1,121 matches
-
a ridicat, prin 1493-1494, o biserică la Borzești „întru pomenirea răposaților înaintașilor și părinților lor”; zidise ctitoria împreună cu fiul său, Alexandru) mai avea trei băieți - Iachim (Ioachim), Ion și Cârstea - și două fete - Maria și Sora (amândouă măritate cu mari dregători ai fratelui lor) dintr-o căsătorie anterioară. Nu fusese, însă, această femeie de prin părțile Bacăului ori ale Borzeștiului (Ștefan cel Mare și-a petrecut copilăria prin aceste locuri) căsătorită cu un boier. Nu era „cneaghină”, iar „Doamnă” a ajuns
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
făcut văduva Grăjdana, care, îngrijită - „a căutat-o [...] la toate nevoile ei și a cercetat-o și a cinstit-o, ca pe un părinte” - de ginerele ei, logofătul Pană Filipescu, i-a dăruit acestuia, după ce s-a recăsătorit cu „cinstitul dregător al domniei mele, jupân Bunea mare sluger”, un sălaș de țigani; Matei Basarab, istorisind cauza, i-l întărește pe 5 ianuarie 1650) erau multe și felurite. De la recuperarea unor rumâni fugiți (Alexandru Coconul o împuternicește pe Cheajna voiniceasa, „ce-au
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
declară, însă, proprietară peste bunurile tatălui ei - la 26 august 1474 - pe Marușca (și pe nepotul ei, Mihno). Judecau - cum ziceam - și boierii, căci Domnii practicau adesea ceea ce Nicolae Iorga a numit „administrarea prin delegație”, încredințând anumite pricini spre judecare dregătorilor (în funcție sau depuși din rang) sau ierarhilor Bisericii. Văduvele - din cauza caracterului „pricinilor” în care erau amestecate (unele foarte grave cum a fost acuzația de crimă adusă jupânesei Marica [Maria din Albești], învinuire cu care boieroaica a încercat să scape
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Coiani, femeie dârză, demnă, robace, excelentă dirijuitoare a treburilor neamului Cantacuzinilor din țara Românească (pe care l-a și întemeiat împreună cu soțul ei) s-a arătat a fi, după ce a rămas văduvă, un foarte bun „cap de familie”. în istoria dregătorilor din țările Române, Constantin Cantacuzino a instituit o performanță unică: a ocupat rangul de mare postelnic (în legătură cu celelalte funcții, avute în Moldova sau în țara Românească, există încă discuții, căci informațiile din izvoare sunt uneori confuze, situația complicându-se și prin
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
infantilă rebelă; lor li s-au adăugat cinci fete - în pronaosul de la Hurezi figurează cinci: Ilinca, Ancuța, Maria, Stanca și Bălașa - ori șase - câte sunt în „siraua” din Ghenealoghiia banului Mihai Cantacuzino; sursele se contrazic), care, toți, vor ajunge mari dregători, caz unic în istoria țării Românești - observa Nicolae Stoicescu -, sunt aproape pilduitoare în acest sens. Drăghici (nu las la o parte - pentru integralitatea proiectului - căsătoriile ce se consumaseră în timpul vieții postelnicului Constantin Cantacuzino), fiul cel mare, care - abil într-ale
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ucis de turci în 1716305. Matei Cantacuzino (ajuns agă în 1669 și folosit, apoi, de fratele său Șerban în misiuni diplomatice) a fost însurat cu Bălașa, fiica marelui vornic Gheorghe Rodoș din Drugănești. Ar fi făcut, probabil, o carieră de dregător însemnată și acest Cantacuzin (a deținut rangurile de postelnic, cupar, și agă; fiul lui, marele spătar Toma Cantacuzino, l-a trădat pe Brâncoveanu în 1711 și a fugit în tabăra rusească), pe care necazurile stârnite de adversarii familiei nu l-
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
întors sub Gheorghe Duca, pentru a căuta din nou adăpost în Transilvania în 1676), dacă nu s-ar fi stins în 1685, „în floarea vârtutei și a bărbății lui”306. Socrul său, Gheorghe Rodoș, s-a aflat mereu între marii dregători - a fost comis, mare paharnic și mare vornic - ai țării Românești. Cantacuzinii aveau planuri mari cu acest boier; s-au gândit chiar să-l pună Domn, să facă din el un al doilea Antonie Vodă din Popești. „Om de casa
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
le adunau de la păcătoși și păcătoase (și protopopii aveau dreptul de a încasa „gloabe” pe păcatul trupesc, concurându-i astfel pe vornici și mai târziu, după reforma lui Constantin Mavrocordat, și pe ispravnici 388) - completând vistieria țării ori veniturile anumitor dregători -, sunt prevăzute în acte, iar actualizările acestor amenzi, periodice (operate, categoric, în urma analizelor situației de pe „teren”), marchează consecvența și constanța unei preocupări, adică a unei linii morale. Femeile desfrânate - între ele și unele văduve (judecate de vornicii de poartă, „globite
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Vezi, într-o convingătoare și documentată descriere, Valentin Al. Georgescu, Petre Strihan, Judecata domnească în țara Românească și Moldova (1611-1831), partea I: „Organizarea judecătorească”, vol. I (1611-1740), Editura Academiei R.S. România, București, 1979, pp. 115-150; Nicolae Stoicescu, Sfatul domnesc și marii dregători din țara Românească și Moldova (sec. XIV-XVII), Editura Academiei R.S.R, București, 1968, pp. 155-240; Octav-George Lecca, Familiile boierești române. Istorie și genealogie (după izvoare autentice), București, 1899, pp. 19-25; vezi și Dan Horia Mazilu, Lege și fărădelege în lumea românească
