9,278 matches
-
trupurile celor șase martiri, și le-au dus în taină de le-au îngropat, nu departe de Constantinopol, în insula Halchi, în biserica mânăstirii Maicii Domnului, pe care Domnitorul Brâncovean a ajutat-o cu ceva timp mai înainte. Soția marelui domnitor a stat închisă la Constantinopol până în luna martie anul 1715. când a fost exilată la Kutai, pe malul estic al Mării Negre, de unde a fost eliberată și a venit în țară, în anul 1716. Apoi, doamna Marica, în anul 1720, a
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
mormântul lui Ion Mavrocordat și cel al lui Grigorie Brâncoveanu. Nu s-a scris numele voievodului pe lespedea de pe mormânt de teama turcilor, dar pe aceasta se poate distinge, săpată în piatră stema Țării Românești, ca semn că acolo odihnește domnitorul acesteia. La inițiativa fostului Patriarh al României Miron Cristea, în anul 1934, cu prilejul praznicului Sfinților Împărați Constantin și Elena, sicriul cu osemintele lui Constantin Brâncoveanu a fost strămutat din biserica Sfântul Gheorghe Nou și depus în Paraclisul Patriarhal, pentru
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
străzile pline de gură-cască... În acel moment simți o forță și o liniște necunoscute până atunci: „Vreau să mor creștin! Lovește!”.Ms. Hurezi, art-emis Din nefericire, lucrurile aveau să ia o întorsătură atât de neprevăzută, încât în ziua aniversării sale, domnitorul era purtat în lanțuri, împreună cu fiii și ginerele său, asemenea tâlharilor de rând, pe străzile Istanbulului. Calvarul începuse cu șase luni înainte când, în Săptămâna Patimilor, Brâncoveanu primea vestea mazilirii sale. În Vinerea Mare porni, escortat de o gardă turcească, către
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
când, în Săptămâna Patimilor, Brâncoveanu primea vestea mazilirii sale. În Vinerea Mare porni, escortat de o gardă turcească, către Istanbul, unde, odată ajuns, fu aruncat în temnița Yedikule, împreună cu cei patru fii ai săi și cu vistiernicul Ianache Văcărescu. În temniță, domnitorul și fiii săi au fost torturați într-un mod aproape imposibil de imaginat în zilele noastre. Astfel, cronicarul spune că pe lângă butucii în care le-au fost prinse mâinile și picioarele, li se cresta pielea capului, presărându-se apoi sare
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
se cresta pielea capului, presărându-se apoi sare, li se ardea pieptul și tălpile cu fierul roșu, erau bătuți cu bestialitate în fiecare zi. Și tot acest tratament nu avea decât un singur motiv: aflarea sumelor de bani depuse de domnitor în băncile apusene. După șase luni de chinuri, turcii au aflat ce au dorit. Imediat s-a hotărât executarea publică a prizonierilor și, ca o probă de sadism extraordinar, ziua fixată a fost 15 august, zi de mare sărbătoare a
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
chinuri, turcii au aflat ce au dorit. Imediat s-a hotărât executarea publică a prizonierilor și, ca o probă de sadism extraordinar, ziua fixată a fost 15 august, zi de mare sărbătoare a creștinilor, dar și ziua de naștere a domnitorului și onomastica soției sale, doamna Marica. Când a transmis această veste întemnițaților solul a mai menționat că „din prea multa milostivire a măritului sultan” muftiul obținuse grațierea, în cazul în care condamnații ar fi părăsit legea creștină și s-ar
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
a mai menționat că „din prea multa milostivire a măritului sultan” muftiul obținuse grațierea, în cazul în care condamnații ar fi părăsit legea creștină și s-ar fi convertit la islamism sau mahomedanism. Anton Maria del Chiaro, secretarul florentin al domnitorului, păstrează următoarele cuvinte de îmbărbătare ale lui Brâncoveanu: „Fiii mei, fiți curajoși, am pierdut tot ce am avut în această lume, cel puțin să salvăm sufletele noastre și să ne spălăm păcatele cu sângele nostru”. Imediat au fost aliniați și
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
fost omorât și bătrânul Constantin Brâncoveanu de aceeași lovitură nemiloasă a călăului. Oribilul spectacol s-a încheiat, după obiceiul otoman, cu purtarea capetelor în vârful sulițelor, pe străzile Istanbulului, iar trupurile mucenicilor au fost aruncate în mare. Trupurile neînsuflețite ale domnitorului și fiilor și a ginerelui Ianache au fost, pe ascuns, pescuite din mare de creștini și înmormântate în biserica din Insula Halki, în biserica Maicii Domnului, zidită de împărații paleologi, dar ajutată cu multe daruri de domnitorul martir. Cu foarte
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
