KorAP: Find »[drukola/base=dom & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...28 29 30 ...254 >

6,346 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673

a lui Vasile și explică, gesticulând: "Că te pune la plată, bre, cum ar veni. N-ai zis chiar mata așa?" " Am zis, da' chestia asta nu era valabilă azi, la un așa caz dă forță majoră!" "Mai dă-o, dom'ne, încolo dă forță majoră! Orișicât, stabilisem noi d-aseară cum o rezolvăm azi. Ți-am zis că-i o zi mai nasoală, că-l am pă ingineru' ăla tânăru' pă mașină azi cu niște daraveri și o să mă reped

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
sublinia posesorul tainicului tezaur, nedezvăluind nimănui niciodată ascunzișul. "Cât să fie acia?", întrebă Virgil, căutând să cântărească din ochi marfa și voind să vadă dacă aproximase bine. "Cin' sute cinzej' dă kile!", veni răspunsul prompt și precis. "Sigur, nene?" "Sigur, dom'ne! Le-am cântărit, bucată cu bucată. Ce crezi?" Da' parcă-mi ziseseși, și aseară, și mai-nainte, c-ar fi mai multă marfă..." "Păi și normal! Mai am vreo două sute și juma' în altă parte." "Deci, op' sute, cum

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
să încerce. Zi și mata dacă aci n-am dreptate!" "Păi, da!", zâmbi șugubăț nea Vasile. Dacă ține, bine, dacă nu, iară bine și p-ormă pace și bonjur!" "Vezi, bre? Asta mai rămâne să mai învățăm noi, românii. Negocierea, dom'le! Că nu-i nicio supărare, tată, să negociezi. Mai lasă unu', mai dă altu' și gata. În rest, capitalismu-i floare la ureche, dacă ai simțu' format." " Da, bă, băiatule, așa e, mă!", spuse portarul cu gândul deja în altă

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-mi faci cinste cu un kil dă coneac d-ăla turcesc, Napoleon?", se înfige șoferul. Dacă să merită, îți fac. Da' nu cu un kil, cu o sticlă de-o jumate. Acu' nu te-arunca și tu, doar suntem preteni!" " Dom'ne, deci faci cinste sau nu? Uite, mă-nvoiesc la o sticlă, na!" "Fac, mă, fac!", se oțărește nea Vasile. "Ce? M-a făcut pă mine o sticlă dă coneac?!" Apoi face întărâtat: "Acu' zi!" "Bine. Ia-n fii atent

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
ea derect, da' derect cu urechea aia taman în trompă". Se spălă pe mâini și pe față cu grijă, gemând ori de câte ori își atingea proboscida. Își aranjă și părul, dându-l peste cap, cu un aer de gigolo în mizerie. "Haide, dom'ne, că nu-mi stă așa rău", se încurajă el. Dădu din cap a lehamite: "Nu-mi stă rău, pă dracu! Cin' mă vede, zice că mi-a tras-o la greu șapte gealați. Cum să umblu io, acuma, om

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
traversează iute holul, dând buzna în curte: "Ce-i, bă, Petrică? Unde arde, mă, mânca-l-aș?" Numitul Petrică privește la el cu gura căscată. Uită instantaneu de întrebarea colegului și face uimit: "Băi, nea Vasile, da' ce-ai pățit, dom'ne?" M-a bătut nevastă-mea, bă. Te-ai prins?" Da' grea mână are, bre...", râde celălalt portar, aprinzându-și o țigară. "Păi, nu?", zice sictirit rănitul. Vede sticlele și le bagă în dulap. Închide și-i arată lui Petrică

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
Alcibiade. Cu ochii înotând în lacrimi de prea-plinul trăirilor declanșate de pana măiastră a articlierului, rase cu responsabilitate și ultima dușcă de vodcă. După care spuse hotărât, arătând cu degetul spre peretele pe care se afla aninat cuierul: "Ăsta om, dom'le! Dacă n-ar fi toți trădătorii ăștia dă țară, ehe!, dă mult ajungea președinte și scăpa țărișoara dă hoți și dă liftele care ne strică sângele. Da, da!". Evident, cuierul nu răspunse nimic, deși vorbele acestea mai răsunaseră și

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
madam Bolborea, azi pensionară, pentru cele trei pisici ale dumisale. Asta nu din zgârcenie, argumenta Bolboreasca, ci "fiindcă era nisip d-ăla bunu', nu ca ăla nasol de la florărie", pe care mâțele dumneaei nu-l suportau. Mda, povești vechi. Evident, dom' Petrică folosea găleata de plastic a portarilor, șmecherită de nea Vasile direct din camion, atunci când sosiseră rechizitele și consumabilele. Oricum, căldările din zestrea P.S.I.-ului aveau fundul mâncat de rugină și, deși erau numărate la fiecare inventar, nu erau câtuși

