14,040 matches
-
un bal mascat de la Paris din anul 1923, pe lângă pateu de gâscă și caviar, printre premiile tombolei va figura Antichristul. Chiar și nefericitul Ioachim Albrecht de Prusia va distribui În exil cartea lui Nilus ospătarilor, taximetriștilor și liftierilor. Să poftească Domniile Lor să citească, și atunci se vor lămuri care era cauza exilului său, motivele inflației galopante, ca și decăderea scandaloasă a prestației hoteliere. Un exemplar cu autograful În gotică al ultimului Hohenzollern (cartea fusese dedicată unui șef‑bucătar dintr‑un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
orfan!... E boierul cel mare de la Murgeni! Stroie Orheianu cel plin de averi și fală!” Dacă în acest capitol, Orheianu este prezentat doar indirect, în capitolul următor, ,,Morții poruncesc celor vii”, el este introdus direct în acțiune. Ne aflăm sub domnia lui Alexandru-Vodă, pe care Stroie l-a sprijinit cu oaste și l-a apărat. Considerându-se ocrotit de vodă și văzându-se înconjurat de putere mare, mazurii ginerelui său, Stroie Orheianu este atât de sigur că lucrurile se vor desfășura
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Romanul ,,Neamul Șoimăreștilor” are un subiect complex care, de și unitar, se desfășoară pe mai multe planuri: lupta dintre boierul Stroie Orheianul și Șoimărești, relațiile dintre boier și Tudor Șoimaru, povestea de dragoste dintre Magda Orheianu și Tudor, luptele pentru domnie între Tomșa-Vodă și Movilești. În fragmentele studiate, accentul cade pe povestirea și descrierea întâmplărilor legate de întoarcerea lui Tudor Șoimaru în satul natal și de pedepsirea boierului Stroie Orheianu, ucigașul lui Ionașcu, tatăl lui Tudor. Tudor Șoimaru și boierul Stroie
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
imagine asupra epocii în care se desfășoară acțiunea și a vieții personajelor. Ne este dat, astfel, să aflăm o serie de lucruri despre condițiile de viață și despre obiceiurile Șoimăreștilor, despre luptele dintre boieri și răzeși, precum și despre luptele pentru domnie ale diverselor familii boierești în secolul al XVII-lea. Se cuvine să mai adăugăm că ,,Neamul Șoimăreștilor” este un roman istoric, deoarece se inspiră din istoria Moldovei și un roman social, deoarece conflictul principal este axat pe o importantă problemă
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
printre crengile copacilor, apoi se împrăștie tot mai mult într-un ocean roșcat care cuprinde toată pădurea. Se înnoptează. Luna se ridică încet pe cer ca o pasăre cu aripile întinse și pline de diamante apar stelele. Toamna își începe domnia în această ultimă noapte de vară, umedă și răcoroasă. Dar iată că încet noaptea se stinge și se suie în vârf de munte, o stea ca din cer coboară vultur cu aripile de foc. Stele sclipeau sfinte și-n cale
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
că lumea rîde în hohote, bietul candidat părăsește scena. Era amărît pînă la Dumnezeu. Un observator neutru îl însoțește puțin și apoi i se adresează: Dom' Juncu, pot să vă dau un sfat? Cine sînteți dumneavoastră? Întîmplător eram în cartierul domniei voastre. Ce sfat? Nu mai insistați prin apropierea locuinței. Oamenii vă cunosc foarte bine și... nu merge. În plus, intervine și acea obsesivă întrebare: "De ce el și nu eu?" Ce profesie aveți? Profesor. Sau sociolog, dacă vă convine mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
zis-o. Nu-l pot suferi pe Moruzi ăsta. De ce? Prea se crede deștept. Nu pare să facă tapaj pe chestia asta. Dar n-ați văzut ce mare vorbitor se dădea? Nu. Eu am remarcat doar gafa de proporții a domniei voastre. Probabil n-ați remarcat că toți au fost de acord cu ce-am spus. Ești irecuperabil, zic, întorcîndu-i spatele. La o masă oficială erau universitari de seamă și un francez, proprietarul restaurantului. S-a vorbit doar în franceză, mulți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nou; dacă nu are cine știe ce vicii neobișnuite 12 pentru care să merite ca oamenii să-l urască, este sigur că, așa cum este și firesc, el se va bucura de dragostea supușilor săi. Cu atît mai mult cu cît cînd o domnie este veche și neîntreruptă, amintirea înnoirilor și a cauzelor care le-au produs se pierde, deoarece o schimbare este întotdeauna punctul de plecare al unei schimbări următoare, de care se leagă și pe care o susține. CAPITOLUL III Despre principatele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cucerit Asia în cîțiva ani17 și îndată după aceea a și murit; se părea că, în mod logic, întregul imperiu ar fi trebuit să se răscoale; cu toate acestea, urmașii lui Alexandru au păstrat puterea și n-au întâmpinat în domnia lor alte greutăți decît acelea pe care propria lor ambiție le-a făcut să se nască între ei. Răspund la această nedumerire, arătînd că toate principatele care au lăsat vreo urmă în istorie au fost guvernate în două moduri diferite
