5,649 matches
-
mitropolitană să existe oameni care să instruiască pe diferiții slujbași și clerici, să-i învețe în primul rând să scrie și să citescă. Situat în apropierea Curții domnești de la Câmpulung, el însuși fiind o vreme, sub Vlad Tepeș, chiar reședință domnească, Rucărul a cunoscut de timpuriu aceste frământări, a fost din vechime preocupat pentru învățătura de carte. Dovezi incontestabile ale vechimii scrierii în această regiune avem din timpuri îndepărtate. Săpăturile arheologice făcute pe la anul 1900 de către Gr. Tocilescu, repetate ceva mai
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
sau Ghimbavului, spre Fundățica-Moeciu-Bran). Toate aceste plaiuri și poteci trebuiau bine păzite pentru a nu se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele de drum ale chirigiilor care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună funcționare a vămii domnești, dezvoltarea comerțului, etc. cereau oameni cu știință de carte, mai ales pentru slujitorii aflați în serviciul vămii; un prim privilegiu acordat negustorilor brașoveni a fost
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
se strecura mărfuri de contrabandă. Slujitorii vămii trebuiau să știe să citescă răvașele de drum ale chirigiilor care treceau cu carele de mărfuri, diferitele privilegii domnești acordate mai ales brașovenilor, făgărășenilor și sibienilor. Asigurarea condițiilor de bună funcționare a vămii domnești, dezvoltarea comerțului, etc. cereau oameni cu știință de carte, mai ales pentru slujitorii aflați în serviciul vămii; un prim privilegiu acordat negustorilor brașoveni a fost acordat în anul 1368, conținutul lui a trebuit să fie cunoscut de către vameșii de la Rucăr
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
Maria, sub forma micro-poemelor în trei versuri. Lt.col.(rz.) Alexandru Teodoreanu, coordonator programe la Asociația STINDARD, București, din ciclul “Monumente ale românilor din afara frontierelor” a ales să vorbească despre “Un monument medieval românesc salvat de Dumnezeu”. Este vorba de Biserica Domnească și Catedrală din orasul Herța - azi în Ucraina - monument medieval romanesc, la frumoasa vârstă de 255 ani, așa cum specifică autorul evocării. La rubrica “Starea prozei” - în proza “Printr-o fugă, dar care” - partea a III-a, Cleopatra Lorințiu ne-o
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
despre cultura vremii. Trebuie remarcat că „în perioada de timp a epocii analizate în această lucrare se disting trei segmente ctitoricești binec onturate. Acestea sunt: construcții de apărare (cetăți, turnuri de veghe, etc.), construcții religioase (biserici , mânăstiri), construcții rezidențiale (case domnești, conace, etc.)” „Un moment de răscruce în consolidarea fenomenului arhitectural românesc” Ținând cont de legile esteticii, cartea lui George Roca, „Dezvoltarea arhitecturii în perioada de domnie a binecredinciosului voievod Ștefan cel mare și Sfânt”, prezintă nu doar sensibilităților de excepție
STIL, TRADIŢIE ŞI CIVILIZAŢIE ÎN „DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT”, O CARTE DE GEORGE ROCA (SYDNEY, AUSTRALIA) de OCTAVIAN CURPAŞ î [Corola-blog/BlogPost/340828_a_342157]
-
Târgoviște. A.D.Xenopol menționează că Matei Basarab a încercat să înființeze o școală slavonă "înaltă", după modelul celei de la Iași și Kiev. Există însă și o altă tendință și anume aceea a promovării limbii române, a introducerii ei în cancelaria domnească și cea metropolitană. Se punea chiar problema scoaterii limbii slavone din biserici. Această tendință este în creștere în secolul al XVII-lea și, după cum observa George Ivașcu, tot mai mult cultura de limbă slavonă îmbracă haina limbii române. Este interesant
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
