1,895 matches
-
trimiși în judecată și condamnați pentru faptul că au avut păreri diferite cu privire la unele măsuri sau au comis greșeli în activitatea lor. Pentru aceste motive, cei în cauză au fost arestați de Securitate, care a fost împinsă la aceasta de Drăghici Alexandru și alte elemente din fosta conducere a M.A.I., creându-se condiții pentru amestecul acestor organe în viața de partid, prejudiciindu-se grav autoritatea și rolul conducător al partidului. În loc ca aceste probleme să facă obiectul - așa cum prevede statutul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
fiind de competența întregului partid, tuturor oamenilor muncii, care sunt conștienți că apără propriile lor cuceriri, propriile lor interese și idealuri. Comitetul Central al partidului în plenara sa din 22-25 aprilie a.c., dezvăluind actele samavolnice, abuzurile și ilegalitățile săvârșite de Drăghici Alexandru și elementele slugarnice, carieriste, de care s-a înconjurat la Ministerul Afacerilor Interne, a subliniat necesitatea ridicării calitative a activității Securității, pentru a putea să-și îndeplinească la nivelul actualei etape de dezvoltare a țării, misiunile importante ce îi
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a înconjurat la Ministerul Afacerilor Interne, a subliniat necesitatea ridicării calitative a activității Securității, pentru a putea să-și îndeplinească la nivelul actualei etape de dezvoltare a țării, misiunile importante ce îi sunt încredințate. Element carierist, abuziv și dur, Alexandru Drăghici a impus - încă de la venirea sa, în 1952, în fruntea Ministerului Afacerilor Interne - o linie contrară indicațiilor partidului, confundând controlul și conducerea de partid cu propria sa persoană. El a cerut în acest sens, în anul 1952, ca întregul aparat
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
și conducerea de partid cu propria sa persoană. El a cerut în acest sens, în anul 1952, ca întregul aparat să i se supună numai lui, să nu ia în considerare indicațiile organelor de partid. „Vă supuneți numai ministrului - preciza Drăghici Alexandru - nu mai mergeți acolo (la Comitetul regional de partid - precizarea noastră), că vă bag în anchetă”. Și cu toată această interdicție, cadrele noastre au mers la organele de partid, au primit indicații și le-au urmat în activitatea practică
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de partid, au primit indicații și le-au urmat în activitatea practică. Analizând cu profundă obiectivitate situația existentă, conducerea partidului a relevat că munca aparatului de securitate nu poate fi în nici un chip identificată cu samavolniciile și fărădelegile săvârșite de Drăghici Alexandru și alte elemente din vechea conducere a M.A.I., cărora le era străin spiritul de partid, simțul înaltelor îndatoriri sociale încredințate prin sarcinile primite la Ministerul de Interne. Întregul aparat de securitate a primit cu satisfacție măsurile adoptate de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
să afirme, în 1833, că toate drumurile din Moldova „se socotesc a fi în bună stare”, iar ca model servea drumul militar Silistra - Iași - Sculeni sau Silistra - Bârlad - Fălciu, care a fost lărgit ,,șânțuit, îndreptat”, toate podurile vopsite etc. Manolache Drăghici a notat că, în epoca administrației ruse, „s-au croit apoi și drumurile cele mari a poștelor prin ingineri ruși, însămnându-să cu șanțuri și cu punturi sau taruri (țăruși ?) de lemn la toate 5 verste, din care unele s-au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