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe aceștia nu poți nici să-i mulțumești, nici să-i distrugi, vei pierde la prima ocazie ceea ce ai cucerit. Dacă ne întrebăm acum ce fel de guvernare era aceea a lui Darius 19, vom constata că ea era asemenea domniei marelui sultan; iată de ce Alexandru a trebuit mai întîi să-l învingă în luptă și să-l silească să se retragă în întărituri; iar după această victorie, Darius murind, statul lui a rămas în mîinile lui Alexandru, care l-a
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
împreună cu crimele lui nenumărate, nu ne îngăduie să-l preamărim între oamenii desăvîrșiți 24. Nu putem, așadar, să atribuim nici sorții norocoase, nici însușirilor lui ceea ce el a dobîndit atît fără una, cît și fără cealaltă. În vremurile noastre, sub domnia lui Alexandru VI, Oliverotto da Fermo, rămas orfan de mic copil, a fost crescut de un unchi al lui din partea mamei, cu numele Giovanni Fogliani, și fiind încă foarte tînăr a fost trimis să învețe meșteșugul armelor de la Paolo Vitelli
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la această treaptă pe aceia care sînt oameni simpli; și dimpotrivă se întîmplă că, atunci cînd principii s-au gîndit mai mult la plăceri decît la armate, ei și-au pierdut statul. Cauza cea dintîi care te face să pierzi domnia este aceea de a nu ține seama de știința războiului; în schimb, mijlocul prin care poți să cucerești puterea este de a fi priceput în aceasta și de a o practica. Francesco Sforza, pentru că a avut armată, a devenit dintr-
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
cruzimea. Se întîmpla astfel ca împărații care, nici prin firea lor și nici prin felul de a guverna, nu se bucurau de o faimă prea mare, așa încît să poată ține în frîu și poporul și soldații, își pierdeau întotdeauna domnia; iar cei mai mulți dintre ei, aceia mai ales care ajungeau să ocupe tronul ca oameni noi, cînd își dădeau seama cît este de greu să împaci cele două categorii de oameni, se hotărau să-i mulțumească pe soldați și socoteau că
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
că, atîta timp cît a trăit, a știut să-i stăpînească și pe unii și pe alții, fără a fi vreodată urît sau disprețuit de cineva. Pertinax a ajuns însă împărat împotriva voinței soldaților, iar aceștia, obișnuiți să trăiască sub domnia lui Commodus, fără a asculta de nici o lege, n-au putut duce viața cinstită pe care Pertinax voia să le-o impună; de aceea, începînd să-l urască și adăugîndu-se la această ură disprețul lor, fiindcă Pertinax era bătrîn, acesta
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe Niger și să-l înșele pe Albinus. Îi scrise acestuia că, fiind ales împărat de către Senat, voia să împartă cu el această demnitate; și îi trimise titlul de Cezar, iar printr-o hotărîre a Senatului, și-l asocie la domnie, lucruri pe care Albinus le luă drept adevărate. Dar după ce Sever îl învinse și îl ucise pe Niger, restabilind liniștea în Orient, el se înapoie la Roma și se plînse în Senat spunînd că Albinus, prea puțin recunoscător față de binefacerile
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe care le primise din partea lui, încercase prin vicleșug să-l omoare, și de aceea el se vede silit să se ducă să-l pedepsească pentru ingratitudinea lui. Plecă apoi să-l caute tocmai în Franța și îi luă atît domnia cît și viața. Acela care va examina cu amănuntul faptele acelui om va găsi că el a fost și un leu sălbatic și o vulpe vicleană, și va constata că a fost temut și respectat de fiecare, iar soldații lui
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
să arătăm acum caracterul lui Maximin. Acesta a fost un om foarte războinic, iar armatele, sătule de moliciunea lui Alexandru, despre care am vorbit mai sus, l-au ales după moartea acestuia împărat. Nu s-a bucurat mult timp de domnie, deoarece două lucruri îl făceau să fie urît și disprețuit; mai întîi faptul că era de neam foarte de jos, întrucît pe vremuri păscuse oile în Tracia (lucru care era bine cunoscut tuturor, și care-l făcea să fie foarte