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
a hotărât să Îmbrace a doua zi un veșmânt nou-nouț și să se uite un ceas În oglindă Înainte de a merge la Împărat să-și ceară cu umilință iertare. Împăratului părea să-i fi trecut mânia. L-a primit pe dregător liniștit și a Început Îndată să vorbească despre problemele urgente ale țării, fără să-i lase timp să-și prezinte scuzele pe care acesta le pregătise Îndelung. Totul a mers bine vreo două ore, când, deodată, pălăria primului-ministru a căzut
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
mai mare lipsă de respect față de Maiestatea Sa, care nu l-a mai putut ierta. Pe loc, el a ordonat executarea primului-ministru. Morala tragediei, după unii istorici, este că, până la urmă, spiritele celor 300 de miei uciși și mâncați de dregător s-au răzbunat. Chiar dacă nu există vreo dovadă științifică despre această poveste moralizatoare, știința modernă confirmă o parte din credința veche de mii de ani a chinezilor că animalele au sentimente la fel ca ale oamenilor. Ele pot simți aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
sănătății și medicina tradițională chineză, precum și din filosofie. În ceea ce privește universul, qi-ul determină, În mare măsură, strălucirea corpurilor cerești, cum sunt soarele și stelele, și tipul vremii. Așadar, el este legătura dintre om și natură. Qi Bo: Un medic celebru și dregător de rang Înalt al Împăratului Galben, Însărcinat cu problemele naționale și Împărătești legate de astrologie, astronomie și medicină. El a fost tutorele Împăratului Galben și era venerat ca „dascălul Maiestății Sale”. Avea cunoștințe profunde despre plantele medicinale, acupunctură, alimentație, astrologie
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
Sun Simiao a fost studiată În profunzime În teoriile medicale chinezești, În daoism și În budism. Faptul că a suferit din tinerețe de reumatism l-a făcut să se dedice studiului medicinei. El a refuzat să ocupe un post de dregător, În ciuda propunerilor repetate din partea Împăratului Taizong din dinastia Tang, și a trăit În mijlocul poporului, studiind medicina, tratând bolnavii și scriind cărți. Nu făcea deosebire Între pacienții bogați și săraci, oferindu-i fiecăruia toată priceperea lui. El a rezumat În mod
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
an al domniei lui Vasile Lupu, C. se întoarce în Moldova împreună cu frații săi. Sunt atestate documentar demersurile lui diplomatice, moldo-polone, în slujba acestui domnitor. Prin căsătoria cu Ileana Movilă C. își întărește privilegiile feudale rămase de la tatăl său. Ca dregător în Divanul Domnesc, urcă treptat în rang, după 1660, de la pârcălab de Hotin la mare comis, mare vornic al Țării de Sus și mare vornic al Țării de Jos până la mare logofăt. Paralel, a susținut diplomatic cauza Moldovei în solii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286444_a_287773]
-
și-au asociat la domnie din timpul vieții pe unul dintre fii, care devenea ulterior successor; -domnia avea caracter viager - domnul fiind ales pe viață; -atribuțiile domnitorului erau foarte largi: o era considerat stăpânul întregii țări dominium eminens; o numea dregători; o emitea hrisoave privind proprietatea; o avea dreptul de a emite monedă; o avea dreptul de a stabili sistemul de impozite; o reprezenta instanța supremă de judecată; o era apărător al bisericii; o iniția politica externă a statului; o avea
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
ideea de domnie a suferit o transformare notabilă, a început să nu mai fie considerată un atribut exclusiv al voinței divine, ea depinzând de voința unui împărat lumesc, care era sultanul: -a devenit o funcție administrativă, iar domnul un înalt dregător al Porții, ocupând un anumit grad în ierarhia administrativă otomană; atribuțiile domniei au fost limitate de drepturile și privilegiile boierimii mari, care-l asista pe domn la guvernarea țării, și de „obiceiul” sau „legea țării”; în calitatea de conducător al
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
otomană; atribuțiile domniei au fost limitate de drepturile și privilegiile boierimii mari, care-l asista pe domn la guvernarea țării, și de „obiceiul” sau „legea țării”; în calitatea de conducător al întregii administrații a statului, domnul îi numea pe marii dregători; titlul de voievod (comandantul suprem al armatei), îi dădea dreptul să strângă birul, (dare destinată, în general, acoperirii cheltuielilor de apărare sau răscumpărării păcii prin tributul impus de puterile străine). Înfrângerea turcilor la Viena în 1683 a influențat politica unor
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
