742 matches
-
sau un pat impermeabil (polietilena cu densitate mare). O podea de beton sau orice alt material impermeabil durabil va reduce la minim infiltrația și va oferi o suprafață ideală pentru îndepărtarea sau răsturnarea cu ușurință a gunoiului de grajd. Lichidele drenate din grămadă, dacă există, trebuie colectate pe cât posibil și reintroduse în grămadă. Unde este posibil se va înființa o bandă permanentă de vegetație de cel puțin 2 sau 3 metri lățime menținută în jurul amenajării pentru captarea și absorbția lichidelor scurse
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
paie, rumeguș, fragmente de lemn sau scoarță de copac; ● Protecție împotriva razelor directe ale soarelui; ● Protecție împotriva excesului de umezeală din precipitații sau scurgere la suprafață; Dacă este aplicabil, un recipient adecvat ar trebui prevăzut pentru captarea și colectarea lichidelor drenate din gunoiul de grajd, în special în timpul precipitațiilor abundente. Ca regulă generală, pentru fiecare tonă de material stocat ar trebui prevăzută o capacitate de 50 de litri. b) Riscuri privind igiena la platformele individuale (mirosul neplăcut și insectele) ... Gunoiul de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
NU se suturează fistulele bronșice (8) existente, care în primele 24-72 de ore de la plicaturare constituie calea cea mai bună, naturală, de drenaj a eventualelor secreții. Fistulele se închid de la sine în momentul în care nu mai există secreții de drenat. III. Plicaturarea cavității restante (6) a abcesului cu fire tardiv resorbabile (Dexon) (9) cu ac atraumatic și ocolind cu grijă vasele (7) identificate cu atenție în peretele cavității restante, precum și orificiile și traiectul intrapulmonar al fistulelor (8), care nu trebuie
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
acoperire, preferându-se administrarea parenterală și dozele mari în condiții de spitalizare. Durata tratamentului este de obicei de 10-15 zile, perioadă în care se urmărește dispariția bronhoreei purulente sau cel puțin „reversia” ei mucoidă. La bolnavii cu dilatații saculare care drenează greu, cu floră mixtă și selecționată, sunt necesare modificări ale schemelor terapeutice, ceea ce face ca tratamentul să se prelungească la 21-30 zile sau chiar mai mult. Chimioterapia profilactică de lungă durată în sezonul rece a dat rezultate inconstante. Este indicată
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
piramide care conferă aspectul striat al medularei. Rolul funcțional al piramidelor este de drenare a urinii către sistemul colector. Sistemul colector este format din calice minore care se unesc în calice majore, la rândul lor unite în pelvisul renal. Acesta drenează în ureter, elementul anatomic care leagă rinichiul de vezica urinară. Nefronul este format din: corpusculul renal, tubul proximal, ansa Henle (care are două ramuri în formă de U - ascendentă și descendentă, separate prin țesut interstițial medular) și tubul distal. Nefronul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
este eliminarea “deșeurilor toxice” pentru organism. În 24 de ore rinichii filtrează aproximativ 190 litri de sânge din care 1,9 litri sunt excretați sub formă de urină. Prin filtrare glomerulară se formează urina primitivă. După elaborarea sa, urina este drenată prin diferitele segmente ale tubilor nefronilor și modificată prin procese de reabsorbție și secreție. Astfel, în tubul contort proximal se realizează în principal reabsorbția apei (în proporție de 70%), reabsorbția completă a glucozei și bicarbonatului, de asemenea sunt reabsorbiți electroliți
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
produse din materii prime care provin din terenuri care la data de 1 ianuarie 2008 erau turbării, cu excepția cazului în care sunt furnizate dovezi potrivit cărora cultivarea și recoltarea materiei prime respective nu implică drenajul unui sol care nu fusese drenat anterior. ... (10) Materiile prime agricole cultivate în zona agricolă și utilizate pentru producția biocarburanților și biolichidelor prevăzute la alin. (1) se obțin cu respectarea cerințelor și standardelor prevăzute la lit. A pct. 1-5 și 9 din anexa II la Regulamentul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235728_a_237057]
-
expuse pe larg la tratamentul herniei Morgagni, voi prezenta numai acele complicații care apar în mod particular la cazurile operate pentru HDC. Complicațiile pleuro-pulmonare sunt reprezentate de: 1. pneumotoraxul controlateral, mai frecvent întâlnit și cu consecințe dramatice dacă nu este drenat la timp [96]; 2. chilotoraxul este o complicație postoperatorie foarte rară și foarte serioasă, prin deficitul nutrițional secundar pe care-l produce (se rezolvă numai prin drenajul aspirativ continuu al cavității pleurale asociat cu hiperalimentație intravenoasă; iar atunci când acest drenaj
