29,295 matches
-
scrierea sa Cuvânt minunat și de suflet folositor, amintește desfrânarea printre păcatele părții poftitoare: lăcomia pântecului, nesăturarea, beția, curvia, preacurvia, desfrânarea, iubirea de plăceri. Tot el este cel care arată tămăduirea sau remediile acestora, și anume postul, înfrânarea, reaua pătimire, dorul după împărăția lui Dumnezeu și poftirea înfierii. Același Sfânt Părinte în altă parte arată că lăcomia pântecelui este stinsă prin înfrânare; curvia prin dorul dumnezeiesc și prin dorința bunurilor viitoare<footnote Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
Tot el este cel care arată tămăduirea sau remediile acestora, și anume postul, înfrânarea, reaua pătimire, dorul după împărăția lui Dumnezeu și poftirea înfierii. Același Sfânt Părinte în altă parte arată că lăcomia pântecelui este stinsă prin înfrânare; curvia prin dorul dumnezeiesc și prin dorința bunurilor viitoare<footnote Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocaliaă, vol. IV, pp. 191-192. footnote>. Dintre metodele recomandate de Sfinții Părinți ca esențiale în lupta cu desfrânarea, cel mai des întâlnit în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
postește, priveghează, ostenește-te și petrece în singurătate<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Capete despre dragoste, suta a treia, cap.13, în Filocaliaă, vol. II, p. 89. footnote>, îndeamnă Sfântul Maxim Mărturisitorul, iar Sfântul Ioan Damaschin subliniază: ... curvia e stinsă prin dorul dumnezeiesc și prin dorința bunurilor viitoare ... <footnote Sf. Ioan Damaschin, Cuvânt minunat și de suflet folositor, în Filocaliaă, vol. IV, p.188. footnote>. Sfântul Vasile cel Mare ne îndeamnă să luăm aminte la noi înșine pentru a nu cădea în
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
spre neascultarea poruncii lui Dumnezeu. Astfel, primii oameni au călcat cu voie liberă și cu deplină știință porunca lui Dumnezeu, pierzând astfel darurile paradisiace din pricina mândriei, a neascultării, a lăcomiei, a nesupunerii, a nerecunoștinței. Ar fi trebuit ca, fie prin dorul de a trăi sădit de El în noi (căci de ce ne-a făcut vii, dacă n-ar fi iubit aceasta în chip deosebit?), fie că prin cunoștința că Acela știe mai bine ce ne folosește (căci cum n-ar ști
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Sfintei Scripturi, menționează că Dumnezeu l-a creat pe om după chipul Lui, sădind într-însul năzuința de a se ridica la frumusețea asemănării cu El, de a-L cunoaște și de a se uni cu El, omul purtând acest dor după cele înalte în sufletul său, prin care el se leagă „cu Dumnezeu și cu lumea spirituală”<footnote Hristu Andrutsos, Dogmatica Bisericii Ortodoxe Răsăritene, traducere de Dr. Dumitru Stăniloae, Sibiu, Arhidiecezana, 1930, p. 143. footnote>. În acest sens, Sfântul Grigorie
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
dorire a Celui ce se află deasupra. Deci după ce i s-a luat vălul deznădejdii și a văzut frumusețea nesperată și necircumscrisă a Celui dorit, ce e aflată în toată eternitatea veacurilor mereu mai mare, se întinde (τείνεται) cu un dor și mai înfocat (σφοδροτέρω πότω) și vestește Celui iubit ... simțirea inimii sale, că adică primind săgeata aleasă a lui Dumnezeu în sine, a fost rănită, prin vârful credinței, în inimă, primind în rană săgeata iubirii. Iar iubirea, după cuvântul lui
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
fântâni, umplută continuu și revărsându-se continuu. Umplerea și revărsarea sunt simultane; a primi și a da reprezintă două aspecte ale aceluiași act. Altfel spus, epectaza este creșterea în bine, prin har. Vorbind despre cei care aveau în adâncul lor dorul dumnezeiesc, Sfântul Părinte menționează că ei „nu se săturau niciodată în poftirea lor, ci din tot ce le venea de la Dumnezeu spre a se bucura de Cel dorit făceau materie ce hrănea o și mai puternică poftire”<footnote Sf. Grigorie
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
15, 13) pentru că, în toate momentele, el s-a împărtășit de o nouă viață, fiind mort pentru trecut și uitând lucrurile anterioare. Concluzionând, putem sublinia că, dacă desăvârșirea deplină este Dumnezeu, Care e nemărginit „urmează în mod necesar că și dorul celui ce caută să participe la El va fi tot pe măsura nesfârșitului și nu va cunoaște odihnă”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, De vita Moysis, P. G. XLIV, col. 319A; cf. Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
