-
la Catedra de limbi romanice a Facultății de Litere și Istorie a Universității din Craiova. Debutează în „Ramuri” (1981), iar în volum cu Facerea poemului. Încercare de poietică în marginea textelor lui Paul Valéry, cu o prefață de Ștefan Aug. Doinaș (1985). Îi urmează Omul poietic pe tărâmul limbajului. Eseu despre lumea lui Thot (1989). A tradus sistematic din opera lui Paul Valéry - pentru integrala operelor în versiune românească, proiectată de Editura Univers - și din Jacques Derrida, sub îndrumarea căruia a
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
al omului în lume este indisolubil legat de limbaj. Între limbaj și om, și chiar între limbaj și lume nu este loc pentru nici o fisură. SCRIERI: Facerea poemului. Încercare de poietică în marginea textelor lui Paul Valéry, pref. Ștefan Aug. Doinaș, Craiova, 1985; Omul poietic pe tărâmul limbajului. Eseu despre lumea lui Thot, Craiova, 1989; Pașii lui Hermes, Craiova, 1999; Derrida sau A gândi altfel, Craiova, 2000. Ediții: I. D. Sîrbu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, I-II, Craiova, 1991-1993, Traversarea cortinei
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
1999; Derrida sau A gândi altfel, Craiova, 2000. Ediții: I. D. Sîrbu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, I-II, Craiova, 1991-1993, Traversarea cortinei, Timișoara, 1994 (în colaborare cu Virgil Nemoianu). Traduceri: Paul Valéry, Poezii. Dialoguri. Poetică și estetică, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1989 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș și Alina Ledeanu), Eseuri aproape politice, Craiova, 1999; Jacques Derrida, Celălalt corp urmat de Democrația amânată, Craiova, 1993, Khôra, postfața trad., Craiova, 1998; Alain Bosquet, Meseria de ostatic, Craiova, 1993 (în colaborare
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]
-
Ediții: I. D. Sîrbu, Jurnalul unui jurnalist fără jurnal, I-II, Craiova, 1991-1993, Traversarea cortinei, Timișoara, 1994 (în colaborare cu Virgil Nemoianu). Traduceri: Paul Valéry, Poezii. Dialoguri. Poetică și estetică, pref. Ștefan Aug. Doinaș, București, 1989 (în colaborare cu Ștefan Aug. Doinaș și Alina Ledeanu), Eseuri aproape politice, Craiova, 1999; Jacques Derrida, Celălalt corp urmat de Democrația amânată, Craiova, 1993, Khôra, postfața trad., Craiova, 1998; Alain Bosquet, Meseria de ostatic, Craiova, 1993 (în colaborare cu Doina Marinescu); Georges Sebbag, Suprarealismul, București, 1999
GHICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287254_a_288583]