tineretul de strămoșii săi? Mulți moldoveni din ambele regiuni care poartă acest nume îl pot avea fizic pe Ștefan cel Mare și Sfânt drept străbunic care a fertilizat toate tinerele întâlnite în cale. Moldovenii sunt deci la propriu din os domnesc și se lasă totuși subjugați de politicieni clipei. Tata a constatat cu mulți ani în urmă privind ieșirea publicului după un bun film dintr-un cinematograf din Brașov: „Niciodată nu am văzut atâți moldoveni la un loc.” Nu numai seceta
TRECUTUL O LECŢIE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2334 din 22 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340914_a_342243]
-
carac- ter științific”. (prof. Carmen Farcaș) Străbunii noștri, boierii Pârâieni, „au făcut parte din ramura domnitoare a Basarabilor„. Ei au avut un mare rol în viața socială, religioasă, militară și culturală în diferite epoci. Au deținut mari demnități în Sfatul Domnesc, iar în timpul domniei lui Matei Vodă Basarab, Danciu Pârăianu, ctitorul Mănăstirii Polovragi, care deținuse, pe rând, demnitățile: Logo- făt (rang de ministru), Ispravnic, Mare Sluger, Mare Postelnic, este trimis capuchehaie (rang de diplomat - ambasador) la Constantinopol. Asemenea exemple pot continua
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
mândrie și aroganță Principele Severinelor. Mihai consternat de atitudinea tatălui său părăsi încăperea, îndurerat de vestea morții acelui om blând și bun la suflet. - Tudor, după moartea mea vei deveni moștenitor, iar pe fratele tău îl vei ține la curtea domnească, având grijă să nu-i lipsească nimic. Nu vreau ca principatele să mai fie fărâmițate. Doresc să fac din ele o mare putere care să-i alunge pe cotropitori pentru totdeauna dincolo de Dunăre. - De mult visai să devii principele celor
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
alai spre ținutul Vâlcelelor. În drumul lor se opriră în cetatea Gorjiilor. Căpitanul Vladimir, împuternicit să administreze aceste meleaguri în numele său, îl întâmpină la o răscruce de drumuri cu o ceată de călăreți. Radu Valdescu poposi două zile la curtea domnească și-i vesti că va unifica ținuturile într-un singur principat mare și puternic. Între timp, cei din Vâlcelelor primiră vestea cu îngrijorare și convocară sfatul boieresc - Căpitane Preda, mai bine te alegem pe tine voievodul Vâlcelelor... N-ați aflat
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
cetății. Însuși căpitanul Preda îi întâmpină și-i asigură că Radu Valdescu este așteptat așa cum se cuvine unui principe. N-a durat mult și dinspre pădure s-au auzit tropotele cailor și trâmbițele alaiului se contopiră cu cele de la curtea domnească. Principele înainta țanțoș și autoritar ca un adevărat stăpân. În curte, gazdele se înclinară cu respect și-l primiră cu bunăvoință. Căpitanul Preda, cu privirea-i pătrunzătoare și fața dură rosti cu vocea-i puternică: - Măria Ta, sunteți binevenit în
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
cu tot ceea ce propui! Las totul în seama crăiesei mele! NARCISA:(fericită) Oho, m-ai făcut și crăiasă! PRINȚIȘOR: Doar îți dorești o nuntă ca-n povești cu prinți și prințese! NARCISA: Fiindcă și familia mea se trage din neam domnesc, principi ai neamului strămoșesc, urmașii lui Burebista, Decebal, Mircea, Țepeș, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare! PRINȚIȘOR:(glumeț) Se vede că și prin venele tale curge sângele lui Dracula! Narcisa se desprinde de băiat și se rotește fericită cu brațele desfăcute
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
de trecătoare secundă» (Copacul cu roți), despre «munți necuvântători / și cutremurători» din centrul orbitei de „stea cu coadă“, prevestitoare (la români) de războaie (Steaua cu coadă), despre efectele nememorării secundei nașterii (Nimenea nu ține minte...), despre Maramureș, unde «acele uși domnești de lemn mirositor / se deschideau în fața norilor», unde «ploua cu vulturi pe pridvoare / de din argintul lunii, mare, / ce răsărea pe lângă ierbi / lucind alergăturile de cerbi...» (Maramureș), «despre starea omului de a fi», despre «dezvățarea ochiului», despre «smulgerea măștii», despre
