58,646 matches
-
seism social. Din păcate, presiunea tiparelor de gîndire ale timpului se resimte prea insistent: "Anului 1906 i se poate asocia imaginea unei cupe în care suferințele țăranilor continuă a se aduna, revărsarea dincolo de margini devenind iminentă. Dar acestei culminații a durerii i se contrapune o alta: culminația huzurului și desfrîului cultivate de clasele posedante cu cinică nepăsare; 1906 este anul serbărilor jubiliare prilejuite de împlinirea a patru decenii de la instaurarea Hohenzollernilor." Ce se mai salvează din text este o mică descoperire
De la A. Mirea la Maiakovski by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11702_a_13027]
-
și "rațiunea inimii" la acest scriitor care decretează în stil Voronca propriile-i comandamente : "Vremea pateticului deplin se cheamă PANLIRISM", "Din litere și cuvînt se clădește o clipă lăuntrică", " Tragicul ține de luciditate" (formulă camilpetresciană). Tragicul mai este și o durere gîndită în serie și sublimată în spirit, "așa cum o idee, la presiunea puternică a unei conștiințe, poate sublima în patetism". E ciudat și aproape inexplicabil cum o gîndire modernă, de subtilă răscolire a substraturilor, eșuează nu o dată în impresia de
Mai by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11703_a_13028]
-
era trecerea lor într-un regim al obișnuinței, acceptarea, resemnarea, lipsa speranțelor de schimbare. După suferiri multe inima se-mpietrește; Lanțul ce-n veci ne-apasă uităm cît e de greu; Răul se face fire, simțirea amorțește, Și trăiesc în durere ca-n elementul meu. (Gr. Alexandrescu, Anul 1840) Ultima frază a Alfabetului de tranziție, ieșit de sub tipar în decembrie 1986, sună astfel: "Un nou alfabet de tranziție, cu deschidere planetară, ia naștere sub ochii noștri". După care, în loc de sfîrșit, vine
"Va urma" by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/11635_a_12960]
-
pădure m-am tăiat soră viață cu un cuțit de vînătoare de tauri perfect în două jumătate de coloană vertebrală la stînga jumătate de coloană vertebrală la dreapta jumătate de cap într-o parte jumătatea a doua în alta și durerea e-mpărțită între mine și mine jumătate jumătate și moartea din mine tot așa jumătate este prăvălită la stînga jumătate este prăvălită la dreapta se află de aceea într-o derută cumplită nu știe în ce parte să plece cu toată
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/11515_a_12840]
-
animal se arcui pe spate. Cuțitul era un fel de cosor, cu lama scurtă și un pic îndoită la vîrf. Trupul mielului zvîcni o singură dată, atunci cînd cuțitul făcu prima crestătură în carne. Poate că numai atunci simțise propriu-zis durerea. Sîngele țîșni fără putere, în cîteva fire subțiri care se împrăștiară în mai multe direcții. Pe cizmele de cauciuc căzuseră numai cîteva picături. Asta a fost tot. După aceea, l-a apucat de picioarele din spate, l-a atîrnat într-
Ficțiune ilicită - fără sex by Petru Cimpoeșu () [Corola-journal/Imaginative/11143_a_12468]
-
încă neviciat de raționamentele urbane, le spusese (îl auzisem) - și-l crezuseră - să vorbească-ncet, pentru că trei zile aude tot ce se spune-n preajma lui. M-am apropiat de catafalc și încă o dată i-am privit cu drag și durere - de ce-aș minți? - masca profilului frumos, elen. Și pentru că podul mâinii lui drepte stătea ridicat peste podul mâinii lui stângi, am întins mâna mea dreaptă, apăsându-i ușor, podul mâinii lui drepte peste podul mâinii lui stângi. Răceala întunericului
Mâna by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/11883_a_13208]
-
Geo Dumitrescu. Sârbu e de stînga, Cotruș de dreapta, dar dilemele și direcțiile lor sunt recognoscibil asemănătoare. Simultan vom adăuga însă că aceste tentații nu sunt abrupte, ci merg gradual, se deplasează fin și civilizat, în pofida eforturilor și chiar a durerilor lăuntrice pe o bandă a nuanțelor. Rămîn multe întrebări deschise, dar nu poate fi îndoială în ce privește direcția generală. Aceasta este spre un liberalism inteligent, substanțial, spre un echilibru între democratism generos și elitism tolerant, meritocratic. Alice Voinescu, mai vîrstnică decît
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
e grea: "Nu pot să neg impactul dureros ce l-am încercat în scurta mea întâlnire cu Ťburgheziať occidentului. Disproporția între măreția și bogăția bibliotecilor și librăriilor lor și meschinăria (cinică, ignorantă, egoistă și distantă) cu care iau cunoștință de durerile și suferințele noastre. Sunt obsedați de bani, plăceri, lux și succese, nu sunt deloc dispuși să facă cel mai mic sacrificiu sau concesie pentru salvarea restului lumii de teroare, foamete, tiranie. Ca intelectual, mă simțeam undeva în niemandlandul dintre două
