1,462 matches
-
câine sau 1460: Când câinii veghează, lupii nu cutează ("Când omul [se] îngrijește de afacerile sale, lucrul merge fără nicio sminteală, nimeni nu îndrăznește a-i face rău"). În orice caz, raporturile dintre CÂINE și LUP se caracterizează printr-o "dușmănie" perpetuă (= opoziție privativă), care nu ia sfârșit decât prin moartea unuia dintre ei (1985: La lupul mort, câinii nu latră = "Nimeni nu se leagă de acela care nu mai e în stare să facă rău"). Cu toate acestea, există și
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
evreii. Și unii și alții se dușmănesc, se ceartă, se bat, se ucid. Dar evreii au idei. Sunt capabili de inventivitate mai ales în viața socială, și se poate trăi foarte bine în această simbioză, evreu-creștin! Domnule Rozin, nu cumva dușmănia între evrei este doar aparentă? Rozin s-a retras sub pătura lui de cămilă; probabil obosit, nu mi-a mai răspuns. Mai apoi a coborât de pe prici și, apropiindu-se de Ciacâru, i-a zis: Gata! Unu la unu! Domnul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
au lăsat mai prejos (reprezentantul francez, arțăgos, referindu-se la explicațiile publice date de Petre Roman referitoare la evenimentele de la 13 iunie, a pus incidentul alături de situația petrecută la Beijing). Tonul și atitudinea Doinei Cornea au uimit prin defăimare și dușmănie într-atât încât un parlamentar european (o doamnă din Danemarca), mirată de această atitudine stranie, a întrebat-o pe Doina Cornea dacă este împotriva țării sale; nici un rezultat însă. A fost o situație tensionată, de jenă și a trebuit să
[Corola-publishinghouse/Administrative/1540_a_2838]
-
sfârșit de an, a școlii primare. Pentru bust trebuia soclu, ceea ce presupunea apelarea la directorul Complexului muzeal, pus de obicei pe obstrucție; În tensiunea În care lucram, mi-era foarte greu să realizez ce-mi propuneam. Atmosfera era plină de dușmănie: mi-a dispărut din „Galerie” fotografia Mărioarei Cazaban (Miss Moldova), sora artistului Jules Cazaban, ca să reapară după plecarea mea la Suceava!!! A fost subtilizată - cred -, de femeia de serviciu, din ordinul directorului, care are la activ și alte „amabilități”: ascunderea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
la 14 februarie 2009, și reacțiile la această sentință au fost date din jumătate în jumătate de oră timp de două zile pe postul tv de știri SkyTg 24. Asta este un fel de manipulare, de instigare la mai multă dușmănie din partea publicului italian față de comunitatea de români din Peninsula. Numai cu eventuale "amenzi" din partea conducerilor respectivelor publicații poate s-ar schimba ceva. Cu mai multe activități pozitive din partea românilor se pare că nu se rezolvă nimic, jurnaliștii italieni neluând în
by Alina Harja şi Guido Melis [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
aici se pune marea problema. S-a cautat așa zisa luptă împotriva intelectualilor, luptă împotriva muncitorilor, să se învrăjbească aceste 3 categorii de oameni. ăsta e apanajul comunismului, care pur si simplu nu a vrut altceva decât să creeze ură, dușmănie și în final să distrugă omul. Eu spun că norocul meu este că nu port ura... port într-adevăr un dispreț, dar am o filozofie a mea... Dar lumea trebuie să înțeleagă clar: Dom’le comunismul n-a avut față
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
sfârșit de iarnă, dar în fapt iarna părea fără sfârșit. Când credeai că se termină, o lua de la capăt. Frământările văzduhului, zi și noapte... vijelii de iarnă, izbucnite pe neașteptate, se lăsau din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferești, în pereți.. îndoind copacii. În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada căzuse aproape fără întrerupere. De înaintea Bobotezei, mai ales, începuse viscolul.. crivățul gemea și șuiera, răscolea și învolbura zăpada în
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
apăsare grea plutea în aer, peste țară... Și, primele zile ale lui Gerar erau mai aspre ca niciodată. Frământările văzduhului, zi și noapte, cu vijelii de iarnă izbucnite pe neașteptate, se lăsau din înălțimi ca un prăpăd. Viforul lovea cu dușmănie, parcă, în uși, în ferestre, în pereți, îndoind copacii ca pe niște nuiele. În iarna aceea, cu geruri năpraznice, încă de la Sf. Nicolae, zăpada începu să cadă aproape fără întrerupere. Chiar din primele zile ale anului, începuse viscolul. Crivățul gemea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
