980 matches
-
liric al creatorilor de primă mână. Livrescul și manierismul de care a fost învinuită lirica "echinoxiștilor" au contribuit la "limpezirea apelor", cum ziceți, mizând pe substanța spirituală, pe un neomodernism, cu punctele de sprijin în Blaga și în ermetismul italian. Echinoxul a reprezentat, apoi, experiența noastră de comuniune culturală cu literații maghiari și germani, care traduceau din textele noastre și noi, la rându-ne, din ale lor. A fost o revistă trilingvă, unde ne cunoșteam și ne recunoșteam identitatea, îmbogățindu-ne
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
din textele noastre și noi, la rându-ne, din ale lor. A fost o revistă trilingvă, unde ne cunoșteam și ne recunoșteam identitatea, îmbogățindu-ne reciproc. Iriny Kiss Ferencz, Bernd Kolf, Ion Mircea și subsemnatul apar în 1971, în colecția Echinox (sistată apoi, începuse "revoluția culturală") la Editura Dacia. Transilvania distilează o miere polifloră, polietnică, în scrisul multor autori, un buchet de arome diverse. Diversitatea culturală se manifestă printr-un limbaj comun de teme, stiluri, chiar dacă distribuie diferit accentele, aromele, particularitățile
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
Tudorel Urian În anii '80, Ion Pop era o legendă a mediului universitar. Conducea una dintre cele mai celebre publicații culturale ale epocii ("Echinox", revista studenților la litere din Cluj, aflată în permanentă concurență cu surata ei din Iași, "Dialog") și avea reputația specialistului numărul 1 în problemele avangardei literare românești, ceea ce, la vremea respectivă, putea fi perceput ca o jumătate de disidență. Chipul
Un pedagog la școala avangardei by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9333_a_10658]
-
ar fi gîndit să-l conteste. Ei bine, asta pînă cînd apare un volum de Eugen Ionescu, nici măcar jurnal, cu titlul Eu. Textele sînt vechi, interbelice (puțin intrabelice), aranjamentul e ceva mai nou. În '90 Mariana Vartic a îngrijit, la Echinox, în colecția Cartea Imaginară, acest volum de opere - nimic din impozantele Pléiades - care strânge textele în românește publicate de-un autor pe care-l împărțim, hélas, cu Franța și cu lumea. Prima secvență din volum e poezie. Elegii pentru ființe
Exerciții de recunoaștere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9620_a_10945]
-
o parte pustie a zidurilor cetății, iar prin ferestrele acestei odăi se vede o mare ce se întinde cât vezi cu ochii, sfărâmându-se pe stânci. [...] Eram aproape mort când venii pe lume. Mugetul valurilor ridicate de o vijelie anunțând echinoxul de toamnă împiedica să se audă propriile-mi strigăte; mi s-au povestit adesea aceste detalii; tristețea lor nu s-a șters nicicând din amintirea mea. Nu există zi în care, visând la ceea ce am fost, să nu revăd cu
Între două țărmuri by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13940_a_15265]
-
alături de Manolescu, I. Mălăncioiu, Jebeleanu, Doinaș, Zaciu". Sau: "Telefon Lucian Pintilie: filmul Caragiale blocat mai departe. A scris 500 de scrisori (adică aceeași trasă în 500 ex.) și trimisă peste tot: de la Scînteia și șeful Securității la ziarele "anti" (gen Echinox). Va mai aștepta și apoi va scrie 1000 de scrisori". Sau: "Săndulescu nu numai că și-a dat înapoi carnetul de partid, dar a făcut și o cerere de emigrare. Danieliuc și-a menținut și el demisia din partid, rezistînd
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
