1,836 matches
-
nici o ideie despre marea nedreptate ce ți se face acolo, nu bănuiești că ar putea fi și un motiv bine întemeiat, ceva legat de comportamentul tău? - Nu, nu...izbucni Marian... eu sunt responsabil nu fac nimic rău servesc masă, fac dus, merg la cursuri de spaniolă, îmi văd de treaba mea, nu fac rău, nici scandal stau liniștit nu știu ce au cu mine, nu mă vor acolo! - Administratorul mi-a spus că ai o problemă cu consumul de alcool, de asemenea că
LIMITE UMANE de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347239_a_348568]
-
zică și de vișinată și despre ce s-a întâmplat în dormitorul profesorului. Asta mai lipsea. - Ai grijă că merg cu tine la ginecolog să văd dacă mai ești fecioară și începu să râdă în hohote. - Ai înnebunit fato? Ești dusă? Ce dracul crezi tu despre mine? Dacă tu ți-ai pus-o de la cincisprezece ani, crezi că o facem toate ca tine? - Șaisprezece mai corect. Da, dar eu cel puțin am făcut-o pentru o cauză “nobilă”! - Ce vrei să
CAP. VII -BRIGITTÉ de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1056 din 21 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347279_a_348608]
-
viață De viață lungă și frumoasă Poeme tălmăcesc în nopți - Metaforă, fir de mătase Tras tainic de părinții morți. De viață lungă și frumoasă Un cântec strângem între uși - Amiezi senine se aștern pe masă: Aud, se-ntorc pașii cei duși. De viață lungă și frumoasă Doi trandafiri culori adună... O, Doamne, dragostea-ți revarsă Pe casa mea, vatră străbună. Nevăzutul Respiră-adânc precum luna în mine Ce luminează vieții pragul, tinda - Mi-alunecă în ochi spada în suspine : Dar sfarmă nu
PE TREPTELE GUVERNULUI de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1272 din 25 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347374_a_348703]
-
mare și plin de băieți. Ai să vezi la dans diseară că va fi plin căminul. Mai vin și din satele vecine când se află că se lasă cu dans, bere și fete. Invitatul tău vine? - Ce-ai fato? Ești dusă? Nu am niciun invitat. Merg și eu cu Maria, să ne uităm la voi cum dansați. Maria era tipul de fată care vrea să se zică despre ea că ar cunoaște mai multe decât știa în realitate, așa că se lăsă
ROMAN CAP. IV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1110 din 14 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347322_a_348651]
-
consoane ascuțite sângerau la greu poemul, cu scânciri de prunc cu învățări de mers pe-o linie orizontală cu căderi și ridicări într-o nereu dorită verticală, cu grădini crescute-n vis în floarea de trandafir ce nu se lasă dusă ruptă sau smulsă iar noi... simplii trecători scoatem o viață întreagă spinii din câlcâiul cuvântului. Referință Bibliografică: spinii... / Ecaterina Șerban : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1278, Anul IV, 01 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ecaterina Șerban : Toate
SPINII... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347408_a_348737]
-
nu au ca scop comasarea și fructificarea valorilor. Hoția și-a făcut peron în România iar justiția a călătorit la conclavul european. Bine pentru români nu mai există decât în poveste, prearătat de către unii preoți, mulți dintre ei copărtași la dusul pe apa sâmbetei a banilor publici. Se pune temelia catedralei „mântuirii neamului” cu turla mai sus de vârful „casei poporului”, în timp ce se închid școli și spitale, se alocă mai mulți bani publici la biserică decât la cultură, sănătate, cercetare. După
VICTOR CIORBEA. LA INTERSECŢII A ALES DEMNITATEA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1098 din 02 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347465_a_348794]
-
căruciorul cu-n nimic, ce-l duci în mână, Un român, face-ntr-o oră, ce fac ei. . . o săptămână! Miaună Elevatorul, când mai jos și când mai sus, Dar eu nu muncesc ,,ca boul”, pot să stau pe gânduri dus. . . Savu, Mircea, când mă sună și întreabă: ,,Ce mai fac?” Le urez și eu zi bună, cad pe gânduri iar și. . . tac. Las privirea pe fereastră, amintirile îmi chem, Iată de la Nunta noastră noi, treizeci de ani avem! Sub un
ÎN LIFT PE GÂNDURI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348821_a_350150]
-
acasă. De data asta a trebuit să meargă băiatul să o conducă. S-au mulțumit la despărțire doar cu strângerea de mână, căci venise fratele ei să o conducă spre casă. Întors la dormitorul secției vinalcool Suman avea să doarmă dus. Dimineața a mers la cantină, dar trecând prin fața poștei a fost oprit pentru a i se înmâna un plic. Era de la tatăl său. L-a deschis și când a început să citească a rămas fără suflare pur și simplu! Tatăl
ÎNCHEIERE DE SEZON de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 734 din 03 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348817_a_350146]
-
