863 matches
-
un extaz al începătorilor exprimat uneori și prin fenomene psiho-fizice (experiența răpirii, a ieșirii din lumea prezentă și din grosimea trupului, suspendarea pentru un timp a facultăților umane) și un extaz al sfinților, la aceștia extazul luând forma unei uimiri duhovnicești<footnote Ibidem, p. 164. footnote>, a unei contemplări conștiente, senine și neîncetate a lui Dumnezeu<footnote Arhiepiscopul Basile Krivocheine, În lumina lui Hristos, p. 381. footnote>. Lumina mistuie semnele și petele păcatului, arde în chip nears patimile inimii, prin ea
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
ai inimii<footnote Idem, Erosurile imnelor dumnezeiești, 38, p. 214-215. footnote>. Rezumând, putem spune că, în viziunea Sfântului Simeon, roadele pocăinței sunt: ștergerea păcatelor, lumina dumnezeiască și împărăția cerurilor a cărei arvună o primesc încă din această viață cei înaintați duhovnicește. Alături de Botez și Pocăință Sfântul Simeon vorbește și despre Sfânta Euharistie, prezentând-o ca Taină a Luminii, în care creștinul primește pe Hristos. Sfântul Simeon este poate primul dintre scriitorii ascetici care așează Sfânta Euharistie în centru căii către Dumnezeu
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
sălășluire a luminii în om și a omului în lumină: .) împărtășirea Trupului lui Iisus Dumnezeu și a Scumpului Său Sânge ne este încă și mai proprie și mai necesară (decât Botezul - n.n.) căci atunci când se petrece aceasta și suntem botezați duhovnicește prin Preasfântul Duh și ne facem copii ai lui Dumnezeu, și Cuvântul cel întrupat Se sălășluiește ca Lumină în noi prin împărtășirea Preacuratului său Trup și Sânge<footnote Ibidem, p. 321-322. footnote>. Cel ce este Viața este văzut ca lumină
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
spiritului, unde emanciparea, când e, e cu atât mai puternică cu cât mai smerită a fost slujirea obedientă la curțile altuia. Această voită orbire am găsit-o în citatul din scrisoarea chitaristului Chelu: "În fiecare zi să vădești părintelui tău duhovnicesc tot gândul tău, și ceea ce-ți va spune el să primești ca din gură dumnezeiască, cu toată încredințarea, și să nu le spui acestea altcuiva, zicînd: întrebînd pe părintele asta, mi-a spus asta și asta; și să descoși
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spus că dumnezeieștile cuvinte ale Părinților celor bătrâni „sunt cuvinte auzite din ecourile Raiului. Scurte și limpezi, adevărate picături de rouă ale Dimineții veșnice ... Au țâșnit și au fost rostite la cererea ucenicilor, dintr-o nevoie sau osteneală a dragostei duhovnicești care se vedea tare dorită, dintr-o biruire de sine a smereniei lor, la nevoia fiilor de a li se spune cele ce de-a dreptul nu se pot spune. Sunt frânturi din pâinea inimii, gesturi și fapte în duh
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
se dea răspunsul potrivit cu nivelul atins prin eforturile lui. Căci răspunsul echivalează cu înțelegerea ce se ivește în om. Dar sfântul îi prilejuiește și îi confirmă această înțelegere. Aceasta arată din nou intima unire, sau interioritatea reciprocă dintre cel progresat duhovnicește și cel ce-l întreabă. Dar aceasta depinde și de cel ce întreabă ...”<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă nr. 928, la Sfinții Varsanufie și Ioan, Scrisori duhovnicești, în Filocalia ..., vol. XI, Edit. Episcopiei Romanului și Hușilor, 1990
Actualitatea şi folosul învăţăturilor Sfinţilor Părinţi. In: Biserica Ortodoxă Română by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/120_a_155]
-
românismului - cel transdunărean. Aici, beneficiarul, peste decenii, a istoricei misiuni întreprinse în Transilvania de marele om al Bisericii și Neamului Românesc, mitropolitul Andrei Șaguna (de la nașterea căreia se împlinesc la finele lui 2008, două veacuri), se va osteni (din 1988) duhovnicește în spațiul unde, în urmă cu secole, au propovăduit apostoli și s-au născut vestiți misionari și teologi... Și unde parcurge, de două decenii așadar, un pilduitor și plin de învățăminte - pentru generațiile mai tinere - traiect socio-profesional. Cu multe și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
neîncetat pe Dumnezeu-Tatăl și pe Mântuitorul (Isaia, 6, 1-4). În psalmi întâlnim numeroase locuri în care se subliniază cântarea ca jertfă de laudă adusă lui Dumnezeu (Psalmul 68, 35-36). „Iată ceea ce este mai de preț - spunea Sfântul Niceta - iată jertfa duhovnicească mai mare decât toate jertfele de animale! Și pe bună dreptate. Dacă, într-adevăr, acolo se varsă sângele animalelor, aici se jertfește lauda duhovnicească din sufletul însuși și din conștiința curată”. Având convingerea că psalmodierea este o jertfă plăcută lui
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
