1,931 matches
-
umede din lungul uedurilor, între dunele de nisip și în perimetrele lutoase, ce favorizează, după aversele torențiale de scurtă durată, dezvoltarea rapidă a unei vegetații efemere compusă din specii de Tamarix și Balanites (în ueduri), Aristida, Cornulaca și Calligonum (între dune). În părțile mai înalte din Sahara (Hoggar, Tibesti) și din Arabia (Tuwaiq) se dezvoltă formațiuni arbustive cu Acacia flava, Salvadora persica, Olea laperini, Balanites egyptica ș.a. Învelișul pedologic este discontinuu șisubțire, procesele pedogenetice suntreduse sau lipsesc, iar pe întinse regiuni
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
dezvoltă formațiuni arbustive cu Acacia flava, Salvadora persica, Olea laperini, Balanites egyptica ș.a. Învelișul pedologic este discontinuu șisubțire, procesele pedogenetice suntreduse sau lipsesc, iar pe întinse regiuni din Sahara și centrul Arabiei există suprafețe nesolificate, cu roca la zi, cu dune, barcane și inselberguri denudate, unde predomină yermosolurile roșietice, nefertile. În lungul uedurilor apar fluvisoluri subțiri pe care cresc pășunile efemere de “acheb”; platourile mai înalte din Sahara și peninsula arabă sunt acoperite parțial cu regosoluri și litosoluri, iar depresiunile închise
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
cu cascade, dintre care Maria Cristina este cea mai mare. LOBNOR - lac tectonic temporar, care împreună cu râul Tarim, formează cel mai mare bazin endoreic din Asia Centrală înaltă, din NV Chinei. Lobnor înseamnă ,,rătăcitor’’ și reflectă schimbarea poziției geografice în funcție de migrarea dunelor de nisip. Lacul numit și Cionkul Ălacul cel mare) sau Kara-Kosun este un punct de pasaj al păsărilor în perioada când nu seacă, habitat explorat și descris de Prjevalski în 1876. MANASAROVAR - al doilea lac tectonic ca adâncime din Podișul
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
a omului. DEBIT Cantitatea de apă scursă printr-o secțiune transversală din albia unui râu , într-o unitatea de timp. DEFILEU Vale adâncă și îngustă, de mari dimensiuni, caracterizată printr-o succesiune de zone înguste ăn alternanță cu bazinete depresionare. DUNĂ Formă asimetrică de relief formată prin acumularea nisipului sub influența vântului. Partea din direcția vântului este lină, iar partea opusă este abruptă. EFLORESCENȚĂ Depunere fină de săruri în lungul traseelor de circulație a soluției solului. ENDEMIC Element specific numai unui
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
1994; Ioan Holban, Salonul refuzaților, 1995; Gheorghe Perian, Scriitori români postmoderni, 1996; Ioan Milea, în Dicționarul scriitorilor români, vol. D/ L, 1998; Mircea A. Diaconu, în "Convorbiri literare", nr. 8, august 1999; Gheorghe Grigurcu, Poezie română contemporană, I, 2000; Raluca Dună, Laurențiu Hanganu, în Dicționarul general al literaturii române, vol. C/D, 2004; Ioan Holban, Istoria literaturii române contemporane. Portrete contemporane, I, 2003; Aurel Sasu, în Dicționarul biografic al literaturii române, vol. I (A-L), 2006; Nicolae Busuioc și Florentin Busuioc
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
A. Diaconu, Instantanee critice, 1998; Constantin Miu, în "Steaua", nr. 2-3, februarie-martie 1997; Gh. Grigurcu, Poezie română contemporană, I, 2000; Ion Bogdan Lefter, Scriitori români din anii '80-'90. Dicționar, 2001; Marius Manta, în "Ateneu", nr. 9, septembrie 2002; Raluca Dună, în "Luceafărul", nr. 4, 5 februarie 2003; Ioan Holban, Istoria literaturii române contemporane. Portrete contemporane, I, 2003; Geo Vasile, în "Contemporanul. Ideea Europeană", nr. 26, 27 iunie 2002; Al. Husar, în "Viața românească", nr. 10-11, octombrie-noiembrie 2005; Cristian Livescu, în
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mei de aramă poveri de lămâie,/ cu trupu-n nisip, presărat pe sahare întinse/ și cu ochii înnebuniți de sete după fiecare lămâie.// Aș fi adăpat cămilele cocoșate și hâde/ undeva într-o oază mai mică decât o banană,/ sau între dune, tâlhar, aș fi jefuit călătorii/ și aș fi râs văzând pe banala fată Morgana.//(...) Aș fi avut friguri, degerături și scorbut/ și aș fi împușcat reni cu praștii moderne de foc./ Puteam completa cu licheni tot herbarul/ și de toate
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Yangțî din sud cu Huan He din nord și să completeze necesarul de apă din centrul și nordul țării, unde au apărut fenomene de deșertificare (secetă, furtuni de nisip). Frontul deșertic avansează cu 2500 km pătrați pe an, iar primele dune au ajuns la numai 70 de km de Beijing. Temperatura a crescut cu 1,5 grade în medie, topind ghețarii de pe Himalaya, producînd inundații în sud și eroziuni ale solurilor. Așadar, secetă în nord, inundații în sud, mai ales după