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
venelor cave superioară și inferioară. Atriul drept și ventriculul drept formează ceea ce se definește din punct de vedere fiziologic drept cord drept. La nivelul AD ajunge sângele venos al marii circulații prin cele două vene cave și sinusul coronar, care drenează cea mai mare parte a sângelui venos propriu inimii. AD este format din două porțiuni distincte, atât morfologic cât și embrionar. Între orificiile de deschidere ale celor două vene cave, mergând în stânga până la șanțul interatrial și în dreapta pâna la șanțul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mici multiple pentru venele cardiace anterioare care au originea pe fața anterioară a ventriculului drept și încrucișează artera coronară dreaptă până la marginea auriculului; orificii neregulate pentru fiecare cameră a cordului care machează situsurile de intrare a venelor cardiace minime care drenează sângele de la nivelul musculaturii camerelor cordului; numărul lor este invers proporțional cu presiunea intracamerală și în general este mai mare în atriul drept și mai redus în ventriculul stâng; orificiul atrioventricular care ocupă peretele anterior stâng al atriului, este înconjurat
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
superioară într-o teacă pericardică seroasă. În anumite situații la nivelul extremității stângi a atriului drept în apropierea orificiului de intrare a venei pulmonare stângi inferioare poate fi identificată o venă mică numită vena oblică a atriului stâng. Această venă drenează în sinusul venos coronar și reprezintă terminarea venei cardinale comune stângi din viața embrionară. AS prezintă pentru descriere următorii pereți: peretele anterior (interatrial), convex, cu excepția unei depresiuni ce corespunde fosei ovale; această depresiune poate fi mărginită de o plică semilunară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
venelor brahiocefalice drept și stâng pentru formarea venei cave superioare, apropierea pleurilor mediastinale dreaptă și stângă și bifurcarea traheii. Vena cavă superioară Vena cavă superioară este formată prin joncțiunea venelor cefalice dreaptă și stângă (vene nenumite). În vena cavă superioară drenează arcul venei azygos, după care vena cavă superioară perforează pericardul pe flancul drept al aortei ascendente pătrunzând în atriul drept printr-un orificiu avalvular. Vena cavă superioară are 7 cm lungime dintre care jumătate este intrapericardică. Raporturile venei cave superioare
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Pe marginea obtuză a cordului vena cardiacă mare se unește cu vena oblică a atriului stâng. Sinusul venos coronar se deschide în atriul drept pe flancul stâng al orificiului venei cave inferioare. Vena oblică (a lui Marshall) a atriului stâng drenează peretele posterior al atriului stâng și reprezintă un vestigiu embrionar al venei cardinale comune stângi. Joncțiunea sa cu vena cardiacă mare marchează originea sinusului venos coronar. În cazul persistenței venei cardinale comune stângi se descrie prezența venei cave superioare bilaterale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
comune stângi se descrie prezența venei cave superioare bilaterale, cu lărgirea sinusului coronar la nivelul formării venei cave superioare stângi. Vena posterioară sau vena marginală a ventriculului stâng are traiect ascendent pe suprafața diafragmatică a ventriculului stâng pe care îl drenează, și se termină în sinusul coronar. Vena coronară mijlocie trece superior în șanțul interventricular posterior, superficial de arteră, și primește tributare de la ventriculii drept și stâng și septul interventricular, pentru a se termina aproape de extremitatea distală a sinusului coronar. Vena
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cu extremitatea dreaptă a sinusului venos coronar. Venele cardiace anterioare în număr de 3 sau 4, de dimensiuni variabile au originea pe fața costală a ventriculului drept, încrucișează superficial artera coronară dreaptă și perforează marginea auriculului drept pe care îl drenează. Există unele vene cardiace anterioare care se unesc cu venele cardiace mici. * Circulația limfatică a cordului Fluxul limfatic cardiac trece din capilarele limfatice spre vasele epicardice, care urmează traiectul arterelor coronare. La nivelul trunchiurilor colectoare drept și stâng fluxul limfatic
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Depresiunii Getice era viitorul curs al Dunării Inferioare, care, prin eroziunea regresivă, reușește la un moment dat să străpungă muntele din care izvorâse și să capteze astfel apele marelui lac panonic, pentru ca, prin cursul său dintr-o dată amplificat, să-l dreneze treptat. Pe măsura golirii acestui lac, se retrag și apele din interiorul lanțului carpatic, unde se formează cursuri de ape căutând apusul, ca și cele de pe versantul vestic al Carpaților Apuseni. Pe măsura golirii lacului panonic, se conturează în urma lui