europene să reacționeze sau măcar să înțeleagă extraordinarul gest al unui principe creștin. Mai mult, săptămânalul francez Gazette de France, aproape în stilul unui tabloid contemporan, a scris doar despre problema averii din străinătate, tortură și execuție. Despre gestul martiric al domnitorului sau măcar despre eroismul său... nimic. Nici măcar un cuvânt. La 20 iunie anul 1992 Biserica Ortodoxă Română, la inițiativa Patriarhului României Teoctist Arăpașu, i-a canonizat pe Martirii Brâncoveni, fixându-le zi de pomenire la 16 August (pentru a nu
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
zilele de 15-16 August 1992 au avut loc la București și Mănăstirea Hurezi, din județul Vâlcea ceremoniile de proclamare a canonizării Sfinților Martiri Brâncoveni, în prezența membrilor Sfântului Sinod și a mii de credincioși, care-și arătau evlavia față de singurul domnitor român care a preferat moartea mucenicească și martirică decât să renunțe la credința strămoșească și autentică, în Iisus Hristos. În acest an, 2014, se împlinesc 300 de ani de la sfârșitul mucenicesc și martiric al Sfinților Brâncoveni, motiv și prilej pentru
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
dat o lecție de dragoste de limbă și de eroism românilor olteni, bănățeni, munteni, dobrogeni, bucovineni etc. Stabilirea sărbătoririi Zilei Limbii Române în aceiași zi cu cea a românilor moldoveni, se poate compara cu alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor peste cele două principate române - dacă nu cumva s-a legiferat chiar mai mult, adică nu o „Mică unire”, ci o mare unire - în cuget și simțiri. Desigur, ar fi existat și alte opțiuni : Ziua de naștere a lui Eminescu
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
pretendent, într-o perioadă, la tronul Serbiei. Baba Novac, eroul martir legendar, care îl numea pe Marele Voievod “IUBITUL MEU DOMNITOR”, a fost unul dintre principalii colaboratori apropiați ai Marelui nostru Voievod, Mihai Viteazul, pe competența, talentul și devotamentul căruia Domnitorul s-a sprijinit. Este meritul marilor cârmuitori de popoare, care știu să se înconjoare de elemente reprezentative, de cei mai înzestrați. Prima sa misiune, care l-a ridicat în rândul celor mai apreciați oameni ai lui Mihai Viteazul a fost
La Cluj, CELEBRAREA EROULUI BABA NOVAC – CĂPITAN AL VOIEVODULUI MIHAI VITEAZUL [Corola-blog/BlogPost/93460_a_94752]
-
care a devenit cea de a treia marturisire de credință a Bisericii ortodoxe, după Simbolul credinței și Dogmatica Sf. Ioan Damaschin, a înființat Academia duhovnicească de la Kiev (considerată cel mai vechi așezământ de învățământ superior slav, după modelul căruia și domnitorul Vasile Lupu va înființa unul similar la mănăstirea Trei Ierarhi din Iași), a recuperat libertatea de cult a ortodoxismului în Polonia catolică, a obținut recunoașterea mitropoliei ortodoxe a Kievului într-o Ucraină ocupată de polonezii catolici, a recuperat catedrala ortodoxă
SF. IERARH PETRU MOVILĂ, MITROPOLITUL KIEVULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383149_a_384478]
-
silabisite și repetate de câteva ori, încât era imposibil să nu le reții. În rest, nu se încurca în amănunte greoaie și câlțoase. Era o plăcere să asculți lecțiile de istorie. Câteva date și caracteristici despre epoca respectivă, iar despre domnitor, ce a lăsat bun sau rău pentru țara sa în anii de domnie. De la dânsul țin minte, de exemplu, ce a lăsat Alexandru cel Bun pentru administrația Moldovei, pentru ortodoxia neamului și pentru gospodărirea țării. De fapt, asta ne învăța
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
și regăsim pe aici, în ciuda atâtor încercări în care alogenii au vrut să devenim altceva. Suntem deopotrivă o enigmă pentru că, nu de puține ori, ne-am păstrat în starea de latență, ieșind în evidență când și când, fie prin vreun domnitor, fie prin vreo luptă sau prin vreo carte, dar, mai ales prin capacitatea unora dintre noi de a pune piedică celui cu idei bune sau cu inițiative care să ne scoată din starea de latență. Dacă la această „calitate“ mai
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
a cincea, a Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși” a fost realizată antologia de versuri și eseuri - ilustrată - „Râmnic, orașul domniei mele...”, sub coordonarea scriitorului Ioan Barbu. Numele acesteia a fost inspirat de un hrisov semnat de Domnitorul Mircea cel Bătrân, la 20 mai 1388. Cartea a apărut la Editura RawexComs din București, în prima jumătate a anului 2015 și conține creațiile a 35 de scriitori de primă mână, din țară și din străinătate, fii ai Râmnicului sau
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]
-
de ani de la Căderea Constantinopolului organizat de către Facultațile de Teologie Ortodoxă și Istorie din cadrul Universității Oradea și Muzeul Județean Oradea 22 - 25 Iulie 2003 - Am participat la Simpozionul cu tema: „2004 - 500 de ani de la trecerea la cele veșnice a Domnitorului Ștefan cel Mare și Sfânt - pregătirea și organizarea acestui mare eveniment”, desfășurat la Mănăstirea Putna, județul Suceava 18-20 Noiembrie 2003 am participat la simpozionul închinat Sf. Grigorie Palama - Thessalonic - Grecia 13 - 15 Mai 2004 am participat la simpozionul de Teologie
