5,351 matches
-
eșantion (II). Aspectele matematice ale eșantionării 193 1. Câteva noțiuni elementare de statistică 193 2. Reprezentativitatea unui eșantion probabilistic 196 3. Alte aspecte privind reprezentativitatea 199 3.1. Estimarea proporțiilor 199 3.2. Calculul erorii standard pentru alte tehnici de eșantionare 200 4. Teste de semnificație 201 4.1. Teste de semnificație pentru eșantioane mari 203 4.2. Teste de semnificație pentru eșantioane mici 209 5. Câteva greșeli frecvente privind reprezentativitatea 211 5.1. Marja de eroare - un indicator al preciziei
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de opinie. Dar fără a cunoaște temeinic achizițiile din științele socioumane de profil (în particular, sociologie și psihologie socială), riscurile gnoseologice sunt enorme. Și nu este vorba numai de cunoașterea unor subtile chestiuni tehnice, cum ar fi cele implicate în eșantionare, în construcția chestionarului, în analiza și interpretarea datelor, ci și de înțelegerea raportului valori-atitudini-opinii-comportament, a fenomenului mentalității și opiniei publice în contextul social general. Riscurile unor astfel de întreprinderi s-au văzut cu claritate, de pildă, în perioada campaniilor electorale
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
cum s-a văzut, destul de complexă și greu de definit în mod operațional. De asemenea, vom rămâne la înțelesul curent - în domeniul sociologiei-al noțiunii „sondaj de opinie”, încercând doar să delimităm, în măsura posibilului, această noțiune de cea de „eșantionare” și, mai ales, de cea de „anchetă”. Primul aspect nu merită mult efort pentru a-l dezbate. E nevoie doar de puțină atenție din partea sociologilor atunci când citesc lucrări de matematică, statistică, economieetc., unde în locul termenului „eșantionare” (sau chiar „eșantion”) se
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
noțiune de cea de „eșantionare” și, mai ales, de cea de „anchetă”. Primul aspect nu merită mult efort pentru a-l dezbate. E nevoie doar de puțină atenție din partea sociologilor atunci când citesc lucrări de matematică, statistică, economieetc., unde în locul termenului „eșantionare” (sau chiar „eșantion”) se folosesc cuvinte precum „sondaj”, „selecție” etc., care uneori pot fi derutante. Pentru ilustrare, trimitem cititorulla un articol de popularizare privind „Sondajele de opinie publică”, scris de un matematician (Boșcaiu, 1995), text în care, pe lângă unele pertinente
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ilustrare, trimitem cititorulla un articol de popularizare privind „Sondajele de opinie publică”, scris de un matematician (Boșcaiu, 1995), text în care, pe lângă unele pertinente recomandări metodologice asupra culegerii și interpretării informațiilor cu ajutorul chestionarului, se vorbeștemult- și pe înțelesul tuturor - despre eșantionare, folosindu-se însă termenul „sondaj”. Așadar, în titlu, sondaj înseamnă metodă (tehnică) de investigare, iar apoi, pe parcurs, sensul lui se reduce, deseori, la cel de operație sau modalitate de selectare (alegere) a indivizilor ce urmează a fi chestionați. Astfel
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
persoanele ocupate) sau în școli, facultăți (pentru elevi și studenți), pe stradă sau la ieșirea de la manifestări colective: spectacole, concerte, meciuri etc. Alegerea uneia sau alteia dintre posibilitățile enumerate mai sus depinde de: populația vizată de cercetare, de procedura de eșantionare, de tematica supusă cercetării, de mijloacele materiale și umane avute la dispoziție de cercetător. Legăturile acestea sunt prea simple și evidente spre a mai zăbovi asupra lor. Să specificăm doar că, exceptând anchetele a căror tematică impune în mod obligatoriu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
a cazurilor se utilizează ancheta prin vizita operatorilor la domiciliul persoanei anchetate, această formă având o serie de avantaje deloc neglijabile. Mai întâi, să subliniem că ancheta la domiciliu se impune foarte adesea din motive ce țin de procedura de eșantionare, care pornește, pentru a ajunge la indivizii umani ce vor fi anchetați, de la locuința (gospodăria) acestora. După cum se va vedea în capitolul destinat eșantionării, pentru alegerea eșantioanelor cărora li se pot aplica legitățile statistico-probabilistice este nevoie ca fiecare unitate a
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
subliniem că ancheta la domiciliu se impune foarte adesea din motive ce țin de procedura de eșantionare, care pornește, pentru a ajunge la indivizii umani ce vor fi anchetați, de la locuința (gospodăria) acestora. După cum se va vedea în capitolul destinat eșantionării, pentru alegerea eșantioanelor cărora li se pot aplica legitățile statistico-probabilistice este nevoie ca fiecare unitate a „populației statistice” să poată fi identificată (să aibă o probabilitate calculabilă de a intra în eșantion). Or, deficiențele în înregistrarea curentă a situației fiecărui
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
