873 matches
-
în Germania la Düsseldorf. Aici Carol, fiul principelui Carol Anton de Hohenzollern, acceptă propunerea, un mare rol având și doamna Hortense Cornu (prietena lui Napoleon al III-lea), care făcuse deja demersuri asupra lui Carol. Alegerea lui Carol ca prinț domnitor în România era așadar sprijinită de Franța, prin Napoleon al III-lea, dar și de Prusia, (Bismarck). Este de menționat faptul că bunica prințului, marea ducesă Ștefania de Baden, fusese înfiată de Napoleon Bonaparte. Reședința familiei de Hohenzollern-Sigmaringen se află
Familia Regală a României () [Corola-website/Science/298969_a_300298]
-
aceeași perioadă, Francis Drake a devenit primul englez care a înconjurat globul; Francis Bacon și-a expus viziunile filosofice și politice și s-a produs colonizarea Americii de Nord, sub Sir Walter Raleigh și Sir Humphrey Gilbert. Elisabeta a fost calificată o domnitoare temperamentală și uneori indecisă. Spre sfârșitul domniei, o serie de probleme economice și militare i-au afectat popularitatea. Totuși îi este recunoscută carisma și încăpățânarea, într-o perioadă în care suveranii din țările vecine înfruntă dificultăți interne care le periclitează
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298980_a_300309]
-
antiotomane, având ca scop recucerirea Chiliei și Cetății Albe, Ștefan cel Mare a depus "Jurământul de la Colomeea", prin care se recunoștea drept vasal al regelui Poloniei pentru provincia Pocuția. Spre deosebire de Principatul Moldovei, care era teritoriu independent, Pocuția, deși controlată de domnitorii moldoveni între 1387 și 1532, făcea parte de drept din regatul Polonei, pentru care regii puternici puteau cere domnitorilor slabi un omagiu. Această practică era obișnuită în Europa medievală și nu însemna decât că o parte din taxe reveneau regelui
Bătălia de la Codrii Cosminului () [Corola-website/Science/303542_a_304871]
-
Barbu Iscovescu pentru realizarea unor lucrări monumentale care să conțină într-însele toate cunoștințele pe care le-ar fi dobândit la Paris. Pe de altă parte Dan Grigorescu a amintit aceleași informații ca și Jianu vis-a-vis de copiile după gravurile domnitorilor românii, susținând aceeași ipoteză. În plus, Grigorescu a pomenit ipoteza lui George Oprescu cum că aceste desene ar fi fost făcute de Iscovescu în prima sa vizită la Paris din perioada, incertă de altfel, 1842 - 1843. Din desenele care au
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
nume "Manno" (pe blazonul familiei figurează o "mână" ieșind din apă), stabilită la Constantinopol înainte de cucerirea otomană. Urmașii strămoșului Mihail Manu, sosit în Țara Românească în prima jumătate a secolului 18, s-au înrudit prin alianță cu familii boierești și domnitoare din partea locului, împământenindu-se; așa se face că în ascendența lui se regăsesc numele domnitorilor Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu. Școala primară și liceul le-a pregătit în particular (cu excepția ultimelor două clase de liceu, urmate la Nancy), absolvind liceul
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
cucerirea otomană. Urmașii strămoșului Mihail Manu, sosit în Țara Românească în prima jumătate a secolului 18, s-au înrudit prin alianță cu familii boierești și domnitoare din partea locului, împământenindu-se; așa se face că în ascendența lui se regăsesc numele domnitorilor Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu. Școala primară și liceul le-a pregătit în particular (cu excepția ultimelor două clase de liceu, urmate la Nancy), absolvind liceul în 1921. Se înscrie la Facultatea de Științe a Universității din București, obținând în 1925