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
contextul integrării ei în Uniunea Europeană...» 24 Septembrie 2011, am participat la manifestările religios-cultural-istorice dedicate „Sfântului Neagoe Basarab - Prinț al Păcii și al Culturii", organizate de către Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului la Curtea de Argeș, județul Argeș, unde am susținut referatul cu tema: „Sfântul Domnitor Neagoe Basarab al Țării Românești și folosul, participarea sau impactul creștinilor ortodocși români în Uniunea Europeană...” 25 Septembrie 2011, am participat la Sfântul Gheorghe, județul Covasna, la lucrările celei de a XVII - a ediții a Sesiunii Naționale de Comunicări Științifice « Istorie
BIBLIOGRAFICE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383168_a_384497]
-
opus, mai sobri, mai tăcuți, veneau ținând sub braț frâiele cailor spahiii. Câțiva invalizi de războaie ieșiră și ei în poarta caselor, să se bucure de razele călduțe ale soarelui. La mesele de pe terase, în fața unor cești de cafea naturală, domnitori, crai, voievozi, cnezi și principi maziliți, unii mai tineri, alții mai bătrâni, așteptau trăgând din lulele semn din partea Măriei-Sale, sultanul Beșiktaș. Femei, ce-i drept, nu se prea vedeau, dar cine le-avea treaba? Dacă n-aveți nimic împotrivă - spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Cadâna ieși. Vă las să vă-mbrăcați - continuă el. Și aș avea o mare rugăminte: dacă în jurul prânzului mi-ați putea da camera, v-aș rămâne îndatorat. E o situație cu totul excepțională: din greșeală au fost maziliți mai mulți domnitori decât erau în realitate și sultanul vrea să-i vadă pe toți, așa că... vă dați seama... a trebuit să-i scot din piatră seacă... și n-aș dori ca să picați și voi... Plecăm, plecăm! - se grăbi să spună Barzovie-Vodă. — Atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
un copil, sărind cu putere în picioare. Episodul 81 MÂHNIRI Pe când Vodă, întovărășit de tânăra și sprințara sa Doamnă, ieșea pe ușă, papagalul se desprinse lin de pe umărul stăpânului său și zbură înapoi, așezându-se în jilțul proaspăt părăsit de domnitor. Câteva clipe fu liniște. Se auzeau doar strigătele slabe ale prostimii de-afară, ce venea zilnic, pe la orele 5, să ceară capul lui Ximachi și fiindcă nu-i răspundea nimeni, pleca derutată pe la casele ei. Primul care sparse tăcerea fu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
tata, fie-i țărâna ușoară, „autodidacta”. De-aceea când a început serialul dumneavoastră m-am bucurat tare, văzând că nu sunt singură. Dar apoi, cu cât ați înaintat în materie, cu atât nu mai înțelegeam nimic. Unde-ați găsit dumneavoastră domnitorii ăștia, că eu am căutat tot secolul, având un văr la Arhive care m-a ajutat? M-am gândit eu că e ficțiune, da’ văru-meu a zis că nu-i, că dacă era ficțiune de unde știți dumneavoastră așa exact ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
pești și consacrându-se cu totul problemei care începea să plutească în aer. — Socot că nu mi-o veți lua în nume de rău - începu Barzovie-Vodă cu ochii în pământ - dacă voi spune că, deși mazilit, sunt totuși, pentru voi, domnitor și ca atare am dreptul să dorm în colibă. Departe de noi gândul că ați putea să dormiți sub cerul liber - răspunse cuviincios spătarul Vulture. — Totodată - urmă Barzovie - m-aș îndoi eu însumi de propria-mi înzestrare de domn dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Brad erau legate prin apartenența la același statut social - sate de răzeși - de satele Obârșia și Băimac, dar și de Fruntești și Oțelești. în afară de satul Fruntești, celelalte sate fac parte din comuna Izvorul Berheciului (Gloduri). Până la reforma administrativă făcută în timpul domnitorului Al. I. Cuza, în 1865, satele mai mari erau unități administrative distincte. Reforma lui Cuza pune la baza organizării administrative comuna și din satele MărăștiVale, Brad și Balaia, face o comună distinctă, a cărui hotar de sud venea până aproape de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și a Colinelor, în epoca modernă, ca urmare a defrișărilor masive, suprafața pădurilor a scăzut dramatic: 1832 - 47,37%, 1893 - 21,9%, 1970 - 18,8%, chiar dacă încă din 1792, prin „Așezământul pentru codrii întregi, lunci, dumbrăvi și rediuri” introdus de domnitorul C.A. Moruzi, s-au limitat defrișările. Defrișările s-au efectuat în special pe versanți, culmi mai joase și platouri largi interfluviale, pădurea menținându-se fragmentar numai pe culmile mai înalte (peste 250-300 m) și pe versanții mai inospitalieri. Din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]