menționăm perfecționările relativ recente ale tehnicii, datorate, cum ușor se poate bănui, utilizării computerului. E vorba de progrese în alegerea eșantionului și în culegerea și prelucrarea răspunsurilor. Astfel, pentru selecția indivizilor anchetați este nevoie de un așa-numit „cadru de eșantionare”, constituit, în cazul de față, de o carte de telefon, editată recent și care să acopere întreaga arie vizată de investigație. Cum bine se știe, oricât de bună ar fi o astfel de listă cu numere de telefon, ea nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
țării (firește, în condițiile generalizării telefonului) permite ameliorarea reprezentativității eșantionului, în condiții egale. Într-adevăr, anchetele la scară mare folosesc proceduri de alegere a eșantionului care includ, ca un pas aproape obligatoriu, ceea ce din punct de vedere tehnic se numește eșantionare multistadială, care înseamnă alegerea mai întâi a unui set de grupuri de indivizi (localități, străzi, secții de votare etc.) și apoi, numai dintreacestea, a persoanelor investigate. Cum vom arăta în secțiunea destinată eșantionării, acestprocedeu, la care se recurge din motive
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
din punct de vedere tehnic se numește eșantionare multistadială, care înseamnă alegerea mai întâi a unui set de grupuri de indivizi (localități, străzi, secții de votare etc.) și apoi, numai dintreacestea, a persoanelor investigate. Cum vom arăta în secțiunea destinată eșantionării, acestprocedeu, la care se recurge din motive de cost, timp și personal, reduce reprezentativitatea eșantionului. Oricum am privi lucrurile, costul unei convorbiri telefonice este mai redus decât cel reclamat de deplasarea unui operator pe teren, chiar și atunci când subiecții sunt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
permit, analog anchetei telefonice, o dispersie teritorială mai mare a subiecților aleși, ceea ce înseamnă nu doar avantaje de cost, ci și de reprezentativitate a eșantioanelor alese inițial, datorită faptului că nu mai e nevoie să se facă apel la procedura eșantionării multistadiale sau de grup, care afectează negativ calitatea eșantioanelor. Dincolo de aceste note pozitive, la care probabil se pot adăuga și altele, ancheta în scris are și o serie de neajunsuri, care trebuie bine cunoscute pentru a nu uza de un
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
chestionarului este reprezentativ pentru conținutul problemei studiate, adică în ce măsură s-au ales întrebările care meritau să fie alese și s-au lăsat de o parte cele care nu meritau. La întocmirea unui chestionar, situația este oarecum analogă cu cea de la eșantionarea unităților de cercetat, căci, teoretic vorbind, pentru orice temă de investigare avem o „populație” mare de întrebări ce ar putea fi incluse în chestionar. Din numeroase motive, practic nu putem prelua toți acești itemi și, în fapt, lucrul nici nu
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de întrebări ce ar putea fi incluse în chestionar. Din numeroase motive, practic nu putem prelua toți acești itemi și, în fapt, lucrul nici nu este necesar, fiind suficient să selectăm un bun „eșantion” de întrebări. Spre deosebire însă de eșantionarea propriu-zisă, aici nu putem aplica formule matematice și nici nu putem opera cu o selecție aleatoare. Alegerea itemilor este o chestiune de cunoaștere și de experiență, dar și de artă și fler. Am menționat că este o evaluare subiectivă, fapt
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
ea nu asigură automat validitatea rezultatelor, putând interveni o serie de distorsiuni independent de valoarea științifică a instrumentului, așa cum se va arăta pe larg mai jos, cu ocazia trecerii în revistă a erorilor posibile în anchete. 3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsuluitc "3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsului" Întrucât o bună parte a problematicii tratată în cele două capitole destinate eșantionării se referă tocmai la problema acurateței și validității datelor obținute în cercetările selective, nu vom insista aici prea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
interveni o serie de distorsiuni independent de valoarea științifică a instrumentului, așa cum se va arăta pe larg mai jos, cu ocazia trecerii în revistă a erorilor posibile în anchete. 3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsuluitc "3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsului" Întrucât o bună parte a problematicii tratată în cele două capitole destinate eșantionării se referă tocmai la problema acurateței și validității datelor obținute în cercetările selective, nu vom insista aici prea mult asupra acestor chestiuni. Vom observa doar
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
pe larg mai jos, cu ocazia trecerii în revistă a erorilor posibile în anchete. 3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsuluitc "3. Erori legate de eșantionare. Problema nonrăspunsului" Întrucât o bună parte a problematicii tratată în cele două capitole destinate eșantionării se referă tocmai la problema acurateței și validității datelor obținute în cercetările selective, nu vom insista aici prea mult asupra acestor chestiuni. Vom observa doar că, așa cum s-a sugerat deja într-un exemplu anterior, cercetarea selectivă implică întotdeauna o