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
necroză hepatică. Endoteliul sinusoidelor hepatice este mult mai permeabil la proteine decât endoteliul capilarelor din oricare alt sector. Deoarece porii sinusoidelor hepatice sunt extrem de permeabili și permit trecerea rapidă atât a lichidelor cât și a proteinelor prin spațiile Disse, limfa drenată din ficat are o concentrație proteică de aproximativ 6 g/dl, concentrație puțin mai mică decât cea plasmatică. De asemenea, permeabilitatea mare a sinusoidelor hepatice determină formarea unei mari cantități de limfă. Aproximativ ½ din limfa formată în organism în repaus
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
naștere din aortă imediat după valva aortică (orificiile sunt menținute deschise în ejecția ventriculară prin curenți turbionari). Debitul este mai mare în coronara stângă la 20% din subiecți și în cea dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în masă, conform echilibrului Starling (filtrare la nivelul capilarelor arteriale și reabsorbție la nivelul capilarelor venoase). Elementele componente sunt: vasele limfatice (capilare, vene, colectoare limfatice) și ganglioni limfatici. Limfa se formeaza din lichidul interstițial la nivelul capilarelor limfatice și este drenată prin vase de calibru din ce în ce mai mare pâna în venele subclaviculare (la joncțiunea cu jugulara internă corespunzatoare); dreapta pentru canalul limfatic drept, ce transportă limfa din membrul superior drept și jumătatea dreaptă a capului, gâtului și toracelui (parțial); stânga pentru canalul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
internă. Rinichiul uman este organizat în lobi, de obicei 8-10. Fiecare lob este alcătuit dintr-o piramidă de țesut medular și din corticala de la bază. Intre piramide se descriu coloanele renale. Vârful unei piramide formează o papilă renală. Fiecare papilă drenează urina într-un calice mic. Calicele mici se unesc pentru a forma un calice mare. Urina apoi coboară în bazinetul renal (pelvis). Din pelvis, ureterele coboară până la vezica urinară. 23. Vascularizația renală La cea mai mare parte dintre organe, dispunerea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și zona corticală, dar nu se extind către zona corticală. Perpendicular pe arterele arcuate ies arterele interlobulare, ce intră în zona corticală până la nivelul capsulei. Venele renale urmează riguros același traseu și același model de ramificare. Venele interlobulare primesc sângele drenat de la nefroni, se unesc în venele arcuate, apoi formează venele interlobare ce se vor uni în vena renală. 23.1. Microvascularizația Rinichiul are trei rețele capilare distincte, fiecare cu o funcție aparte. Arteriolele aferente și capilarele glomerulare. Fiecare glomerul primește
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
arteriolei aferente prezintă celule musculare netede specializate, care împreună cu macula densa ce aparține de tubul distal vor forma aparatul juxtaglomerular. Arteriolele eferente și capilarele peritubulare Sângele părăsește glomerulul printr-o arteriolă scurtă, numită eferentă, din care apar capilarele peritubulare sau drenează direct în vasa recta. Aceste capilare înconjoară toți tubii contorți corticali și recuperează toate substanțele reabsorbite la nivel tubular, pe care le întorc în circulația generală prin intermediul venelor interlobulare. Vasa recta "Vasele drepte" sunt fascicule de vase subțiri, dar în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a sintetiza un produs de secreție. Pe măsură ce produsul este eliminat, el poate fi supus concentrării printr-un duct striat. La nivel renal, fiecare corpuscul este în principiu un acin secretor foarte modificat. Fiecare corpuscul produce un filtrat plasmatic, care apoi drenează în tubul asociat. 24.1. Corpusculul renal Corpusculul renal (fig. 94) are un diametru de aproximativ 200 de μm, se formează prin colonizarea unei invaginări a capătului în „deget de mănușă” a tubului renal de către un ghem de capilare ce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
reabsorbiți la acest nivel, împreună cu cantități considerabile de alți ioni, precum calciul, bicarbonatul și magneziul. Acest eflux electrolitic major menține gradientul osmotic medular. Apa și solviții reabsorbiți la nivelul ansei sunt îndepărtați prin trecerea în sângele din vasa recta, care drenează direct în vasele arcuate. Lichidul tubular care intră în ansa Henle este izoosmotic cu plasma, dar la ieșire este clar hipoton (100 mOsm/l), deoarece la nivelul ramului ascendent se reabsorb mai mulți solviți decât apă. 25.2.3. Fenomenul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]