poemele pe care le aveam la mine. Peste două săptămîni, pe lista cu cîștigătorii concursului editurii, publicată în România literară, figuram și eu cu Cartea de iarnă. Cîștigasem primul concurs la care nu participasem.” (pp. 53-54). Venirea „nordicului” vizionar de la Echinox la Cenaclul de Luni dominat de „sudicii” ironici și intertextuali va căpăta, în istorisirile postrevoluționare, aspecte epopeice. Sub aburul legendelor urbane, de care este întotdeauna nevoie, fapt e că un cenaclu și un critic al lui preferînd un anumit tip
Tînărul Mureșan (I) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3509_a_4834]
-
universitate. Încep să cobor scările clădirii sobre, cu mai multe etaje, cu pereții albi, în care mă găsesc. Îmi dau seama curând că n-am să reușesc să ies din ea. Aseară, Adrian Papahagi la H.R.P. Îl observasem, demult, în Echinox. Tobă de carte, de pe atunci. Nu m-am mirat, avea de unde să i se tragă. După aceea, când se dusese la Paris, n-am mai auzit decât un cuvânt: fundamentalist. Mi-a părut rău pentru Marian. Acum: de-ar fi
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4754_a_6079]
-
poeziile lui Adrian Alui Gheorghe și o justă și moderată în observații cronică literară a dlui Andrei Terian (despre care Cronicarul nu știe nimic) avînd ca obiect Lista lui Manolescu. * De la Cluj ne sosește un al doilea volum al Caietelor Echinox: Teoria și practica imaginii. Imaginar cultural cu bune texte de dnii Ștefan Borbély, Ovidiu Pecican și alții. De remarcat un extraordinar de interesant studiu al dnei Anca Muntean intitulat Tarot et littérature: imagini ale jocului de cărți cu pricina în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
fotografii) din arhiva regretaților Liviu Petrescu și Ioana Em. Petrescu. Cel dintîi scrie despre romanele lui Ivasiuc. Dl Mircea Borcilă l-a descoperit într-un fond de manuscrise universitare. E cel de al cincilea inedit, după cele patru publicate în Echinox acum trei ani. Din Ioana Em. Petrescu, dna Elena Neagoe publică emoționante pagini de jurnal. Ioana Em. Petrescu a lăsat mai multe caiete. Jurnalul se întinde pe mai bine de 30 de ani (1958-1990), deși ani buni, între 1966 și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
Mușina, Ciprian Șiulea și Bogdan-Florin Popovici. Un interviu cu dl Emil Brumaru: în scrisori. Dl Brumaru e, și de data asta, original. Din SUA, dl Vladimir Tismăneanu trimite articolul Secolul lui Lenin. Bun reînceput de drum pentru revista brașoveană. * Din ECHINOX (nr. 7-8-9, 2002), și ea o rara avis, reținem un curajos și sarcastic text al d-lui Al. Cistelecan despre plictiseala filosofiei mari, care-și tratează cu dispreț cititorii și refuză orgolios scrisul clar și frumos. La filosofia mică, aceea
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14297_a_15622]
-
firește, nu este de acord: multe din textele cuprinse în volum - îndeosebi cele din perioada tomitană - încep cu o radiografie a receptării (semnalată de titluri ca: "Îngerul a strigat" - criticii s-au predat, Nicolae Velea - de la adorație la molestare sau "Echinoxul nebunilor" și delirul criticilor) pentru a analiza apoi, fără risipă de vorbe, operele. Două lucruri reies de aici: mai întâi, chiar și atunci când comentează cărți de proză, Cornel Regman continuă să rămână un critic al criticii. Doar partenerii de dialog
Critica de a doua zi by Adrian Terian () [Corola-journal/Journalistic/12302_a_13627]
-
Ion Simuț Nu aș fi crezut că au rămas pe dinafara seriei de Opere Gib I. Mihăescu chiar atâtea pagini de proză câte adună de prin reviste discretul istoric literar clujean Leon Baconsky în volumul Nuvele regăsite (Editura Echinox, 2003). Nu bănuiam, fără o documentare prealabilă, proporțiile acestei părți ignorate a operei prozatorului, recuperate din presă, deși Al. Andriescu a indicat foarte clar în nota asupra ediției la volumul I de Opere (Ed. Minerva, 1976) că a lăsat deoparte