oloinițe. În regiunea de munte, mai ales, existau numeroase cășării și brânzării, a căror producție era destinată exclusiv pieții. În 1860-1862 funcționau numai în ținutul Sucevii 24 de cășării, la care lucrau 131 de oameni, dintre care 8 copii. Manolache Drăghici, referindu-se la calitatea cașcavalului și la iscusința meșterilor, aprecia că deși brânza oilor nu era de calitate inferioară celei italiene sau elvețiene, meșterilor indigeni le lipsea „ghibăcia și meșteșugul fabricanților”. Alături de meșteșugul alimentar, meșteșugul în lemn se bucura de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
drept, la îndemâna oricui, îi va atribui domnitorului român o prețuire suplimentară, cu totul justificabilă. AIIAI, tom XXVI/1, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1989, pp.1-14. III. PROFILURI ȘI ABORDĂRI ISTORIOGRAFICE III.1. ISTORICUL NICOLAE BĂLCESCU Atunci când, în 1855, Manolachi Drăghici, ultimul cronicar moldovean, publica la Iași Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani, societatea vremii a reacționat cu destulă încetineală și fără entuziasm. Fenomenul este pe deplin explicabil, dacă luăm în considerare faptul că Istoria lui Drăghici se înfățișa
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
1855, Manolachi Drăghici, ultimul cronicar moldovean, publica la Iași Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani, societatea vremii a reacționat cu destulă încetineală și fără entuziasm. Fenomenul este pe deplin explicabil, dacă luăm în considerare faptul că Istoria lui Drăghici se înfățișa ca un produs anacronic, ca un act de supraviețuire întârziată a unui mod depășit de a înțelege și a scrie istorie. Într-adevăr, cu peste un deceniu în urmă, M. Kogălniceanu și N. Bălcescu anunțau decesul istoriografiei de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Mesajul și formele, R, 1990, 8; Ulici, Prima verba, III, 35-37; Dicț. scriit. rom., II, 92-93; Ion Roșioru, Zvonul tăcerii, TMS, 1999, 3; Daniel Ștefan Pocovnicu, Ascensiuni abisale, ATN, 1998, 8; Dan Mănucă, Robinson și poezia, CL, 1999, 10; Georgeta Drăghici, Adevăratul Macedonski, RL, 2000, 32; Dimisianu, Lumea, 456-460; Gh. Grigurcu, Bacovia sau paradoxul degradării, RL, 2001, 20; Manolescu, Lista, III, 371-375; Ioan Holban, Altfel, despre Bacovia, Minulescu și Macedonski, CL, 2002, 12. L.H.
DIMITRIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286782_a_288111]
-
și neagresivă a ființei mele” (interviu de Gellu Dorian), RL, 1999, 38; Alex. Ștefănescu, Ilie Constantin, RL, 1999, 45; Cistelecan, Top ten, 30-32; Grigurcu, Poezie, I, 282-288; Popa, Ist. lit., II, 429-431; Paul Dugneanu, Incursiuni critice, București, 2001, 134-138; Georgeta Drăghici, Unitatea pierdută, RL, 2003, 38; Manolescu, Enciclopedia, 188-191. S.Cr.
CONSTANTIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286367_a_287696]
-
9; Mircea Iorgulescu, Maya Belciu, „Moartea centaurului”, RL, 1970, 40; Mirela Roznoveanu, Maya Belciu, „Moartea centaurului”, TMS, 1970, 11; Sultana Craia, Epicul dispersat, LCF, 1979, 16; Cornelia Ștefănescu, Spectacol și adevăr interior, VR, 1979, 6; Ungureanu, Imediata, I, 212-217; Georgeta Drăghici, Destin amânat, RL, 1999, 15; Barbu Cioculescu, Putere de evocare, L,1999, 16; Cornelia Ștefănescu, Maya Belciu, „Vin americanii”, „Anotimpuri literare”, 2000, 17; Ada D. Cruceanu, Întâmplări cu Zâna Mirării, „Reflex” (Reșița), 2002, 4-5-6; Gabriel Dimisianu, Maya Belciu, „Blana de
BELCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285677_a_287006]
-