florilor și de miresmele lor îmbătătoare, a înnoptat pe malul lacului din care își adăpa mioarele. Era o noapte cu lună plină, și Dochia a adormit pe un pat de flori, surâzând în somn. Pe la miezul nopții, când fata dormea dusă, din adâncul muntelui s-a ridicat un nor de ceață care a acoperit lumina lunii, și a învăluit într-o tandră îmbrățișare, trupul fecioarei adormite ... A doua zi, când a deschis ochii, soarele era la amiază. Trezită ca dintr-un
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
început, de zbatere și mântuire: „Bătrâna torcând,/ pe țărmul celor trei zile/ de sub ziuă, își răsuci fusul/ și cu amurg îmi grăi:// «Soarele și-a cunoscut apusul,/ dar tu pe cine cauți?/ Pari un străin și tânăr. Pe-aici cei duși se duc/ spre tot ce nu-i a nu-i.»” (Marea din ziua întâi, s. n.). Pe acest traseu omul pare „un străin și tânăr”, adică sufletul este ceva străin în temnița imanenței, și tânăr spre cele ce sunt ale Logosului
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
Care de plictis Avutul din tine-i Tăinuit în vis Dornic de repaos Dar ieșit din vervă Fiece adaos, Trece în rezervă Câte-mi mor proiecte Geana mi se zbate Bogat în defecte Și sărac în toate Că adorm cu dușii Și dorm până când Scârțâitul ușii M-a trezit plângând Îmi iau ochelarii Pun mâna pe pix Câte sunt contrarii Unul singur, fix Poate-i o eroare Faptul că mă cere La o vânătoare Zilnic de himere Referință Bibliografică: Vânătoarea / Ion
VÂNĂTOAREA de ION UNTARU în ediţia nr. 643 din 04 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346359_a_347688]
-
când în când, câte o bere. Hai, du-te! Și în timp ce băiatul se încălța cu tenișii uzi, prin mintea tatălui trecu toate necazurile vieții: pierderea apartamentului, scos la licitație pentru datorii la întreținere, plecarea soției în Italia la muncă și... dusă a fost, intratul lui în șomaj și continua căutare de muncă... Ieși în pragul ușii. Cu privirea plină de tandrete, dar și de milă, conduce silueta băiatului pană trece de colțul fabricii de mobilă abandonată în tranziție. I s-a
PUTEREA UNEI LACRIMI de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 221 din 09 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348242_a_349571]
-
cuvântul ne minte, Prea suntem singuri și prea ursuzi, Mor trandafirii când sunt prea cruzi, Iar libelula morții-i pe-aproape, Când sufletul tremură încă sub ape. Tristețe-n vaza de cristal, Trei roze galbene-opal, În cameră nu-i nimeni dus, Cupa de vin privește-n jur, Din ceruri picură azur, Apoi te văd cum intri, strângi Firimituri de viață, plângi. Fluturi, sufletele noastre, Printre crengi, urne și glastre, Cât aș vrea să fiu doar suflet, Printre crengi, urne și fructe
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]
-
cuvântul ne minte, Prea suntem singuri și prea ursuzi, Mor trandafirii când sunt prea cruzi, Iar libelula morții-i pe-aproape, Când sufletul tremură încă sub ape. Tristețe-n vaza de cristal, Trei roze galbene-opal, În cameră nu-i nimeni dus, Cupa de vin privește-n jur, Din ceruri picură azur, Apoi te văd cum intri, strângi Firimituri de viață, plângi. Fluturi, sufletele noastre, Printre crengi, urne și glastre, Cât aș vrea să fiu doar suflet, Printre crengi, urne și fructe
INFERNUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345033_a_346362]
-
ochii larg deschiși. Mâna stângă o furnica, semn că spondiloza își făcea din nou prezența. Își frecă energic brațul.” Mi-e bine!” - se îmbărbătă și râse copilăros. Ce noapte minunată!... Tăcerea plutește peste cătun. Nu se zărește nimic. Toți dorm duși; sus în coasta pietroasă, mai aproape de cer, risipiți, morții cu morții, jos în vale, mai aproape de pârâul dătător de viață, laolaltă, viii cu viii.” Din depărtări răzbătu în ecou: ”Tu-tu!” - țipătul unui tren de noapte. Pe ecranul negru al
PUZZLE de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/345019_a_346348]
-
Ursulică și cu Pușa în partea cealaltă. Până adoarme ea îi legănă și îi adoarme întii pe ei. După cum lui Lică îi spune Lică-Ursulică, lui Pușa în spune Pușa-Păpușa. Dar să vezi minunăție, să fi fost miezul nopții. Siminica dormea dusă și de asemenea și copilașii ei, Lică si Pușa, când deodată s-a făcut o lumină ca ziua. Simina a deschis ochișorii și primul lucru pe care l-a făcut s-a uitat la copilașii ei; Pușa dormea dusă însă
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
dormea dusă și de asemenea și copilașii ei, Lică si Pușa, când deodată s-a făcut o lumină ca ziua. Simina a deschis ochișorii și primul lucru pe care l-a făcut s-a uitat la copilașii ei; Pușa dormea dusă însă Lică era treaz și stătea pe marginea patului cu picioarele atârnate în jos. - Ce e cu tine Lică, tu ești un ursuleț de catifea umplut cu cârpe, cum de te miști? zise Simina cu uimire. - Da eu sunt un