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
avut până în martie 1938. Caz unic în lume, francmasoneria avea în limba română un termen popular, iar în capitala Țării Românești o stradă comemorativă. În secolul al XVIII-lea, Constantinopolul era pentru români școala învățăturii universale, la care nu puțini domnitori și mari boieri și-au trimis copiii. Acolo se găseau mulți învățători și dascăli de renume, greci, francezi, englezi sau italieni, printre care francmasonii erau prezenți. Dar chiar înainte de apariția masoneriei contemporane, câțiva dintre domnitorii români au aplicat ideile și
Istoria francmasoneriei în România () [Corola-website/Science/312542_a_313871]
-
un fel de basm) pentru nepotul ce este pregătit pentru a urca mai târziu pe tron. Relația între voievodul Mircea și copilul Vlăduț apare astfel ca o relație între trecut și viitor. Tânărul Vlăduț îl prefigurează prin comportament pe viitorul domnitor Vlad Țepeș, el luând prima sa decizie de tragere în țeapă a boierilor intriganți și trădători după ce i-a judecat la propunerea lui Mircea cel Bătrân. Copilul își dovedește aici caracterul crud care se va manifesta în mod semnificativ în
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
1828-1829 și, câteva luni mai târziu, a ars în mod accidental. Clădirea a fost restaurată și, în aprilie 1859, armatele celor două Principate Române (Moldova și Țara Românească) au sărbătorit Unirea Moldovei cu Țara Românească la Mănăstirea Socola, împreună cu nou-alesul domnitor Alexandru Ioan Cuza. Cu acest prilej s-a săvârșit un Tedeum de laudă și mulțumire lui Dumnezeu că a ajutat să se înfăptuiască Unirea. Dorind să imortalizeze acest moment memorabil, Gheorghe Asachi a realizat o stampă în care a reprezentat
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
Mușatinii sunt una dintre cele mai importante dinastii domnitoare a Moldovei. Printre cei mai de seamă reprezentanți se numără: Alexandru cel Bun, Ștefan cel Mare și Alexandru Lăpușneanu. Primul „Mușatin” este Costea Mușat, domn al Moldovei între 1373 și 1375, pomenit în „Pomelnicul de la Bistrița” (1407) ca fiind printre
Dinastia Mușatinilor () [Corola-website/Science/311613_a_312942]
-
construit, în orașul Siret, biserica Sfântului Ioan Botezătorul, unde a și fost înmormântată. Cert este că Petru I, Roman I și Ștefan I sunt fiii unui anume Ștefan, acesta fiind fiul lui Bogdan I. Acest Ștefan nu a fost niciodată domnitor. Dinastia lui Bogdan I se mai leagă o dată de Mușatini și pe linie femeiască, și anume prin Anastasia, fata lui Lațcu, care s-a căsătorit cu vărul ei Roman I, fiul lui Ștefan (celălalt fiu al lui Bogdan I), avându
Dinastia Mușatinilor () [Corola-website/Science/311613_a_312942]
-
domeniului Tălmaciului erau slujbași ai acestor cetăți și s-au bucurat de unele facilități, ei s-au răsculat adesea împotriva stăpânitorilor. Astfel, în anul 1366, țăranii români de pe domeniul Tălmaciului s-au alăturat campaniei de represalii pe care o ducea domnitorul muntean Vladislav - Vlaicu împotriva regelui maghiar Ludovic I. Câțiva ani mai târziu aceiași țărani se răscoală din nou împotriva oficialităților săsești. În 2009, dr.Petre Beșliu Munteanu a descoperit pe teritoriul comunei Racovița situl unei cetăți a cărei datări încă
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
9 august 1601, când pe câmpia Turzii (la 3 km sud de Turda) a fost omorât mișelește Mihai Viteazul, „"cel frumos ca un copaciu"”, ostașii lui Gabriel Báthory trec prin foc și sabie pe românii din jurul Sibiului, pentru sprijinul acordat domnitorului muntean. Drept urmare se înregistrează o foamete cumplită urmată de ciumă care a decimat populația. În secolul al XVII-lea, satul este meționat în documente ce atestă tranzacțiile cu terenuri între diverși „domni de pământ” și slujbași regești. Astfel, în 1622