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
disprețuit; mai întîi faptul că era de neam foarte de jos, întrucît pe vremuri păscuse oile în Tracia (lucru care era bine cunoscut tuturor, și care-l făcea să fie foarte mult disprețuit de oricine); al doilea, că la începutul domniei lui tot amînase de a se duce la Roma și de a lua în stăpînire tronul imperial, ceea ce îi crease faima de om foarte crud deoarece săvîrșise, prin mijlocirea prefecților lui o sumedenie de crime la Roma și în celelalte
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
luat supușilor lor toate armele; alții au întreținut dezbinările în ținuturile cucerite; unii au alimentat dușmăniile împotriva lor înșiși; alții, în sfîrșit, s-au străduit să-i cîștige de partea lor pe aceia de care nu erau siguri la începutul domniei; unii au înălțat fortărețe; alții le-au dărîmat și le-au distrus. Și cu toate că nu putem formula o judecată cu privire la toate aceste lucruri, fără a examina împrejurările particulare ale fiecărui stat în care s-a procedat într-un fel sau
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
consideră că un principe înțelept trebuie, atunci cînd are prilejul, să întrețină cu viclenie o dușmănie oarecare îndreptată contra lui, pentru ca prin înfrîngerea ei să obțină o glorie și mai mare. Principii, și mai ales aceia care sînt noi în domnie, au întîlnit oameni mai credincioși și mai folositori între aceia care la începutul domniei lor au fost considerați suspecți, decît între aceia care la început se bucurau de încrederea lui. Pandolfo Petrucci, principele Sienei, guverna statul mai mult cu ajutorul acelora
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
o dușmănie oarecare îndreptată contra lui, pentru ca prin înfrîngerea ei să obțină o glorie și mai mare. Principii, și mai ales aceia care sînt noi în domnie, au întîlnit oameni mai credincioși și mai folositori între aceia care la începutul domniei lor au fost considerați suspecți, decît între aceia care la început se bucurau de încrederea lui. Pandolfo Petrucci, principele Sienei, guverna statul mai mult cu ajutorul acelora care îi fuseseră suspecți, decît cu ceilalți. Dar despre lucrul acesta nu putem vorbi
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
pe un principe nou, fiindcă prin faima și gloria dobîndite a devenit, dintr-un rege fără putere, cel dintîi rege al creștinătății. Dacă veți privi faptele lui, veți vedea că toate au fost mărețe, și unele chiar extraordinare. La începutul domniei, el a atacat provincia Granada, iar această acțiune a pus temelia statului său. La început el a purtat războiul fără a fi angajat în alte lupte și fără a se teme că ar putea întîmpina vreo piedică din partea cuiva. Prin
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
guvernare înțeleaptă și fericită este atunci cînd în sînul ei se nasc artele frumoase: flori care cresc pe un pămînt roditor, sub un cer fericit, dar pe care seceta sau suflul crivățului le omoară. Nimic nu face mai celebră o domnie decît artele care înfloresc la adăpostul ei. Secolul lui Pericle este tot atît de faimos prin marile genii care trăiau la Atena, cît prin războaiele mari pe care atenienii le-au purtat atunci. Secolul lui Augustus este mai cunoscut prin
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
mai există teamă nici de temporal nici de spiritual. (Christina) 36 "Nimic în lume nu este atît de nestatornic, atît de trecător, ca acea faimă a puterii care nu se întemeiază pe forța ei proprie". 37 "Grele nevoi și-o domnie ce'ncepe mă-mpinge la de-acestea, / Pînă în zare, prin străji apărînd ale țării hotare". (Eneida, trad. D. Murărașu, 1956) 38 E de ajuns ca să nu aibă încredere, însă nu justifică pe cei care sînt răi și înșelători. (Christina
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
depun, În cutare cont al casei de avocatură londoneze, suma de 6 800 de lire sterline. Testamentul a fost dovedit ca valid, legal, auten tic și inatacabil. Eforturile casei de juriști m-au avut În vedere neechivoc numai pe mine, domniile lor au toată Încrederea că eu Înțeleg toate diligențele cît se poate de corect. M-am arătat foarte Înțelegător și plin de gratitudine În scrisoarea următoare, am Întărit că ființez Într-adevăr „in cor 124 O vară ce nu mai
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]