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
spui vorbă mincinoasă, că tare greu atârnă ea în talgerul păcatelor. Cu atât mai mult cu cât ai putea cădea în ispita de a-l minți chiar pe părintele tău cel duhovnicesc, care îndreptățit ar fi atunci să te afurisească..." Dom' Gomboș lăsa cuminte ochii în pământ și spunea cu mare pioșenie în glas: "Mă rog în fiecare seară să mă ferească Sfântul de o așa greșeală, da' și io sunt om și sunt slab, părinte! Cu toate astea, să știți

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
pământ. Îți dau și în scris, dacă vrei. Ia adu-ți aminte! N-a zis papa ăla catolicu' că România e Grădina Maicii Domnului? A zis! Și atunci? Păi dacă din bogăția asta de grădină nu se fură, atunci de unde, dom'ne, de unde?!" Petrică își cam pierduse răbdarea stând aiurea pe lângă Tăsică, până și-o fi terminând el de rașchetat toată ceara aia, căzut pe gânduri. Așa că hotărî să lase naibii diplomația și să o ia de-a dreptul: "Auzi, bre

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
din cap, înțelegând, chipurile, la ce anume se referea amicul: "Aaa! Ciușmeaua?" "Păi, da, cișmeaua..." "Gata? Ești hotărât pă treabă?" "Și normal!", făcu Petrică, zornăind din sacoșă. "Ce, am cărat toate sculile dăgeaba? Am venit la o lucrare, nu?" "Bine, dom'ne. Uite, ciușmeaua e după tufișu' ăla marile dă măceș, cum mergi pă aleea spre clopotniță. Da' ce, n-o știi tu?" "P-aia? P-aia o știu, cum să nu", spuse Petre și rămase așa, cu privirea pierdută către

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
lăsat, măi, băiatule, da' a zis că vorbește cu tine după slujba dă utrenie." "Și io până atunci ce fac? Stau și mă uit după stele? Că mă repezeam acu' după materiale, nu ședeam ca proasta-n târg." " Da' ce dom'ne, te grăbești?" "Și normal că mă grăbesc! Auzi vorbă la el! Matale nu te-ai grăbi dac-ai fi dă servici' dă ieri după-amiaz' până acu'? Și cu toate controalile dă la poliție și dă la jandarmerie pă cap

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
nu, cân' parohu' zice da. Ai?" "Corect, tată! Șefu-i șef, ce gura mă-sii!" Tăsică îl privi mustrător. Dar Petre trecu mai departe, încercând să deslușească un ultim aspect: Da' materialele mi le plătește după slujbă, acu', nu?" "Da, dom'ne, după slujbă. Într-un ceas, masim, e gata. Îți lasă el o sutică, două, acolo." "O sutică, două?!" "Acu' nu fi și tu zgripțar. Lasă d-aci, să câștigi dincolo. Ce? Tre' să te-nvăț io negustorie? Hai, că

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
soția exilându-se cu demnitate în dormitor, nu înainte de a trânti ușa cu putere. "Ce, fă, ai gălăgie-n gură!?", strigă în urma ei Vasile. "Ai prins coajă, nu? Ia vezi, că poate mă dau jos la tine!" Pufni: "Ia uite, dom'ne, și la asta. A ajuns mare gașperiță". Tocmai atunci sună telefonul. "Alo!", se răsti în receptor domnul și stăpânul căminului conjugal. Hai, salut, bre! Io sunt, Virgil. Am rezolvat treaba. Sunt la bordură, acia, la Costi în față. Dai

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
le muma-n cur!" Musafirul îi ascultă îndemnul și se opri în sufragerie, nu înainte de a se descălța frumușel pe hol. Gest nu tocmai inspirat, fiindcă imediat camera se umplu de un parfum greu respirabil. "Nu trebuia să te descalți, dom'ne. Nevastă-mea mâine face curat", spuse distrat nea Vasile. Abia atunci îl văzu mai bine Virgil pe amicul său și nu se putu abține să nu exclame surprins: "Văleu, nene! Da' ce-ai pățit, bre?" Gazda zâmbi cu un

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
Mata ești doctor?" "Sunt, dar nu din acela de care îți trebuie dumitale. Eu sunt internist, iar mata ai nevoie de o altă specialitate, înțelegi?" "Înțeleg, da' nu prea pricep. Nu-i urgență aci?" "Este", admite internistul. "Și? N-aveți, dom'ne, și d-ăia de care am io nevoie?" "Ba da", oftează medicul. "Așteptați un pic!", face și scoate un mobil. Tastează rapid și o voce veselă îi răspunde: "Da, Florine. Care-i problema?" Internistul face câțiva pași mai încolo