ci e doar un mod pentru Sfântul Grigorie de a vorbi despre experiența întunericului divin făcută în suflet. Ea „exprimă faptul că Dumnezeu nu poate fi cuprins, că sufletul nu poate ajunge la o cunoaștere definitivă a lui Dumnezeu, că dorul său după Dumnezeu nu va fi niciodată satisfăcut pe deplin: experiența lui Dumnezeu făcută de suflet îl va inspira mereu să năzuiască spre mai mult. Dar aceasta nu înseamnă că Dumnezeu e departe de suflet și nu poate fi atins
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
pe care Sfântul Grigorie o dă celei de-a treia fericiri: „Fericiți cei ce plâng, că aceia se vor mângâia” (Mt. 5, 4). El socotește că aici nu e vorba nu numaidecât de cei ce plâng din căință, ci din dorul continuu spre cer și de „faptul că sufletul, privind spre binele adevărat, nu se lasă scufundat în amăgirea de acum a vieții; căci nu poate trăi fără lacrimi cel ce înțelege cu adevărat lucrurile...” (Sf. Grigorie de Nyssa, Despre fericiri
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Idem, De anima et resurrectione, P. G. XLVI, col. 105BC; cf. Marius Telea, op. cit., p. 71. footnote>. Acest text permite de a sesiza legătura intimă între natură, dorință și participare. Participarea la Dumnezeu dilată natura și prin aceasta își intensifică dorul sau mișcarea spre ceea ce e înainte, fiindcă „ceea ce a rămas necuprins e de nesfârșite ori mai mult decât ceea ce s-a cuprins”<footnote Idem, In Canticum canticorum, V, P. G. XI, col. 1000A; cf. Doctorand Nicolae Fer, op. cit., p. 93
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
că viața împreună cu Dumnezeu nu e statică, nici plicticoasă, ternă sau monotonă, ci îi oferă plenitudinea existenței, fiind mereu mai seducătoare, mai de dorit, împlinind, bucurând și transfigurând continuu ființa credinciosului: „Sufletul care vede pe Dumnezeu și primește în sine dorul cel bun după frumusețea nestricăcioasă are necontenit o poftă nouă spre ceea ce e deasupra, neslăbindu-și niciodată dorul prin săturare<footnote Sufletul nu se poate sătura niciodată de înaintarea în bine, ci doar de săvârșirea răului se satură. Îi pare
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
mereu mai seducătoare, mai de dorit, împlinind, bucurând și transfigurând continuu ființa credinciosului: „Sufletul care vede pe Dumnezeu și primește în sine dorul cel bun după frumusețea nestricăcioasă are necontenit o poftă nouă spre ceea ce e deasupra, neslăbindu-și niciodată dorul prin săturare<footnote Sufletul nu se poate sătura niciodată de înaintarea în bine, ci doar de săvârșirea răului se satură. Îi pare rău de săvârșirea lui, pe când de săvârșirea binelui nu-i pare rău niciodată. Aici e vizată și „teoria
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
pînă la ce punct ironia și ușorul falset vocal nu vorbesc mai bine despre sentimentele autentice decît ar face-o o corală sau un discurs de amvon. Și pentru că "}ara noastră-i țara noastră, dulce pajiște albastră/ Aripă sculptată-n dor de lumina ochilor"...
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
emisiunea ,Politica sub presiune" din 05.05, de pe Realitatea Tv ( nostalgic): ,Mi-aduc aminte cu plăcere de clipele frumoase petrecute cu Cristian Boureanu și sper că vom mai petrece..." Haralampy, (vesel, mie): Vezi, pretenare ? Apăi, nu mureau ăștia doi de dor și de jale de nu era abrogat articolul 200 din Codul Penal ? l Prea Sfințitul Pimen, la Jurnale tv, cu ocazia protestului de la Suceava pentru retrocedarea pădurilor: ,România este un stat mafiot" Haralampy: Așa e, părinte: gura Bisericii adevăr grăiește
Din antologia telezicerilor - alcătuită și comentată de psihosociologul C. Haralampy by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10032_a_11357]
-
populare, dar și pentru cultivarea sensibilității celor mici. Aici găsim chemarea pentru legarea educației muzicale de tradițiile autohtone, optând pentru „reintegrarea copilărimii în ființa sufletească, istorică a obștei, în spiritualitatea, credințele, obiceiurile, datinile, în mit, în legendă, în văpaia de dor, de năzuințe și eroism românesc”<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen..., p. 583; footnote> . Autorul programei și al articolului ce explicitează textul ei precizează: „criteriile de selecție a valorilor educative și stabilirea lor ca atare, ca bunuri de formație și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Festivalul Internațional „Johann Strauss“ l Săptămâna muzicii vieneze Festivalul Internațional „Johann Strauss“ va aduce acorduri vieneze unei Timișoare mistuite de dorul muzicii culte și de nostalgia unei atmosfere devenite mit. După cum ne-a informat în această săptămână concertmaestrul Ioan Fernbach, directorul Filarmonicii „Banatul“, evenimentele celei de-a doua ediții a festivalului se vor derula după următorul program: duminică, 7 septembrie, ora