nu renunțe nici la Dumnezeu și nici la neam... PARTEA A DOUA În țara asta sunt prea multe cozi de topor Capitolul VII „ZDROBITE CĂTUȘE...” Boboteaza lui 1948, a găsit un ger năpraznic,framântările văzduhului cu vijelii... viforul lovea cu dușmănie, parcă, în ferestre, în uși, în pereți... Copacii trosneau sub suflarea aspră a vântului... Crivățul gemea, șuiera, răscolea zăpada în troiene până în streșini. În zilele care au urmat Bobotezei, vântul se mai domolise, dar gerul năpraznic crăpa obrazul. Zăpada care
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de codași pe lista civilizațiilor europene? Până când vom accepta fără să ne rușinăm că în majoritatea țărilor europene, autoritățile ca și majoritatea populației, când aud că cineva provine din România, îl tratează cu respingere, refuz, antipatie și uneori chiar cu dușmănie (în special în Italia, Franța, Olanda). Asta este situația, dar ea trebuie neapărat schimbată, ca să putem conviețui cu mândrie alături de celelalte popoare europene. Această schimbare nu trebuie să o așteptăm nici de la Parlament și nici de la Președintele țării, ea trebuie
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
toți mi-au zâmbit prietenos. Când au aflat însă că vreau să mă stabileasc alături de ei, zâmbetele au disparut, cuvintele au devenit reci și dușmănoase. M-am lovit brusc de zidul rece al nepăsării, neîncrederii, inacceptanței, al invidiei, uneori al dușmăniei, al disprețului, al umilinței. Mi s-a spus adesea că „cel mai prost de la noi e mai bun decât cel mai deștept de la voi” sau miau adresat întrebarea nimicitoare: „ce poate veni bun din răsăritul Europei?”. Ca să supraviețuesc aveam nevoie
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Privesc cu întristare cum o mulțime de oameni inconștienți irosesc acest bun neprețuit, timpul, dat pentru a trăi, cum în special tinerii se complac în distracții și plăceri lipsite de valoare și de conținut, cum își irosesc timpul cu certuri, dușmănii, lupte pentru avere și putere, cu ură și răzbunări, cu minciuni și înșelătorii. Și pentru ei ca pentru noi toți, clepsidra curge și curge neîncetat, pentru toți aceștia ca și pentru noi toți, va veni ziua finală, ziua marelui bilanț
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
a învrednicit Dumnezeu pe mine să scriu aceste rânduri. Ce e de făcut? Trebuie să trăim din plin prezentul, cu bucurie și cu recunoștință, cu dorința sinceră de a deveni mereu mai buni, înlocuind ura cu iubirea și ranchiuna ori dușmănia cu iertarea, înlocuind teama cu credința. Să nu uităm totodată că ura, dușmănia, invidia, ranchiuna, toate acestea sunt boli ale sufletului, care netratate, vor duce la boli ale trupului și ne vor împiedica să ajungem la mult râvnita pace și
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Trebuie să trăim din plin prezentul, cu bucurie și cu recunoștință, cu dorința sinceră de a deveni mereu mai buni, înlocuind ura cu iubirea și ranchiuna ori dușmănia cu iertarea, înlocuind teama cu credința. Să nu uităm totodată că ura, dușmănia, invidia, ranchiuna, toate acestea sunt boli ale sufletului, care netratate, vor duce la boli ale trupului și ne vor împiedica să ajungem la mult râvnita pace și liniștea sufletească pe care toți ne-o dorim. Doamne ajută. Badea Gheorghe
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
mult rău chiar convins de bunele tale intenții. Și, atunci când Încerci să Înțelegi acest drum și să ocolești capcanele, dai de contradicție după contradicție. Căci practic toată viața omului e ca și viața cu V mare Însăși, un paradox În dușmănie cu Natura. Iar dacă vrei să te Împaci cu ea, trebuie să-ți reconsideri cam toate celea pe care le credeai firești și literă de lege, doar pentru că așa ai fost educat, vreau să spun dresat. Trebuie să reconsideri biologicul
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
2001, ora 12,54 25. Un contract Mă mănâncă limbuța dar mi-e teamă că mulți mă vor Învinui de partizanat, când mă gândesc la proverbialul conflict dintre pisică și subiect: câinele... Deși eu n’am nimic cu el, zisa dușmănie fiind un soi de antropomorfizare, dezvoltată de voi, bipezii adică, de două milenii și jumătate cel puțin, de când Esop Își compunea fabulele. - Vrei să spui, Moti, că miauni sine ira et studio, adică pe românește „fără ură și părtinire“? - Exact
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
voi, bipezii adică, de două milenii și jumătate cel puțin, de când Esop Își compunea fabulele. - Vrei să spui, Moti, că miauni sine ira et studio, adică pe românește „fără ură și părtinire“? - Exact. Și Întotdeauna. Căci În Natură nu există dușmănie, ci doar relație trofică chiar dacă aceea devine - doar - concurență. Adică ceea ce percep eu când mă Întâlnesc cu câinele și chiar de se lasă cu crestarea botului aceluia; știi tu chestia cu dulăul senatorului... Vezi tu, Cristi, noi știm să trăim