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
tineri cursanți, cu douăzeci de tineri români, dintre care amintim pe Iacob Mureșanu, Ioan Axente (Sever), Petru Popovici, Enea Hodoș, Ioan Pipoș, Vasile Fodor. După terminarea celor trei ani, în 1843 se întoarce la Vidra sa natală, îmbrăcat în haine domnești, spre dezamăgirea mamei sale, de pe vremea când își lepădase straiele țărănești la plecarea lui la gimnaziul din Zlatna. Acasă, printe moți, caută să le cunoască suferințele, procesele lungi și nemiloase în care erau târâți aceștia prin tribunalele vremii. Voinicul de
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (AVRAM IANCU-CRAIUL MUNŢILOR) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341745_a_343074]
-
fapt, toate actele martirice și viețile sfinților mucenici subliniază în același ton miezul ritualului liturgic al Euharistiei, mulțumirea și împărtășirea. în martiriul mucenicilor scilitani citim că "toți au zis: mulțumim lui Dumnezeu. Și astfel, împreună, s-au încoronat cu martiriul domnesc cu Tatăl și cu Fiul și cu Sfântul Duh, în vecii vecilor". Prin urmare, Taina lui Iisus Hristos și a Bisericii Sale se împlinește în Taina Euharistiei, a jertfei, a muceniciei și a martiriului, din care și de la care noi
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
care începe cu ,,a fost odată''. Nu e chiar ,,a fost odată'' ci au fost odată două prietene care urmau o facultate. Era înainte de '89 . Aproape în fiecare zi coborau pe jos pe strada Brăilei, continuându-și drumul pe strada Domnească. După ore se întâlneau ele și câțiva băieți în stația de autobuz din centru. Deși ora era târzie, grupul se destrăma greu. Mai știi câte bancuri spunea Dan ? Erau acolo toți . Tu, trebuie să decupezi acele amintiri ca pe niște
PRIETENIE de DANIELA LĂCRĂMIOARA CAPOTĂ în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342327_a_343656]
-
până-n ceasu’-aista Parc-am fi dublu blestemați. Așa citirăm în istorii, În paginile ce ni-s dragi, Dar de căta-vom trădătorii, Cred că-i găsim de la pelasgi! Trecutul nostru plin de glorii Stă pe-un morman de os domnesc; A ne trăda conducătorii Este blestemul românesc. Frecvent ne omorârăm ștabii, Pe cei mai buni și mai blajini, Ni i-am trecut prin șiș și sabii Sau îi vândurăm la străini. A-i număra pe toți trădații, Nu știu de
BLESTEMUL ROMÂNESC de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342633_a_343962]
-
centru de mulțimi culpabile. Că a fost o acțiune serioasă, o dovedește și ancheta, care a urmat. Procurorii doreau să cunoască în detaliu rolul inițiatorilor complotului, contra securității interioare a statului, mai ales contribuția militarilor: generalul N. Golescu, fost locotenent domnesc, maiorul radu Mihai, maiorul C. Pillat, locotenent Camino și după aceea rolul lui ion Brătianu, I. Ghica, C.A. Rosetti, Eugeniu Carada, etc. Eugeniu Carada, creierul complotului, avea relații cu republicanii din Imperiul Austro-Ungar, colaboreză îndeaproape cu Mazzini contribuind la
O MONOGRAFIE DE EXCEPȚIE DESPRE REPUBLICA DE LA PLOIEȘTI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1965 din 18 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/342592_a_343921]
-
în vremea noastră se deosebește foarte mult de acela, numai că multe cuvinte ale lor sunt de înțeles pentru cei [care vorbesc] latinește”. Erau idei generice care circulau în lumea cultă din epocă și care aveau reverberații complexe la curțile domnești și princiare de la Suceava, Târgoviște sau Bălgrad.Înainte de Mihai Viteazul, domnul moldovean Petru Rareș, fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare, care semăna ”priceput” în războaie ca tatăl său, cum ne spun cronicarii a încercat să unească Moldova cu Transilvania
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