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
cumpărat culorile și pensulele am muncit pe brînci, pînă la epuizare totală, după ce am realizat șapte studii. Într-unul e o mică figură, o mamă cu un copil la umbra unui copac uriaș, într-o armonie de tonuri pe o dună luminată de soarele de vară. Efectul e aproape italian. Practic n-am putut să mă împiedic, n-am putut să mă opresc din lucru. Voiam pur și simplu să-ți spun asta, simt că sunt apariții de culoare care răsar
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
mai limpezi, și mai sclipitoare decît e cazul să spunem, chiar la Paris, despre pietrele prețioase: opale, smaralde, lapislazuli, rubine, safire. Marea cu orizontul ei intens, plaja vînătă și stins ruginie, mi s-a părut, cu tufe de arbuști pe duna înaltă de cinci metri, arbuști albastru de Prusia. Acum, că am văzut marea, aici, simt că e și mai important să rămîn în Sud și simt că trebuie să accentuez și mai mult culoarea Africa nu se află prea departe
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
salcâmilor, ale corcodușilor, ale tufelor de trandafiri sălbatici, trecea vântul spunând totdeauna ceva și eu, oricât mă străduiam, nu izbuteam niciodată să înțeleg ce zice. Lumina foarte grea și vie, materială, ca un aur topit se aduna în troiene, în dune peste dunăre și în parcurile de jos. Îmi intrase în cap s-o strâng, s-o pun în găleată, s-o car acasă, în pivniță, să umplu cu ea unul din butoaiele tatei și s-o scot când o să avem
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
percepției, fluidizând formele obiectelor și relativizându-le înțelesurile pe care folosirea lor cotidiană le instituie: leii de bronz de la intrare, cu ciocane de ușă, devin colaci de salvare, clădirea galbenă a gării de pe Chausseestrasse este, pentru Benjamin, o fata morgana a dunelor de la Marea Baltică. Al patrulea ghid este, surprinzător, Parisul însuși. Am vorbit deja despre structura speculativă a experienței urbane. Benjamin o spune explicit în acest loc: „Diese Irrkünste hat mich Paris gelehrt“. Labirintul urban al metropolei franceze reprezintă paradigma prin care
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
film de ficțiune (Măcar Europa, 1972) a fost interzis de autorități, pleacă ilegal din România, în 1973, emigrând în Germania. Între 1973 și 2000 a lucrat la televiziunea germană ARD, la Saarbrücken. Între 2001 și 2006 colaborează cu televiziunea maghiară Duna. Filmografie (selectivă) • În România (1968-1973). Semnează imaginea a peste 25 de documentare pentru Studioul Sahia Film și TVR. Regizează filmul " Un pas pe lună, doi pași pe pământ" (1969), care câștigă în România Premiul pentru cel mai bun documentar al
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
Dincolo de războaie și masacre, acea vioară care cînta pietrei, ruinelor, morții, mi se părea a vesti domnia îndepărtată a unei vîrste a duioșiei. * Militarii francezi se instalaseră în afara Berlinului, la Frohnau, unde micuțele vile rămăseseră neatinse. Erau împrăștiate printre pini, dune și lacuri, într-un peisaj care nu era al periferiei, ci al depărtărilor. Comandamentul îmi pusese la dispoziție o rablă de mașină și un șofer neamț tînăr. Străbăteam Berlinul pe jos, dar mă foloseam de mașină pentru a traversa, ziua
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
cu detalii descriptive care impresionează (bineștiind cum arată concretul nostru cotidian). Ambele proiecții (de anticipație a dramaticului, precum și evenimentele care se doresc o reașezare în liniaritate existențială) fixează aceeași duioasă scenă în care fiul își mângâie mama aflată pe o dună de nisip mișFător, nependulând întrun ritm liniștitor, un suflet răvășit, „cutremurat” de inevitabila dezvăluire (pe care și-ar fi dorit-o unica ei mare taină). O particularitate a acestui roman o reprezintă infiltrarea în contextual, ca o explicitare a stărilor
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
unei referințe la universul cunoscut: Ceea ce ei numeau oraș nu semăna în realitate cu nici o așezare de pe Pămînt. Masive înalte și sumbre, cu pereți erodați și presărați cu niște țepi uriași dîndu-le forma unor perii, se afundau pînă cine știe unde în dune mișcătoare; nu semănau cu nimic din ceea ce poate vedea ochiul omenesc. Formele lor nedefinite aveau înălțimea unor clădiri cu mai multe etaje. Nu aveau nici ferestre, nici uși, nici măcar pereți [...] pp. 41-42 b) Ghilimelele Autorul recurge în acest mod la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
introducerea nenumitului în universul a ceea ce este cunoscut, fără ca pentru acesta să fie garantată în mod absolut semnificația. Masive înalte și sumbre, cu pereți erodați și presărați cu niște țepi uriași dîndu-le forma unor perii, se afundau pînă cine știe unde în dune mișcătoare [...] unele păreau niște rețele sinuoase și dense, formate din cabluri ce se împleteau în toate sensurile [...] altele te trimiteau cu gîndul la arabescuri complicate formate parcă de roiuri întortocheate de albine [...]. Pregătirea pentru momentul scrierii unei povestiri fantastice sau