Marea și muzica, București, 1944; Acropole, București, 1945; Camoe˜s, cavalerul mării, București, 1945; Cristofor Columb, conchistadorul lumii noi, București, 1946; Mercenarele dragostei, I-II, București, 1947. Traduceri: Bernard Gavoty, Amintirile lui George Enescu, București, 1982 (în colaborare cu Romeo Drăghici). Repere bibliografice: Claudia Millian, „Morții”, versuri de Al. Bilciurescu, ALA, 1922, 104; Radu Mislea, Scriitorul Al. B., „Omul liber”, 1931, 346; Al. Robot, Al. Bilciurescu - M. Toneghin, „Doamna Casanova”, RP, 1932, 4481; Petre Dinu, „Doamna Casanova”, „Azi”, 1933, 1; Romulus
BILCIURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
producturilor duhului cele mai nouă și mai interesante” din literatura europeană a vremii. Lirica publicată este, în general, de factură fie preromantică (C. Negruzzi, Al. Hrisoverghi și Ionică Tăutu), fie anacreontică (Gh. Asachi, care semnează și Alviru Dacianu, și Manolachi Drăghici), fie romantică (M. Cuciuran). Scrierile în proză sunt mult mai puține: C. Negruzzi semnează note de călătorie, iar un A. D., probabil Al. Donici, o povestire cu subiect oriental. O scrisoare deschisă a lui Pavel Pruncu, adresată lui C. Negruzzi, abordează
ALAUTA ROMANEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285213_a_286542]
-
condamnări la moarte, cîteva Îndeplinite, la care se adăugau numeroase pedepse privative de libertate. Dej a jucat un rol central În teroarea din România. El s-a folosit de oameni ca Pantelei Bodnarenko/Gheorghe Pintilie, alias Pantiușa, Alexandru Nicolski, Alexandru Drăghici. Cel din urmă s-a dovedit foarte important pentru Dej, fiind extrem de longeviv În fruntea sistemului represiv din România. Abia În 1968, În urma jocurilor lui Ceaușescu, a putut fi complet Înlăturat. A intrat Într-o lungă uitare, tocmai după 1989
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
publicarea acestor documente, destramă legendele legate de execuția liderului comunist (p. 355). Reabilitarea „grupului Pătrășcanu” Îi prilejuiește lui Ceaușescu În 1968 (pp. 365-376) să Îl denigreze pe Gheorghiu-Dej pentru Însușirea unor sume În valută și să Îl Înlăture pe Alexandru Drăghici din Comitetul Central, În locul rămas liber fiind propus și confirmat... Ion Iliescu (p. 374). În România destalinizarea nu a avut loc, iar În loc de liberate am avut parte de naționalism. În august 1968, Ceaușescu a reușit o manipulare aproape perfectă, Întrucît
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
inclusiv la Uniunea Scriitorilor, unde Însă a fost repede demobilizată din cauza vocației bahice a voluntarilor. În acel an de apogeu pentru dictator cineva din proximitatea puterii (Gh. Apostol) denunța metodele la care a recurs Ceaușescu pentru a-l Înlătura pe Drăghici și a-și consolida puterea. Liderul comunist critica regimul, afirmînd că „un stat modern nu poate fi condus de păstori și feroviari”, și pleda pentru separarea puterilor În stat și pentru eliminarea cenzurii din presă. Alte mărturii se referă la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Povestiri după piesele lui Shakespeare, București, 1956; H. M. Stanley, Călătorie prin Africa, București, 1960, În căutarea lui Livingstone, I-II, București, 1982; Luigi Squarzina, Expoziția universală, București, 1960 (în colaborare); Cian Tien-I, Tărtăcuța fermecată, București, 1961 (în colaborare cu S. Drăghici); Samuel Butler, Opere, I-II, București, 1968; Albert Camus, Starea de asediu, București, 1969 (în colaborare cu V. Bercescu); P.B. Rubens, Pictor și diplomat (Scrisori), București, 1970; Federico García Lorca, Doña Rosita, București, 1971; Antonio Buero Vallejo, Somnul rațiunii, București
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