creșterea fiscalității; veniturile mari ale domniei nu puteau fi folosite pentru constituirea unui aparat modern ca în Occident pentru că erau îndreptate spre Istambul. pe fondul nevoii permanente de bani a domnilor fanarioți, s-a generalizat sistemul vânzării dregătoriilor: au ajuns dregători persoane care dețineau capital, dar nu aparțineau boierimii prin naștere; o ultima alegere a unui domn de către Adunarea țării a avut loc în 1730; Perioada domniilor fanariote a fost percepută într-o manieră negativă în raport cu epocile istorice anterioare. b) Domnia
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
dregătorii. -Cele mai importante atribuții ale Sfatului domnesc erau: asista pe domn la scaunul de judecată; consilia pe domn; participa la încheierea tratatelor cu puterile vecine. -actele domniei nu aveau valabilitate dacă nu exista consimțământul marilor boieri din Sfat. -principalii dregători erau: vornicul - era mai marele curții domnești având prerogative judecătorești; în timp de război era comandant al oștirii domnului; prima dregătorie atestată documentar în 1387; logofătul șeful cancelariei domnești, redacta acte și le întărea prin aplicarea pecetei domnești; vistierul gestiona
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
centrale, din Sfatul domnesc au început să fie eliminați treptat, boierii fără dregătorii. -Accentuarea dependenței față de Poarta otomană a făcut ca, de la sfârșitul sec. XVI, Sfatul domnesc să fie numit cu termenul turcesc de divan. -În timpul domniilor fanariote, numărul dregătorilor a crescut foarte mult, iar dregătoria a devenit repede principalul mijloc de îmbogățire. b. Transilvania, -Sfatul era cunoscut sub numele de Consiliul princiar: o a fost subordonat principelui în vremea absolutismului; o și-a sporit puterea în momentele de declin
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de voievozi, cneji și juzi; -orașele transilvănene erau conduse de un sfat orășenesc, compus din 12 jurați și condus de un jude, împuternicit regal. b. Moldova și Țara Românească -Au fost organizate județe (Țara Românească) și ținuturi (Moldova), conduse de dregători locali, cu funcții administrative, fiscale și judecătorești ce purtau numele de județi, pârcălabi și vornici; -orașele erau conduse de un sfat orășenesc, alcătuit din 12 pârgari și un șoltuz, respectiv un județ. -În plan juridic, pentru o lungă perioadă de
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
a cunoscut o perioadă de înflorire în toate domeniile; o a fost un bun gospodar, domn destoinic, geniu militar și diplomat, susținător al armatei și al culturii: a întărit instituția domniei descurajând acțiunile boierești; a sprijinit biserica; a sporit rolul dregătorilor de la curte; a urmărit întărirea armatei și a sistemului defensiv; a urmărit să evite confruntarea cu doi dușmani odată. 1) Începutul domniei -după asasinarea tatălui său Bogdan al II-lea (la Răuseni), Ștefan s-a refugiat în Transilvania și Țara
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
înainte de a-și găsi mirese la Pârscov, cei doi flăcăi cutreieraseră cu folos ținuturile din sudul Dunării, ajungând la Țarigrad și în Orașul Sfânt. În trecutul familiei nu am întâlnit nume boierești sau de domni, de preoți sau de înalți dregători, ci de proprietari de turme și de negustori. Vasile Voiculescu s-a mândrit cu noblețea țărănească și cu statutul ulterior de băcani al bunicilor stabiliți în Pârscov într-o vreme de eroism economic, când, în Transilvania tinereții lor, afacerile românilor
Vasile Voiculescu – noi contribuții biografice by Gheorghe Postelnicu () [Corola-journal/Journalistic/5285_a_6610]
-
dăruiește, printr-un hrisov din 2 august, boierului Toader Pitic și fratelui său mai multe sate, între care și unul „unde au fost cnezi Lie și Țigănești”. Pentru Ardeal, menționăm diploma din 1423 prin care regele Sigismund dă poruncă tuturor dregătorilor și nobililor săi să nu aducă vreo vătămare lui „Ladislau, voievodul țiganilor”, când acesta va trece cu oamenii săi prin orașele și târgurile țării. Certurile dintre țigani le va judeca numai acesta, judecătorii obișnuți neavând niciun amestec. Desigur, în toate
Află cum au ajuns romii în România şi care e numărul lor by mircea_dutu, Prof. Univ. Dr. Mircea Duţu () [Corola-journal/Journalistic/70695_a_72020]
-
constituie obiectul istoriilor familiale cuprinse în volumul de față. Căci Rusetteștii (cum este numită familia în vechile cronici moldovenești și valahe) sunt una dintre familiile aristocratice de frunte, care dă lumii românești de pe ambele maluri ale Milcovului voievozi și mari dregători, iar mai târziu oameni politici, cărturari și militari. Este de semnalat modestia rară a autorului acestor memorii, care, în loc să exalte meritele înaintașilor - așa cum fac, de regulă, memorialiștii -, le estompează, „topindu-le” în magma schimbărilor năucitoare care, în decurs de mai
Memoria premodernității noastre by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5258_a_6583]