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
al prezentării temei-titlu? Textul A PIELE CATIFELATĂ Un ten catifelat, rozaliu, diafan, ușor pudrat, o piele fină fără nici o imperfecțiune, iată o canapea a cărei frumusețe nicicînd nu se va ofili. Catalog publicitar Roche-Bobois Textul B Pe masă par niște dune mici de nisip. Nisip presărat cu cardamom, cu curry de madras de un roșcat fierbinte din care răsar stropi verzi de curry leaves, purpură unduitoare de sumac, praf aspru și dulceag de ghimbir, o oază sclipitoare de piper alb, negru
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a piperului" etc. Reclama A începe printr-o METAFORĂ. Canapeaua este descrisă prin intermediul PROPRIETĂȚILOR atribuite în mod obișnuit unei femei: "ten catifelat", "piele fină", "rozaliu", "dat cu pudră" etc. Descrierea condimentelor (textul B) începe pe baza unei COMPARAȚII: "par niște dune mici". De aici, condimentele sînt descrise cu formule metaforice (= asimilarea condimentelor cu nisipul, cu praful...) dezvoltîndu-se în jurul temei /dună-deșert/o izotopie: "nisip", "roșcat fierbinte", "purpură unduitoare", "soare roșu" și "sirocco". EXERCIȚIUL B.17. Arătați ce caracterizează cele două secvențe: ce
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu, e de un galben murdar, e ora cenușie dinaintea marii revărsări de lumină. Nimic, nimic, cât vezi cu ochii în zare, în fața mea, acolo unde podișul se pierde într-un cerc de culori suave. Îndărătul meu drumul urcă până la duna după care se ascunde orașul Taghasa, al cărui nume de fier zvâcnește sub țeastă de atâția ani. Cel dintâi mi-a vorbit despre el bătrânul preot pe jumătate orb, venit să petreacă ultimele zile la mănăstire, dar de ce spun cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
fiert întrun cazan uriaș unde s-a preparat varză de Bruxelles pentru cartea recordurilor. Ne-ai împărțit în două tabere de războinici cu armele ascunse-n suflet. Până și Gulliver care domnea peste țara piticilor s-a transformat într-o dună de nisip în mijlocul mării, unde piticii, printre cămile și servitori, vor să construiască o cetate Meka. Fugi vară, să nu te blestem că ne-ai trădat copilăria. Nici luminița de la capătul tunelului nu se mai vede; acum privim tablouri cu
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
ici pe colo râul cu fulgerătoare dungi; Pe-umărul Dochiei mândre cântă pasărea măiastră, Valuri râd și-ntunecoasă mână lumea lor albastră. Repezind luntrea bogată pe șiroiurile lungi. Prin pădurile de basme trece fluviul cântării. Cîte-odată între codri el s-dună, ca a mărei Mare-oglindă, de stânci negre și de munți împiedecat Ș-un gigantic lac formează într-a cărui sân din soare Curge Aurul tot al zilei și îl împle de splendoare, De poți număra în fundu-i tot argintul adunat
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
făcut mămuca! Plini de entuziasm înoată în larg, se simt bine, chiuie din toate puterile, se stropesc cu zeama ei de diverse culori, după care, obosiți, se apropie de mal și încep să pășească simțind nisipul tare sub tălpi. Dintre dune și bălți s-au ivit pe neașteptate două colege de la șantier. Se plimbau agale să le treacă furia lucrului de peste zi și au observat mirate mormanul de haine aruncate de-a valma pe plajă. Priveau uluite, agitate cum capetele lor
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
separate de depresiuni secundare închise, de tipul bolsonurilor, de natură tectonică și modelate în condiții de climă aridă. Altitudinea medie scade de la 1300m în nord la 300-400m în sud, unde relieful este de tip deșertic, chiar cu mici câmpuri de dune spre zona Mojave, Glia, Death Valley. Podișul Colorado (în bazinul râului cu același nume) este un masiv median (un fragment din platforma nord-americană), format din baza cristalină (șisturi cristaline cu intruziuni granitice) și acoperișul sedimentar (format din gresii, calcare și
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
vegetal, în care cactușii sunt dominanți, este uneori “contrazisă” de anumite momente de explozie vegetală, când deșertul “înflorește” ca urmare a precipitațiilor căzute. Situația însă e trecătoare, dar asta nu o face mai puțin spectaculoasă. Dar și peisajele fără vegetație - dunele de nisip care sunt prezente mai ales în partea centrală, aflorimentele de sare care apar uneori sub formă de creste și ace de sare cu dimensiuni de până la un metru, relieful vulcanic, în care se remarcă în special curgerile de
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]