LICĂ-URSULICĂ ŞI SIMINA de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 54 din 23 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345117_a_346446]
-
și redescoperire a vivacității sale interioare, un nou recurs la cădere spre ridicarea spiritului la cele mai înalte cote, Sonete VUVU reprezintă un mozaic liric - transgresând aproape toate planurile existenței - plăcut la atingere, dar generând - ciclic - intempestivele senzații ale unui dus scoțian” - GHEORGHE A. STROIA PORTOFOLIU EDITORIAL ARMONII CULTURALE Până în acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte, următoarele colecții (vor urma, cu siguranta, altele): A. ANTOLOGIS 1. Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea), Cristian Petru Bălan (SUA
”SONETE VUVU” DE GEORGE PEAGU (BUCUREŞTI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345317_a_346646]
-
clintea, Îi mai cădea câte o petală, parfumul său Se răspândea în voie, degeaba păstorul încerca să se apropie de acel trandafir, el rămânea tăcut, nu avea glas, nici inimă , parcă. Un turist a oprit mașina, a tăiat trandafirul și duși au fost. Păstorul a murit de durere. Fluierul s-a rostogolit la vale Până când s-a pierdut în apele unui râu vijelios. Peisajul s-a întristat, munții scădeau din înălțime, Pădurea gemea în vreme de ploaie, În locul trandafirului a apărut
ERA ODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345489_a_346818]
-
clintea, Îi mai cădea câte o petală, parfumul său Se răspândea în voie, degeaba păstorul încerca să se apropie de acel trandafir, el rămânea tăcut, nu avea glas, nici inimă , parcă. Un turist a oprit mașina, a tăiat trandafirul și duși au fost. Păstorul a murit de durere. Fluierul s-a rostogolit la vale Până când s-a pierdut în apele unui râu vijelios. Peisajul s-a întristat, munții scădeau din înălțime, Pădurea gemea în vreme de ploaie, În locul trandafirului a apărut
ERA ODATĂ de BORIS MEHR în ediţia nr. 820 din 30 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345490_a_346819]
-
Articolele Autorului FIU NU MAI ARE Fiu nu mai are. El nu mai există. Crunt a rănit-o, inima i-a frânt-o sufletul i l-a călcat, l-a întinat.. Chip el nu mai are. Duse sunt zâmbetele copilăriei. Dusă e căldura din vorbe și priviri. Cel ce-a fost nu mai este. Suflet detracat, minte tulburată, imagine diformă. Pe el a pus stăpânire însuși Satana sau poate- întruchiparea ce lângă el trăiește?. Vai de-acele fructe neprihănite, suflete candide
FIU NU MAI ARE/אין יותר בן- VERSIUNE BILINGVĂ ROMÂNĂ-EBRAICĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376878_a_378207]
-
moartea-i oferise pe cărare, Eternului simbol de voioșie. Prea trist priveghi de toamnă muribundă, Stropit de ea cu-o lacrimă frivolă, Sălașul fără viață se inundă, Vărsându-și conținutul în rigolă. Doar șuierări mai aminteau cri-cri-ul, Răsfăț sonor din duse luni de vară, Iar frunze ude-nlocuiau sicriul, Măiastrului răpus lângă vioară. *** Referință Bibliografică: Mergeam pe sub castani / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2141, Anul VI, 10 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ovidiu Oana Pârâu
MERGEAM PE SUB CASTANI de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376970_a_378299]
-
tot timpul cât ai fost plecată. - Crezi? Nu am eu acest noroc. - Știi că ești o fată foarte norocoasă. - Bine, dacă spui tu. Dă telefon până mă îmbrac. După un sfert de oră, Dalia era în cameră. Mama Gloria dormea dusă. Trezindu-se și văzând că fata nu este în pat, a luat o pastilă de somnifer și alta de paracetamol, care au ajutat-o să se liniștească și să se odihnească toată noaptea. Referință Bibliografică: ZBORUL SPRE STELE - ROMAN PREMIAT
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
care te absorb, te apasă și te chiamă spunând: "am venit!"... te-nalți și te agăți de acel zâmbet ce mai apoi se va schimba în chiot, eliberat de sub strânsoarea primului tău sărut, dăruit cu toată așteptarea celor trei ierni duse, și pentru toate cele ce vor urma... pentru tine cea de acum, cănd sania aleargă purtând himera ajunsă în casa de suflet, doar iarna va mai fi de crezare... primăverile se vor ascunde în suflet, verile-ți vor rodi în
IARNĂ DE-ACUM SAU DE DEMULT de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377063_a_378392]
-
cantemiriștilor să intre în atmosferă. Ceasurile până la cină trecură fermecător și repede. Se spovediră vorbind despre jumătatea de secol trăită după absolvirea liceului, completară informațiile date Americanului despre unii dintre colegii mai apropiați lui, deplânseră plecarea prea devreme a celor duși. Tocmai când discuțiile curgeau valuri, valuri, de ai fi zis că nu le mai trebuia nimic, șeful de sală care se ocupa de grupul lor se insinuase c-un plăcut și răsunător anunț Cina e servită, doamnelor și...! Al doilea
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]