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
str. E. Ungureanu nr. 1). Înregistrat în Studioul Radio Timișoara de către Ninoslav Iancovici, albumul conține brâuri, hore, ardelene, doine din Banatul de pustă, cu o tematică variată, de la cântecul de dragoste, la cel de joc, de la recunoștința față de părinți, la dorul de locurile natale, ne-a mărturisit faimoasa interpretă. Textele îi aparțin în majoritate poetului Adrian Drăgan din Buziaș, dar și-au adus aportul și Marilena Panțîru și chiar solista Liliana Savu Badea. La înregistrarea albumului, ea a fost acompaniată de
Agenda2003-34-03-13 () [Corola-journal/Journalistic/281370_a_282699]
-
dl general maior (r) Florin Mancu, această perioadă a însemnat o continuă specializare, sute de aplicații și nu puține situații-limită. „Grădina generalului“ Pentru că a știut să trăiască frumos, iar prin necazuri a trecut mereu cu fruntea sus, acum, cu toate că duce dorul activităților militare, omul Florin Mancu știe să se bucure de ceea ce a realizat, alături de soția sa Sanda - care este cadru medical: o familie și o căsuță discretă, dar cochetă, în localitatea Săcălaz. Mulțumire sufletească are și când își vede cei
Agenda2003-35-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281411_a_282740]
-
Mioriței: Vrancea - am înțeles unul din mustoasele sensuri ale acestui termen. Acolo, într-o fabrică de mobilă, am cunoscut un om care mi-a recitat, cum n-o să mai ascult niciodată, acea poezie a lui Marin Sorescu: „... Ne apucă un dor de munte / Atât de puternic încât / Vedem cum începe să crească iarba grasă / Pe birouri”. Apoi, scuzându-se, mi-a mărturisit: „Eu sunt din munte, acolo se află casa mea, părinții mei, străbunii mei. De fiecare dată când îmi trec
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
-se, mi-a mărturisit: „Eu sunt din munte, acolo se află casa mea, părinții mei, străbunii mei. De fiecare dată când îmi trec palma peste luciul unei mobile, simt cum crește iarba sub mâna și privirea mea. și mă apucă dorul”. Nu mai știu dacă atunci, cu vrânceanul, sau eu, mai târziu, am cercetat versurile-cheie ce urmau: „Sunt gânduri care continuă să ne sosească / Pe vechea noastră adresă”. Dar, iată, mă frământă o întrebare: „Dacă aici, acasă, la câțiva pași de
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
consăteanul meu o golise de bețe și o umpluse cu pământ de-acasă, din fața prispei”. Iarba verde de acasă - dragostea noastră de casă, rămâne la fel de puternică, oriunde ne-am afla. Pentru noi, casa-acasa înseamnă viața noastră, istoria noastră. Poate numai dorul să se apropie de această stare, potențândo. Dar și dorul este tot al nostru. La coborârea în subteran, fiecare miner își prinde în lămpaș o rază de soare - și coboară cu ea. Sau pe ea. Coboară pe această rază de
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
pământ de-acasă, din fața prispei”. Iarba verde de acasă - dragostea noastră de casă, rămâne la fel de puternică, oriunde ne-am afla. Pentru noi, casa-acasa înseamnă viața noastră, istoria noastră. Poate numai dorul să se apropie de această stare, potențândo. Dar și dorul este tot al nostru. La coborârea în subteran, fiecare miner își prinde în lămpaș o rază de soare - și coboară cu ea. Sau pe ea. Coboară pe această rază de soare, ca pe o frânghie de lumină și speranță. Până la
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Valmy“, care este recunoscută în străinătate. Persoanelor interesate li se oferă amănunte suplimentare privind acest curs la telefoanele 0745-659 265, 162 332 (numai în cursul dimineții) și în str. Comănești nr. 3 (lângă Fabrica de Bere și Piața Vârful cu Dor). IOAN BÎTEA AID-ONG în acțiune l Schimb de experiență În cursul acestei săptămâni, invitatul special al Cafenelei ONG - organizată de Agenția pentru Informarea și Dezvoltarea Organizațiilor Neguvernamentale din Timișoara - a fost dl Jonathan Edwards, manager de program pentru România, din cadrul
Agenda2003-23-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281091_a_282420]
-
ajuns să facă parte dintr-o societate elitistă, „Dumnezeu a decis să-mi înapoieze ce-mi aparținea, să mai savurez din minunea cu care am fost plămădită, născându-mă pe un pământ care aparține unui vechi popor ales. Am simțit dorul, acest sentiment care ne aparține într-un anumit fel numai nouă, românilor, dorul pe care îl consider mai puternic decât iubirea, dorul de a fi cine simți că ești“. Orice se ivea în preajma Elenei și avea ceva românesc în el
Agenda2003-24-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281132_a_282461]