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
câmpul statisticii, cu aplicații îndeosebi îndomeniul economic, dovadă stând și premiul Nobel în economie obținut, în 2000, de către James Heckman, pentru contribuțiile sale la elucidarea problemei în cauză, inclusiv prin construcția de modele care să corecteze efectele unei astfel de eșantionări asupra relațiilor dintre variabilele analizate, contribuții aduse prin lucrări publicate încă din anii ’70(vezi, de exemplu, Heckman, 1974, 1979). Cercetarea sociologică a beneficiat și ea imediat de lucrări în domeniu, cum ar fi, de pildă, studiul lui Richard Berk
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
sale integrale, ar fi fost: v = 0,6×85 + 0,4×25 = 51 + 10 = 61 Cu alte cuvinte, proporția găsită de 85% intenții de prezentare la vot supraestimează mult proporția reală, a cărei valoare se așteaptă a fi, conform principiilor eșantionării,pe un interval în jurul lui 61%. Diferența 85-61, de 24 puncte procentuale, este distorsiunea introdusă de nonrăspunsuri. Valoarea obținută pentru eroarea de acest gen, ce putea fi dedusă și direct, cu formula: e = 0,4(85% - 25%) = 0,4×60
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Alături de acestea, pentru alte câteva zeci, s-au construit profile de calitate, care presupun: (i) descrierea în detaliu a designului și procedurilor de culegere a datelor; (ii) furnizarea unui rezumat cuprinzător în legătură cu ce se știe despre sursele de eroare, de eșantionare; (iii) evidențierea acelor laturi ale procesului anchetei unde cunoștințele despre erorile nelegate de eșantion sunt deficitare; (iv) identificarea zonelor unde trebuie efectuate cercetări metodologice și de evaluare, pentru a micșora valoarea erorilor nete ale anchetei (Biemer și Lyberg, 2003, p.
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
Situații similare se regăsesc și în anumite activități tehnice, în special în controlul calității produselor, problemă extrem de importantă și de o mare amploare, ceea ce explică de ce tocmai în astfel de aplicații s-au pus, mai întâi, la punct procedurile de eșantionare și de evaluare a rezultatelor acestui gen de investigație. Într-adevăr, există numeroase întreprinderi a căror producție constă într-un număr foarte mare de obiecte aparent identice: becuri, casete audio, cărămizi, țigle etc., produse care nu pot fi, din această
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și caracteristicile populației din care este extras. Noțiunea dereprezentativitate, definită aici într-un mod intuitiv și imprecis, capătă o semnificație foarte exactă în contextul teoriei matematice a probabilităților, teorie pe care, de altfel, se fundamentează întregul câmp problematic legat de eșantionare. Această cale matematică de abordare, despre care vom spune câteva lucruri în capitolul următor, conduce la o exprimare cantitativă a gradului de reprezentativitate a unui eșantion, în care intervin două entități de naturi diferite: • o mărime d numită eroare maximă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
o înțelegere corectă a ceea ce este reprezentativitatea unui eșantion și, implicit, a ceea ce poate să ne ofere, ca acuratețe a cunoștințelor, o investigație selectivă, vom puncta câteva idei cu valoare de principiu. a. Niciodată nu suntem siguri că eroarea de eșantionare comisă în cazul unei investigații concrete este mai mică decât o valoare d sau, altfel spus, plasarea lui v pe intervalul menționat nu este niciodată certă. Aceasta înseamnă că reprezentativitatea trebuie exprimată și evaluată întotdeauna prin ambii termeni: și eroarea
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și P, nu sunt independente. Fixând una dintre ele, cealaltă rezultă prin calcul. Dar evidențierea expresă a ambelor, în cadrul cercetărilor selective, este absolut necesară deoarece în aceste calcule intervin și alte elemente - mărimea eșantionului, abaterea standard a caracteristicii, tehnica de eșantionare - astfel încât, de exemplu, pentru o eroare dată nu se poate spune direct ce nivel de probabilitate îi corespunde. Sensul fundamental al dependenței menționate este acela că, în condiții egale, scăderea erorii antrenează scăderea probabilității, deci câștigul dobândit pe o dimensiune
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
limită acceptabilă, iar mărimea p se află sub pragul de 5% (sau P peste cel de 95%). Gradul de reprezentativitate a eșantionului depinde, în principal, de următoarele aspecte: caracteristicile populației care urmează a fi studiate, mărimea eșantionului și procedura de eșantionare folosită. Să spunem câteva cuvinte despre fiecare, urmând ca justificarea matematică a acestor aserțiuni să fie sugerată mai jos. Am folosit pluralul pentru caracteristici căci, așa cum se înțelege, într-o cercetare se studiază seturi de însușiri, nu doar una singură
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]