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
începe să se enerveze apelantul. "N-ai vrea să cobori un pic și s-o vezi tu? Mai ales că omu-i cam nervos..." "Și? Dați-i un calmant sau puneți-i cămașa de forță, dacă-i așa nervos. Ia uite, dom'ne, o să tremur de frica unui rahat de pacient acuma!" Brunetul se apropie de medic și-i zice cu un calm rău-prevestitor: "Spune-i lu' dom' doctor ăsta să nu mai șadă atâta la parlamentări, că dacă nu vine rapid

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
un calmant sau puneți-i cămașa de forță, dacă-i așa nervos. Ia uite, dom'ne, o să tremur de frica unui rahat de pacient acuma!" Brunetul se apropie de medic și-i zice cu un calm rău-prevestitor: "Spune-i lu' dom' doctor ăsta să nu mai șadă atâta la parlamentări, că dacă nu vine rapid, și-a găsit beleaua cu mine. Îi chem pă băieții mei, facem brigadă și dăm iureș în parcarea dân față, asta dă-i plină numa' dă

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
priviri pe pacientul nemulțumit, apoi se hotărăște rapid: "Nu. Las' că te știu eu pe tine..." Într-un minut, numitul domn doctor Radu fu în holul de la urgențe. Era încruntat și nervos: "Dumneata ești cel cu plaga tăiată?" "Eu sunt, dom' doctor." "Coană Lenuțo, de ce nu-i rana gata pentru prezentare?", o luă la rost medicul pe dolofană. "Violeto!", strigă medicul către interiorul misterioasei camere de primiri: "Tu ce faci, dragă? Te antrenezi pentru concediu? Ce-i aici, mă, azil de

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
o cameră alăturată apăru o duduie într-un hălățel scurtuț, suficient de puțin opac pentru a se întrezări prin el lenjeria de o nuanță delicată, bătând ușor spre lila. Tânăra mesteca în grabă, cu vădită poftă, ceva: "M-ați chemat, dom' doctor?", se interesă ea cu gura încă plină. "Nu. M-am prefăcut doar ca să-ți cronometrez timpul de reacție. Îți dau o veste agasantă, dragă. Avem un pacient. Instrumentarul e pregătit?" "La zece îl scosese de la autoclavă Tudora. Totu-i

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
Dacă-i ok, adu-l încoace, te rog." "Pe măsuța aia?" "Nu, domnișoară, pe un scăunel de bucătărie, eventual într-un lighean." Oftă cu o figură exasperată: Da, duduie Ștefania, pe măsuța aia." Femeia dădu din umeri: "Întrebam și eu, dom' doctor. La noi, la dermato, nu era așa. Mai bine întreb decât să greșesc, nu?" Absolut corect, dragă! Bravo!" Asistenta se reîntoarse în cealaltă încăpere dând ochii peste cap și înjurându-l pe mutește pe medic. După o jumătate de

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
n-auzi?" Pacientul se întinse terorizat de răcnetele medicului. Nu văzu nicio mușama și stătu încordat, cu picioarele în aer. "Lasă, naibii, picioarele alea jos! Te crezi la sală, să-mi faci mie abdomene acum?" "Ziceam să nu murdăresc patu', dom' doctor...", făcu pierit bolnavul. "Dă-l în mă-sa de pat!", se stropși radiologul, îndreptându-se spre el și punându-i sub cap o placă de metal rece. "Bă, când zic eu, nu-mi miști! Ai înțeles? Nu miști, nu

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
vieți omenești, egoiștilor! Ce, nu mai are mortu' ochi în orbite? Ete, scârț! Da' ce? Îi faceți poze la înmormântare sau îl trageți pe video, să vă delectați la parastasuri? La ce-i mai trebuie? Uite, o retină-i la dom' senator și alta la mămica lu' celebru' fotbalist. Probleme, Gogule? Cu ajutoru' de înmormântare poți să-i iei și tu, dacă tot faci pe nebunu' că ești părintele-părinților, două proteze oculare lu' fii-tu. Ai acum ocazia să-l vezi

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
Așa. Atunci, du-te cu domnișoara asistentă să-ți iei hainele și, până rezolvi treaba asta, am să-ți fac formele de externare, o să-ți scriu rețeta și-ți dau o săptămână de medical." "Să trăiți o mie de ani, dom' doctor!", mulțumi entuziast bolnavul. Însoțind-o pe duduia Fany, Vasile se bucură de faptul că-și lua singur hainele și portofelul. Ar fi fost destul de tensionat să știe că de problema asta s-ar fi ocupat cei doi studenți, comentând

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
a mai apărut. O fi în grevă sau s-a certatără cu domnu' director, că n-a mai vrut să le lase nimic data trecută?" "Nu-i în grevă. Da' nu-i esclus să să fi stricat la ceafă cu dom' Ciucurel. Am fost dă față cân' s-a luat în gură cu ei, că prea să ridică cu pretenții. Aci, are și el dreptate. Păi io te cinstesc și tu vii să-mi bați obrazu' că n-am pus sticla

Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]