acest sfârșit de mai, dar sub stăpânirea amețitoare a florilor de salcâm care, nemaiputând fi oprite, odorau atmosfera, îmbătând nările asistenților, într-o vrajă continuă. Și gălățenii nu s-au lăsat așteptați. Aleile dintre blocurile turn, veteranele Galațiului - pe Aleea Domnească, la doi pași de fluviu, loc de recreere a localnicilor, de la copii la bunici și pe esplanade încăpătoare, cadru perfect pentru amenajarea scenei și a scaunelor unde spectatorii, vizitatorii, turiștii au putut asista la o gamă variată de manifestări pe
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
aflată sub auspiciile brandului cultural “Axis Libri”. Revenind duminică, a doua zi după încheierea Festivalului, în același spațiu, am constatat că unele edituri nu-și încheiaseră socotelile și nu se îndurau să părăsească acest décor natural de sub teii de pe Calea Domnească, acea ușoară briză a Dunării în creștere vertiginoasă a cotelor sale în aceste zile fecunde și mai zăboveau străjuind aleea principală în căutarea eventualilor întârziați, doritori de noutăți editoriale și de spectacol. În rest, pensionarii jucau iarăși table și șah
CULTURA CA DIMENSIUNE UNIVERSALĂ. FESTIVALUL NAŢIONAL AL CĂRŢII AXIS LIBRI , GALAŢI, 20-24 MAI 2014 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341564_a_342893]
-
Acasa > Orizont > Portret > DANIELA VLĂDESCU. MELODII MINUNATE CA UN TORENT DE MÂNGÂIERI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1394 din 25 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Există în melodiile Danielei Vlădescu două caracteristici: două domnițe în jilțuri domnești aruncând timpului zburător ca pasărea, clipe dulci ca semințele! Sunt semințe de nostalgie pe care semănătorii nu le seamănă, le dau ofrandă iubirii! Iar de cade din pumn vreuna, răsare mărgăritar de salbă și mărgăritarul acesta va plăsmui văpaia gândului
DANIELA VLĂDESCU. MELODII MINUNATE CA UN TORENT DE MÂNGÂIERI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1394 din 25 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341621_a_342950]
-
la Crăciun, deorece nu erau frigidere și ele se stricau repede. Nu lipsea sucitura (cozonacul) cu nuci, brânzoicile, cornuțăii cu silvoiț (magiun de prune), frământați cu unsoare și un strop de lapte acru și coptătura cu moșina. Din categoria coptăturilor domnești legate cu ață - odată devenite domnișoare trebuia să așteptăm udătorii, băieții care ne stropeau cu parfum, ca să nu ne veștejim - nu lipseau prăjitura-televizor, foile cu sale-cale (amoniac), foile frământate cu bulion și coptătura turnată cu cacao. Bineînțeles, participam cu toții la
MIEL UMPLUT ŞI ALTE BUNĂTĂŢI DE PAŞTI de FLORICA BUD în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341654_a_342983]
-
Poem de AL.Florin ȚENE Ziua cât o felie de tort Azi am cugetat cât este ziua de mare până mi-sau aprins stelele-n creier. Miroase tot spațiul a cercuri fără sfârșit, un fel de spirală până sub Scaunul Domnesc al lui Dumnezeu. Se auzea o muzică ca o notă venită din ancestral, iar eu încă meditam dacă nu cumva sunt ateu. Mă simțeam un pion privilegiat la trecerea în eternitate, martor la nesfârșite schimbări, când Dumnezeu a tăiat timpul
ZIUA CÂT O FELIE DE TORT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341718_a_343047]
-
schimbări, când Dumnezeu a tăiat timpul în felii: secol, deceniu, an și zi, apoi le-a aruncat în cele patru zări să ne sature de infinit pe noi cei care încă mai rătăcim pe cărări, celeste corpuri cabrate în jurul Scaunului Domnesc, ca o axă al unui regat strivit între coperțile Bibliei. Eu, și acum gust cu plăcere din tort Bucuros că iau viața de la început cu felia mea alături ce a încăput în convingerea că mai e ceva dincolo de vârful spiralei
ZIUA CÂT O FELIE DE TORT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 308 din 04 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341718_a_343047]