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
o primă Ars poetica stănesciană, datată 11 martie 1955, pentru a cărei poantă finală l-ar putea invidia orice dezinhibat autor postdecembrist, cititor prin cenaclul "Euridice": "Cuvîntul moare în tăcere Se abate înjunghiat de vis și vrea bacșiș și vrea durere, și-ntinde pumnul drept, deschis Atîta aur pe icoane prea în zadar s-a spălăcit, căci găozarii cu plocoane abia acum au conăcit Și-și geme-n sine universul beția stearpă de hașiș Mă doare surd, mă taie versul cum
Nichita Stănescu - Debutul poetic by Alexandru Con () [Corola-journal/Imaginative/11843_a_13168]
-
spală cu apă ce scriu astăzi pe apă Ce mai rămîne după curățenia mare de toamnă ce spaimă ce rușine ghemuită în mine stă gata să-mi sară la beregată Viața trece ca o ploaie de vară trece dragostea trece durerea - spun Ferecată într-o singurătate mănoasă cu gheare picotesc în mine ca o șopîrlă la soare Mi-e bine. Cresc din mine flori de cîmp crinul roșu al pustiei zboară fluturi și mierle înfloresc stacojiu ca inima mea despicată maci
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
stricată în cutia mea craniană numai sacul ăsta cu pleuri sună în mine și la orice mișcare mă taie mă umple pe dinăuntru de sînge Da. Numai memoria mea îmi mai aduce aminte că sînt încă o ființă umană Oho. Durerea Ce mai rămîne din memoria mea de femeie umblată printre oameni în lume ce mai rămîne după ce sfînta treime a morții mă tăvălește prin sare și mă linge ca o cățea care-și linge cățeii apoi trece prin mine ca
Poezie by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/11950_a_13275]
-
implorat să rămîi nici acum nu pot nici acum nu cred nu poate să intre-n mine vestea cea grea nici acum cînd îți aprind luîmnare strigă în mine vocea nu se poate in memoriam părintelui Iordache mușcîndu-mi degetele de durere "stelele sînt prăjiturile de Crăciun ale lui Dumnezeu" iscălind cu mîndrie pe carnea albă a cărților: celui mai mare prieten el a venit la mine în toate cele trei locuri la beiuș în armată la fundu herța și apoi la
Poezie by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/11967_a_13292]
-
celui mai mare prieten el a venit la mine în toate cele trei locuri la beiuș în armată la fundu herța și apoi la săbăreni viile apei și baia mare sînt răni încă nevindecate vînzătorul de lozuri mușcîndu-mi degetele de durere în noaptea cea sfîntă apoi liniștit împăcat murind pe cîmpul de bătaie alături de iubitul meu camarad inima mea este grea în crucea nopții acesteia inima mea este grea și ochii uscați de plîngere multă
Poezie by Dorin Ploscaru () [Corola-journal/Imaginative/11967_a_13292]
-
Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2295 din 13 aprilie 2017. Poartă-ți crucea, cu tărie, pân`la capăt, în tăcere, De Demiurg, în mărinimia-I, numai ție ți-a fost dată, Însemn al trinității și-al izbânzii din crâncena durere, Și învață ce-I IUBIREA și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare, Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare. În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată, Ci învață ce
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
urmează-L pe Iisus în CREDINȚA cea adevărată! Citește mai mult Poartă-ți crucea, cu tărie, pân`la capăt, în tăcere,De Demiurg, în mărinimia-I, numai ție ți-a fost dată,Însemn al trinității și-al izbânzii din crâncena durere,Și învață ce-I IUBIREA și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare,Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare.În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată,Ci învață ce
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
nr. 2160 din 29 noiembrie 2016. Au venit în țara asta și-alti străini de-au tulburat-o I-au supt sângele și vlaga și săracă au lăsat-o; I-au ucis bărbații-n lupte, s-au stins mame de durere, Dar românul e ca bradul: NICIODATĂ EL NU PIERE! Au călcat-o în picioare, aurul i-au smuls din pântec, Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec. I-au ucis pruncii în leagăn și i-au
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
bogată li se-arată! Citește mai mult Au venit în țara asta și-alti străini de-au tulburat-oI-au supt sângele și vlaga și săracă au lăsat-o;I-au ucis bărbații-n lupte, s-au stins mame de durere,Dar românul e ca bradul: NICIODATĂ EL NU PIERE! Au călcat-o în picioare, aurul i-au smuls din pântec,Românul a renăscut, s-a ridicat și-a plâns în cântec.I-au ucis pruncii în leagăn și i-au
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