imboldul îndemnurilor zilnice, sau al pildelor lor, câte lucruri am învățat sau văzut cu ochii mei”. Chiar dacă unele texte susțin ideea că Sfinții Cassian și Gherman, ca de altfel și sora Sfântului Cassian, ar fi plecat ca monahi deja formați duhovnicește din Scythia Minor, dorul intens ce i-a chinuit în străinătate și pe care-l exprimă Sfântul Cassian în Convorbirea duhovnicească XXIV este dorul de părinți. Dacă ar fi fost crescuți într-o mănăstire din Dobrogea, tăcerea absolută nu s-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
susțin că locul nașterii ar coincide cu cel al morții este și textul ultimei Convorbiri duhovnicești în care Cassian și Gherman vorbesc despre dorința lor intensă de a se reîntoarce în provincia natală și de a-și revedea rudele (Convorbirea duhovnicească XXIV, 18). Marrou susține că nu există motive pentru a crede că Ioan Cassian și-ar fi îndeplinit vreodată această dorință deoarece din context se înțelege că ar fi vorba de o dorință nerealizată. Cuvintele lui Cassian însuși direcționează căutările
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
așezarea locurilor în care se găsea averea moștenită de la strămoși și frumusețea regiunilor, cu întinderi, singurătăți și păduri care puteau nu numai să-l încânte pe un monah, dar chiar să-i dăruiască cele mai bune mijloace de viață (Convorbirea duhovnicească XXIV, 1)”. Savantul Vasile Pârvan a adus dovezi arheologice în sprijinul afirmației lui Ghenadie al Marsiliei. În anul 1913, ținând o comunicare importantă în una din ședințele Academiei Române despre noile descoperiri din Dobrogea, a prezentat lumii științifice două inscripții grecești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sora sa și pe prietenul său ceva mai în vârstă, Gherman, să părăsească casa părintească. În Palestina s-au stabilit la o mănăstire din Betleem, aproape de peștera unde s-a născut Hristos și unde au trăit în asceză și nevoință duhovnicească mai bine de cinci ani. Venirea lor în Țara Sfântă a coincis cu perioada când viața monahală a cunoscut o deosebită înflorire, iar membrii diverselor comunități monahale dovedeau un profund interes de a vizita renumitele locuri din Palestina și Egipt
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Betleem. Deși Avva Iosif îi îndemna să se lepede de jurământul făcut pentru a-și îndeplini dorința de a rămâne și a afla o viață desăvârșită în Egipt, Cassian și Gherman se întorc în Betleem după aproape șapte ani (Convorbirea duhovnicească XVII, 30). La întoarcere, cei doi au obținut îngăduința de a se rupe ghimpele făgăduinței făcut superiorilor și fraților pentru a reveni în pustiul sketic. Pustiul Skete sau al Schitului era situat la vest de Nil, într-o regiune cunoscută
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
ridică de la tainele duhovnicești la cele ale cerului, mai înalte și mai sfinte. Pentru ajungerea la această lumină a științei duhovnicești trebuie să te străduiești mai întâi să dobândești curăția de patimi și să înlături duhul trufiei, deoarece știința duhovnicească rămâne apanajul celor curați. Nu este cu putință ca o minte nepurificată de gândurile și închipuirile necurate să dobândească darul științei duhovnicești (cap. 8-10). Cele învățate prin citit ,,să nu fie predate celor necurați, deoarece învățătura duhovnicească poate rămâne nerodnică
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
trufiei, deoarece știința duhovnicească rămâne apanajul celor curați. Nu este cu putință ca o minte nepurificată de gândurile și închipuirile necurate să dobândească darul științei duhovnicești (cap. 8-10). Cele învățate prin citit ,,să nu fie predate celor necurați, deoarece învățătura duhovnicească poate rămâne nerodnică, fiind necuvântătoare din pricină că cel ce o răspândește nu o trăiește sau pentru că cei chemați au inimi împietrite în păcate“ (cap. 16-18). În Convorbirea a XV-a (10 capitole), același Avva Nestoros aprofundează problema harismelor duhovnicești
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
iertați ba chiar lăudați atunci când căutăm s-o îndreptăm cu curaj. Cu toate acestea, Avva Iosif concluzionează spunând ,,să nu ne îndârjim în menținerea unui cuvânt dat, dacă acesta ar aduce urmări catastrofale, fiindcă este un cuvânt omenesc, nu duhovnicesc. Lucrurile sunt schimbătoare mai ales dacă oamenii se schimbă” (cap. 25). Poruncile de bază ale credinței și moralei trebuie păzite cu sfințenie pentru că ne aduc mântuirea, în schimb pot fi modificate lucruri ce sunt primejdioase pentru viața noastră (severitatea postului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dintre cei ce se retrag în pustiu prea de timpuriu, nefiind formați deplin din punct de vedere duhovnicesc, alunecă ușor în neliniște și enervare, mărire și tristețe, mândrie și trufie, căpătând și focul deprimării, lanțurile zgârceniei și arghirofilia. Nefiind maturizați duhovnicește suficient, nu au încă discernământ pe măsură (cap. 12-14). În Convorbirea a XX-a (11 capitole), Avva Pinufius dezbate scopul pocăinței și semnele iertării. Fiind interesați de culmea adevăratei renunțări pe care o percepeau ca fiind foarte greu de realizat