Comuna Racovița în Evul Mediu () [Corola-website/Science/311047_a_312376]
-
Nestor Ureche, tatăl cronicarului Grigore Ureche la începutul secolului al XVII-lea. Ansamblul Conacului Cantacuzino-Pașcanu se află pe Lista Monumentelor Istorice din județul Iași din anul 2004, având și fiind format din 3 obiective: La sfârșitul secolului al XVI-lea, domnitorul Moldovei, Petru Șchiopul (1574-1577, 1578-1579 și 1583-1591) a dat boierilor Ureche satul Ceplenița "„pentru 12 cai buni, dați în slujba țării”". Familia Ureche, atestată încă de pe vremea lui Ștefan cel Mare, vindea cai de rasă Curții domnești și avea în
Conacul Cantacuzino-Pașcanu de la Ceplenița () [Corola-website/Science/312431_a_313760]
-
roman, prea apăsător și lipsit de siguranța de care are nevoie. Are nevoie de cineva care să contrabalanseze puterea familiei sale." Părea clar minții ei că doar destinul de femeie cu rolul de doamnă și soție, la conducerea unei curți domnitoare și chiar dacă nu se gândea să judece pe a-i săi deci să-i condamne, acei Borgia de același sânge cu ea și de aceași rasă, pentru prima dată cu conștiința sa de femeie accepta necesitatea de a-i abandona
Lucreția Borgia () [Corola-website/Science/312388_a_313717]
-
1627. Profesorul Marius Diaconescu (lector dr. la Facultatea de Istorie a Universității din București și specialist în istorie medievală) a consemnat și alte erori într-un interviu acordat revistei „Historia”. Filmul îl prezintă pe Mihai Viteazul ca învingătorul de la Călugăreni, domnitorul intrând în luptă fără armură, în cămașă și cu barda în mână. Istoricul sus-menționat a afirmat că Mihai Viteazul a dominat bătălia până la un moment dat, după care a părăsit locul bătăliei, retrăgându-se în munți pentru a primi ajutor
Mihai Viteazul (film) () [Corola-website/Science/310815_a_312144]
-
se așeze printre localnici în special dintre cumani se vor fi integrat și ei, sau au fost asimilați în această clasă de stăpânitori de pământuri și de cete războinice, nobilimea sau boierimea română în devenire" astfel încât chiar onomastica primei dinastii domnitoare a Valahiei, cea a Basarabeștilor întemeietori, pare a fi în ultimă instanță indubitabil de spiță cumană. Basarab era considerat de contemporanii săi ca fiind român / vlah. Regele ungar Carol l-a denumit in mod expres “Basarab infidelis Olacus noster “ Prezența
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
practic au fost decimați de forțele Imperiului Bizantin. La fel, cumanii refugiați sunt supraviețuitorii luptelor din 1223, când Genghis Khan i-a învins la Kalka (acum Ukraina). Au fost acceptați de regii Ungariei cu condiția convertirii la catolicism. Emblema casei domnitoare a Basarabenilor, clan care prin tradiție își trasa originea potrivit istoricilor de la Radu Negru. Unii cercetători au început să-i atribuie o probabilă origine cumană (sau după alți istorici pecenegă ) este discutată mai sus, a fost "pajura cu crucea în
Cumani și pecenegi în Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/309513_a_310842]
-
obligați la toate prestațiile feudale, dar rămânând oameni liberi și scutiți de biruri. De aici o serie de nemulțumiri față de marii boieri și de unii domnitori, nemulțumiri care degenerau uneori în răscoale. Astfel, în 1623—1624 s-au ridicat împotriva domnitorului Alexandru Coconul călărașii din Ploiești, Gherghița și Rușii de Vede, care au fost, însă, până la urmă, înfrânți într-o aprigă ciocnire la Mănești. În plină înflorire economică, orașul a primit o puternică lovitură. Chiar în anul suirii sale pe tron