vrea să dea ajutor (chiar dacă e a lui Iuda!!!) (M. Ghimpu); „...Cei 14 au înțeles gravitatea situației și au hotărât să-l părăsească pe babacul (Voronin) și să pună umărul la redresarea situației” (ca să vezi ce mari patrioți cu mare durere de popor!); „...cei 14 au semnat în componența celor 56 de deputați (adunați de M. Lupu - Plahotniuc) cursul proeuropean al Republicii Moldova”. Ca să vezi ce metamorfoză: mai ieri îi jurau credință lui Voronin, dragoste până la moarte fraților lor ruși, iar peste
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
la funcția de prim ministru pe Plahotniuc (nu contează Plahotniuc 1 sau Plahotniuc 2). Vorbesc de stabilitate, despre situatia grea, în care se află poporul, ei fiind cei care se gândesc la acest popor. Brașoave pentru copii. Daca au atâta durere față de această așchie de popor atât de prost guvernată și nu doresc alegeri anticipate de ce au dat jos guvernul Streleț în această perioadă extrem de grea, de ce nu au votat guvernul Sturza, care ar fi putut debloca finanțările externe și stopa
TE UMPLI DE NADUF PRIVIND GĂINĂRIILE ALEŞILOR NOŞTRI DE „DREAPTA” de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380599_a_381928]
-
nedefinit./ ― Ce era???!!!/ Pentru tine: Nimic!/ Pentru mine:― Strigătul și Răspunsul/ se despărțeau pentru totdeauna,/fără să se se fi întâlnit!” (Un-deva). Poezia Viorelei Codreanu Tiron constituie o abordare aptă să redescopere în om - fără să-i evite limitele și durerea ― o dimensiune de măreție, de a cărei lipsă în primul rând suferim. Iată de ce au-toarea se aruncă în luptă trup și suflet, de-acum imună în contra conspirației stihiilor ce se reunesc mereu să întunece și să frângă bucuria inimii și
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
se reunesc mereu să întunece și să frângă bucuria inimii și pa-văza perenei tinereți a poetei: „Sărmane vânturi ce nu știu/că inima mea, niciodată/nu va ajunge/ în-deajuns de bătrână,/ îndeajuns de uscată.../să nu mai poată simți/ bucuria,/ durerea și jalea”. (Nicio-dată). Geo Vasile INSEGNAMI! come fermare questo tempo che caotico scorre? poter insinuare tra le tue ciglia una carezza, un canto, una poesia, una parola - come una profonda luce - germogli e brilli nel tuo cuore. DIMMI! Dimmi! da
IL SILENZIO DELLE SPINE de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 1891 din 05 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380608_a_381937]
-
În peisajul literar și-a făcut apariția al optulea volum de poezie, de data aceasta laică, al doamnei Dorina Stoica. Ea poate fi socotită unul dintre acei dăruiți de Dumnezeu cu darul de a împărți celor din jur simțirile, gândurile, durerea și speranța deopotrivă, prin aceasta făcând cinste mediului elevat în care s-au format ca oameni și profesioniști, dar și ca slujitori ai condeiului. Această plăcută apariție ne invită la o adevărată meditație privind activitatea sa poetică, activitate ce are
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
-n funebri fulgeri - Jude-aștepți: ai fost cândva icoană-n munți - sfânt zvâcnet te înălțai spre aștri - luminați nămeți de ce nu dai iertare - slobozire de ce nu uiți păcate slăbănoage căci Tu ești Dumnezeu și ești Iubire: schimbă-n văpăi pârâșe terfeloage dureri și deznădejdi - une prin alte ne-au prăbușit din piscul dumiririi secați orbirii - sclavi suntem încalte trăsuri de chip se-nec' în lutul firii ...îndură-Te - Lumină Preacurată și ne mai umple ochii - înc-o dată ȚĂRANII PRUNCIEI MELE curații mei
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
Din religia păgână Gându-și cată alinare La-ntâlnirea cu o zână Ezoteric se aude Cucul care cântă-n van Când uitarea se ascunde În vestitul Cal Troian Ezoteric, atestate, Se cufundă în tăcere Doruri de singurătate Fără urme de durere Ezoteric idealul Ancestral și din legende Însoțește ritualul Dragostei ce ne transcende Ezoteric bate ceasul Clipa de recunoștință Din neant răspunde glasul Sfântului fără credință București, 12 iunie 2016 Referință Bibliografică: Ezoteric / Virgil Ciucă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
EZOTERIC de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2119 din 19 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380649_a_381978]
-
mai e aici vreun adevăr? ȚIPĂTUL MEU Deschide-te cerule, ca Tatăl meu să mă vadă, Deschide-te tu, țară veșnică, ca Tatăl să mă audă. Te rog, Domnule, ruga mea acceptă, Țipătul meu către Tatăl meu să ajungă! Ah, durerea în suflet azi m-a cuprins, Mica mea inimă în piept s-a rupt, Respirația s-a stins, cuvântul s-a oprit, Lacrima s-a scurs din ochi pe fața fierbinte. O, suflet îngeresc, înălțat în cer, Alintă-mă, alungă
POEZIE ALBANEZĂ DIN KOSOVA VALMIRA B. SEJDIU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2022 din 14 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380660_a_381989]