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de Dumnezeu. Pentru Cassian, smerenia este o virtute fundamentală, fiind asigurată de ascultare și deschizând calea spre curăția inimii. În termeni de experiență, curăția inimii înseamnă libertatea față de dominarea ei de către păcat și dobândirea unei adânci păci interioare. În Convorbirea duhovnicească I, Cassian definește curăția inimii drept curăția și liniștea minții, folosind cuvântul minte ca sinonim pentru inimă. Liniștea e principala manifestare a curăției inimii și funcționează adeseori ca o metonimie pentru ea, precum statornicia și tăria. Cu harul lui Dumnezeu
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Convorbirea duhovnicească XVIII și XIX el pune accentul pe liniștea, delicatețea, calmul și blândețea monahului ce nu mai este robul irascibilității. Chinovia devine terenul de antrenament unde monahul își dezvoltă ,,statornicia unei minți netulburate și tăria neclintită a răbdării” (Convorbirea duhovnicească XIX), căutând s-o unească cu Hristos în limita îngăduită de slăbiciunea omenească. Ascetismul și contemplația se întâlnesc în curăția inimii. În ultimile Convorbiri, Cassian îl pune pe Avva Pinufius să descrie transformarea inimii de la surghiunirea păcatelor anterioare și chiar
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
viitoare, în așa fel încât să nu mai hălăduiască prin memorie sau imaginație, până la îndepărtarea ghimpilor vinovăției și ai conștiinței din inimă. În felul acesta, spune Cassian, cei ce au primit revărsarea iubirii dumnezeiești nu mai au dorințe păcătoase (Convorbirea duhovnicească XXI). 2. Contemplația. Contemplația este curăția inimii în acțiune, centrată pe Hristos și spațiul dintre scopul prezent și sfârșitul ceresc. În Cartea a V-a Așezămintelor duhovnicești, Cassian afirmă teza sa fundamentală: contemplația este o depășire a marginilor pământești legate
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
Împărăția cerurilor, iar Cassian pune în antiteză lucrurile văzute, materiale, muritoare și cunoscute cu cerul care este în altă parte, într-un loc către care doar sufletul se îndreaptă atunci când este eliberat de constrângerile (delimitările) trupului. Cassian utilizează în Convorbirea duhovnicească I două texte pline de substanță: unul al Mântuitorului ,,Împărăția lui Dumnezeu e înăuntrul nostru” (Luca 17,21) și altul aparținând Sfântului Pavel și care spune că Împărăția lui Dumnezeu este ,,dreptate, pace și bucurie în Duhul Sfânt” (Romani 14
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
anunțate a urma încă din prima sa lucrare (Așezăminte mănăstirești...). Aici Cassian spune că voința poate fi încă atrasă spre virtute, chiar dacă din cauza timpului nu se poate apropia prea mult de ea, și trebuie izbăvită și ajutată de har (Convorbirea duhovnicească III,9). Și, ca urmare a acestui fapt, Cassian respinge opoziția exclusivă de la Augustin dintre harul lucrător și conlucrător. Astfel, ideea principală este că atât harul cât și voința trebuie să fie libere și să conlucreze, chiar dacă raza de acțiune
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
că binele este săvârșit prin voința și ajutorul lui Dumnezeu, iar răul cu îngăduința lui atunci când ocrotirea divină ne părăsește din cauza netrebniciei și împietririi inimii noastre, El îngăduind să fim stăpâniți de diavol sau de patimi rușinoase. În încheierea Convorbirii duhovnicești III, Avva Pafnutie concluzionează astfel: ,,Prin ceea ce am afirmat noi, nu voim să tăgăduim libertatea omului de a alege, ci să întărim adevărul că harul și ajutorul lui Dumnezeu sunt necesare omului în fiecare zi și în fiecare clipă”. Credința
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
mai mult omenesc, răspunzând nevoilor, condițiilor și faptelor indivizilor, deși El, prin atotputernicia Sa sau pe baza atotștiinței Sale sau preștiinței, ar putea emite decrete divine. Unul dintre cercetătorii recenți ai lui Cassian consideră că în ceea ce privește capitolul 25 al Convorbirii duhovnicești XVII ,,nu numai că critică în mod fățiș predestinația bazată pe hotărârea arbitrară a lui Dumnezeu, învățată și propagată de Augustin, dar de asemenea pare să respingă și predestinația fundamentată pe preștiința divină, pe care majoritatea cercetătorilor i-au atribuit
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de rugăciune etape ale progresului în viața și rugăciunea monahului. El definește cererea ca pe o rugăciune pentru iertarea păcatelor, rugăciunea ca pe un vot de dedicare scopului monahal, mijlocirea ca pe o rugăciune pentru alții făcută de cei înaintați duhovnicește, iar mulțumirea ca pe o contemplare a lucrării lui Dumnezeu în trecut, prezent și viitor. Învățătura sa despre rugăciune, are la bază pe Iisus ca un exemplu și un învățător care practica cele patru feluri de rugăciune, pe care le-
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]