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
au avut"”, iar Nicolae Mavrogheni a eliberat orașul în condițiile hrisovului din 1781. De astădată boierul nu a respectat hotărârea, uneltind pe lângă divan, iar după începerea ocupației austriece a încălcat-o fățiș. Plângerile ploieștenilor adresate administrației militare austriece și apoi domnitorilor Mihai Șuțu (1791 - 1793) și Alexandru Moruzi (1793 - 1796) au rămas zadarnice, stăpânirea boierească asupra orașului consolidându-se. Încurajați de moartea lui Ianache Muruz, ca și de revenirea pe tron a lui Alexandru Ipsilanti (1796 - 1797), orășenii au redeschis procesul
Istoria Ploieștiului () [Corola-website/Science/310298_a_311627]
-
cunoscut azi ca și „Capela moldovenească” (în germană „Moldauer Kapelle”) și se află la intersecția dintre Arnsburggasse și Betty Roose Weg. În fața capelei a fost ridicat în 1983, pentru a marca împlinirea a 300 de ani de la marea bătăliei, bustul domnitorului muntean. De asemenea, în 1999 Academia Română a montat o placă pe biserica Sf. Iosif de pe Kahlenberg ce comemorează contribuția soldaților români la depresurarea Vienei. Împreună cu acea cruce, drept amintire vienezilor, Șerban Cantacuzino a mai lăsat pe câmpul de bătălie și
Participarea românilor la asediul Vienei (1683) () [Corola-website/Science/309154_a_310483]
-
catolicoși, arhiepiscopi, episcopi, preoți, magistrați, feudali mai mărunți, oameni liberi, meștesugari. Țărănimea era împarțită în crescători de animale, agricultori și pomicultori. Populația Albaniei trebuia să plătească impozit. Cea mai mare parte a pământului din Albania o constituia proprietățile moștenite ale domnitorilor albani. Un alt mare proprietar de pământ era biserica. Pentru întârirea dominației proprii, feudalii albani au folosit religia creștină care a început să se răspândească în Albania la începutul sec. al IV-lea în timpul domniei lui Urnair. Toate cele trei
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
Afșar a reușit să supună cu ușurință Hanatele Qaradağ, Marağa, Tebriz și o serie de proprietăți mici feudale din Azerbaidjanul de Sud. Cu toate că statul se numea Hanatul Urmia, capitala acestuia fusese mutată la Tabriz ca urmare răscoalei populației și uciderii domnitorului local Mahammad han Afșar. Tabrizul fiind centrul țării și capitala Azerbaidjanului istoric, avea o semnificația specială. Următorii ani Hanatul Tabriz făcea parte din Hanatul Urmia. După unirea unei serii de hanate din Azerbaidjan, Fatali han și-a propus extinderea puterii
Hanatul Urmia () [Corola-website/Science/309218_a_310547]
-
Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți este o biserică ctitorită în anul 1487 de către domnitorul moldovean Ștefan cel Mare în satul Pătrăuți din comuna omonimă (județul Suceava). Ea este considerată a fi cea mai veche biserică ctitorită de Ștefan cel Mare ce se mai păstrează astăzi în forma ei originară. Ansamblul bisericii "Înălțarea Sfintei Cruci
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]
-
1330, de un anume Pătru. Localitatea se află la o distanță de 10 km de orașul Suceava, fosta capitala a Moldovei din vremea lui Ștefan cel Mare. Biserica "Înălțarea Sfintei Cruci" din Pătrăuți a fost ctitorită în anul 1487 de domnitorul moldovean Ștefan cel Mare (1457-1504). Deasupra ușii de intrare se află o pisanie în limba slavonă cu următorul text: ""Io Ștefan Voievod, fiul lui Bogdan Voievod, a început a zidi acest hram în numele cinstitei cruci în anul 6995 luna iunie
Biserica Înălțarea Sfintei Cruci din Pătrăuți () [Corola-website/Science/309239_a_310568]