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
devotament egal. Hiperactiv, croia mereu planuri și tactici. în timpul relecturii acestor scrisori, mi-au venit adesea în minte trei vorbe: una a cronicarului nostru („odihna altora îi păriia că-i ieste cu pagubă”), alta a lui Victor Hugo („Nu există dușmănii adevărate decît dușmăniile literare”), alta a lui Spinoza („fiecare are atîta dreptate cîtă poate să apere”). Dotat cu o rară putere de muncă și însuflețit de o mare ambiție, Mihai Drăgan își dorea un permanent excelsior, forțînd afirmarea. în Iașul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
croia mereu planuri și tactici. în timpul relecturii acestor scrisori, mi-au venit adesea în minte trei vorbe: una a cronicarului nostru („odihna altora îi păriia că-i ieste cu pagubă”), alta a lui Victor Hugo („Nu există dușmănii adevărate decît dușmăniile literare”), alta a lui Spinoza („fiecare are atîta dreptate cîtă poate să apere”). Dotat cu o rară putere de muncă și însuflețit de o mare ambiție, Mihai Drăgan își dorea un permanent excelsior, forțînd afirmarea. în Iașul universitar și publicistic
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
același timp, existau membrii au unor clase sociale diferite, chiar în interiorul aceleiași familii. O familie putea conține un militar, un negustor, un proprietar de fabrică sau un medic sau profesor. De aceea, a spune că între acești oameni pot exista dușmănii de tip social, era un nonsens. Așa cum spuneam, lumea occidentală, a comerțului și a banilor, era una extrem de dinamică. Existau suprapuneri, segmentări, o delimitare extrem de clară între aparținătorii unei clase sociale sau alta fiind imposibilă. Raportul față de mijloacele de producție
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
viteza de înaintare este mult diminuată. Până și educația a devenit una atomizată, în care până și copiii plini de invidie pe blugii sau telefonul mobil al colegului, stau "spate în spate" într-o lipsă de încredere vecină uneori cu dușmănia. "Capra vecinului" este un mod de a fi paralizant la nivel de colectivitate. Se merge până acolo încât tendința este nu numai de a invidia, ci pur și simplu de a desființa prin aroganță și indiferență. Din neatenție și rea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
a pornit. 11. DEPORTAȚII Ca o gigantică insectă apocaliptică, locomotiva repezea pe coșul negru trâmbe roșiatice de fum, care se împleteau într-o îmbrățișare spasmodică și violentă cu jetul de aburi șuierători. O baie de cenușă fierbinte se repezea cu dușmănie asupra garniturii, ca din conul unui vulcan în erupție. Era îngrozitor! Peste mine au venit mâniile Tale și înfricoșările Tale m-au tulburat. (Psalm 87) Asistam parcă la o luptă înverșunată, surdă și disperată, între două forțe: a binelui și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
respiri, speră!". Și-am sperat! Am sperat că putem schimba viața noastră, că o putem face mai frumoasă, mai luminoasă, mai plină de satisfacții și de bucurii. Am considerat că e timpul să dăm jos masca temporară și falsă a dușmăniei, a urii și încrâncenării, a morții violente și implacabile, care nu ne reprezenta. Am zis că e momentul să ne arătăm celor din jurul nostru așa cum suntem în realitate, ca obrazul nostru și ochii noștri să exteriorizeze adevărata structură a sufletului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
s-a mers atât de departe ca În România. Cauzele sunt multiple. Acutele discrepanțe sociale și insuficienta cultură democratică au purtat o bună parte din răspundere. Românii nu au excelat la capitolul solidarității. Au ieșit la suprafață vechi motive de dușmănie. Se răzbunau țăranii Împușcați la 1907. Cei aflați În ascensiune au avut satisfacția să-i vadă pe alții cum coboară. Cât despre democrație, majoritatea românilor nu știau prea bine ce Înseamnă. Dimpotrivă, se manifestase Întotdeauna un soi de respect amestecat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
bietele slujbe cu 1/2 de normă. Nr. 5 din 1955 al revistei "Iașul Literar" a fost retras de pe piață și dat la topit. Motivația organului regional de partid: revista conținea "scrieri ce negau rolul conducător al Partidului și manifestau dușmănie fățișă față de Uniunea Sovietică". Cel mai incriminat: Labiș! ("Dacă cineva puternic / Va veni (dirijându-mă, n. aut.)/ Îi voi răspunde: nu cred.") Cam în aceeași ordine de idei, Horia Zilieru era apreciat ca fiind "rămas în urma vieții", iar slavistul Zacordoneț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]