istorii istoričeskoj nauki v SSSR (V 3 tt.), Pod redakciej M. V. Nečkinoj (gl. red.) i drugie, T. 2. M., 1960, p. 745-751; ibidem, T. 3. M., 1963, p. 657-663; idem, Istoričeskaja nauka Moldavskoj MSSR, Moskva, 1970, 125 p. • Vezi M. Drăghici, Istoria Moldovei pe timp de 500 ani, Iași, 1857, vol. II, p. 172-173; N. Iorga, Istoria românilor prin călători, vol. III, p. 241; G. Bezviconi, Pușkin, București, 1947, p. 50-58; idem, Călători ruși prin Moldova și Muntenia, București, 1947, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Robert 497, 503. Darvari, M. 131. Dascălu, Nicolae 332, 334. Dascălul, v. Simion ~. Dașcovici, Nicolae 326. Davilla 198. Dămăceanu, D. 191. Dâmboviceanu, Xenia 445. Deac, Augustin 304. Dédé bey 160. Delbos 196. Drăghicescu, D. 247. Deletant, Dennis 231, 427, 428. Drăghici, M. 482. Demény, L. 85, 88. Drăguț, Vasile 123. Demidov, Anatole 133. Drexhage, H.-J. 472, 474, 479. Dendrino 135. Dron, Dumitru 407. Deniaux, É. 469, 471. Druiu, Ioan 447. Denis, ierarh ortodox 229. Druță, B. 401. Densușianu, N. 33
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Filigranul amintirii, RL, 2000, 14; Iordan Datcu, Pericle Martinescu, diarist și eseist, ALA, 2001, 581; Ioana Pârvulescu, În miezul nopții, RL, 2001, 8; Ioana Pârvulescu, Vânătoare de scriitori, RL, 2001, 9; Cornelia Ștefănescu, Răgaz printre cărți, JL, 2002, 1-4; Georgeta Drăghici, Utopia autenticității, RL, 2002, 14; Dicț. scriit. rom., III, 115-116; Săndulescu, Memorialiști, 51-57. I.D.
MARTINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288047_a_289376]
-
maternă imediată, din politicieni și dregători. Printre înaintașii din ambele ramuri se numără oameni de carte, cu preocupări predominant istoriografice. Străbunicul Manole Iorga, băcan înstărit, îngrijea arhiva orașului Botoșani și colecționa documente asupra trecutului urbei; un străunchi după mamă, Manolachi Drăghici, a publicat în 1857 Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani până în zilele noastre (lucrare parțial memorialistică), după ce tradusese Iconomia rurală și dumesnică și întocmise o carte de bucate, Rețete cercate; bunica, Elena Drăghici, a tradus în 1858 romanul
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
un străunchi după mamă, Manolachi Drăghici, a publicat în 1857 Istoria Moldovei pe timp de 500 de ani până în zilele noastre (lucrare parțial memorialistică), după ce tradusese Iconomia rurală și dumesnică și întocmise o carte de bucate, Rețete cercate; bunica, Elena Drăghici, a tradus în 1858 romanul Adolphe al lui Benjamin Constant. Avocat și magistrat la Roman, unchiul Emanoil Arghiropol („moșu Manole”) compunea proză (Nuvele române) și a scos două periodice, „Jurnal pentru toți” (Iași, 1868-1869) și „Romanu” (1879-1892), unde I. și-
IORGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287605_a_288934]
-
ROMÂNIA VIITOARE, publicație apărută la Sibiu, cu o periodicitate variabilă, între 15 decembrie 1944 și 30 aprilie 1949. De la numărul 3/1944 director este Mihai Kernbach, de la numărul 1/1946 director devine Petre Drăghici, iar cu numărul 13/1947 publicația apare sub direcția unui comitet. Redactor responsabil devine Cornel Retegan la numărul 42/1945, iar de la numărul 104/1947 până la numărul 4/1948 Mircea Alexiu. Fondată în perioada ultimă a celui de-al doilea
ROMANIA VIITOARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289338_a_290667]
-
LUMINĂTORIUL, gazetă politică și literară apărută la Timișoara, de două și de trei ori pe săptămână, între 5 martie 1880 și 25 decembrie 1893. Proprietar este Meletie Drăghici, iar redactor responsabil, Pavel Rotariu. După ianuarie 1886 I.V. Barcianu apare ca asociat la conducerea foii, în calitate de „colaborator primar”. Orientarea politică și culturală a gazetei își are sursele în programul mai general al grupărilor politice românești care luptau pentru egalitatea
LUMINATORIUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287915_a_289244]