Exercițiile ignorate ale lui Gib by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12605_a_13930]
-
celor din urmă drept generația înăbușită a unui uriaș potențial care promitea o reașezare a raporturilor culturii române cu tradiția occidentală și o reașezare a filosofiei în interiorul acestei culturi. De aici, afirmarea legăturii directe de formare dinspre cerchiști a generației Echinoxului. Pe acest sol stau evocările volumului. Ele explică autorii aleși: toți, aproape toți, sunt uriași ai culturii dintre literatură și filosofie, opere care definesc terenul (tipic instabil în istoria noastră culturală) acestei conlocuiri în care filosofia apare când drept o
Uriașii dintre două lumi by Alexan () [Corola-journal/Journalistic/2449_a_3774]
-
muzician, precum John Lennon a știut să-l exprime cât se poate de exact: „Imagine there’s no heaven (...), no country (...), no religion (...), no possessions.”6 1 Roland Barthes, Plăcerea textului, traducere de Marian Papahagi, postfață de Ion Pop, Editura Echinox, Cluj- Napoca, 1994. 2 Plăcerea..., ed.cit., p. 11. 3 Ibidem, p. 48. 4 Steinhardt, Critică la persoana întâi, Editura Dacia, 1983, p. 6. 5 Plăcerea..., ed. cit., p. 57 6 Piesa „Imagine”, a artistului englez, a fost lansată în
„Ultimul“ Barthes și mistica intermitenței by Adrian Mureșan () [Corola-journal/Journalistic/2565_a_3890]
-
periodice lipsesc bibliografiile ș.a., dar, mai ales, autori nemenționați. Gabriel Dimisianu remarcă (în Adevărul literar și artistic, nr. 4/2005) absența lui D. Drăghincescu, Ion Simuț deplînge absența scriitorilor din Bihor și a Florinei Ilis, Șt. Borbély remarcă lipsa Caietelor Echinox și a Sandei Cordoș, Dan C. Mihăilescu face o listă întreagă, în fine, din cauza lipsei a numeroși scriitori bănățeni, Robert Șerban numește lucrarea (în Orizont, nr. 3/2005) Dicționarul parțial al literaturii române... Aceste lipsuri pot fi recuperate la reeditările
DGLR față cu receptarea critică by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11225_a_12550]
-
spațiu), își va consacra activitatea transpunerii în limba polonă a creației lui Mircea Eliade, din care, cu excepția Tratatului de istorie a religiilor, care apăruse deja în polonă încă din 1966, va traduce în ordine, printre altele: Secretul doctorului Honigberger, Anunțul echinoxului, Tinerețe fără de tinerețe, Dayan, Recolta solstițiului, Ocultism, vrăji și mode culturale, Alchimia asiatică, Cosmologie și alchimie babiloniană, Jurnal indian, Roman indirect, Contribuții la filosofia Renașterii, Fragmente din Jurnal, Patanjali și Yoga etc. Din Cioran a tradus, printre altele, Pe culmile
Ireneusz Kania: “Cultura română - pasiunea mea” by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13200_a_14525]
-
dialog care să permită apariția paginilor subversive. Optzeciștii au rupt orice dialog cu puterea: paginile lor puteau aștepta, se puteau împlini și altfel. Dacă eseiștii/criticii numiți mai înainte veneau dintr-un mediu universitar care putea asigura protecție, dacă grupul Echinox își trăia solidaritatea cu generațiile anterioare, cu maeștri înaltei pedagogii, croncile/recenziile lui Mircea Mihăieș nu puteau să fie solidare decât cu colegii de generație. Și dacă „celelalte” vedete ale critici optzeciste puteau invoca o școală critică, un dialog eficient
Mircea Mihăieș și devenirea optzecistă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2903_a_4228]
-
de dar, însă, la cel dintâi roman roman, așa - impresionist mai curând - se încearcă prozatorii. Este și cazul Tatianei Dragomir, cu ale sale Fotograme. Născută la Baia Mare în 1963, absolventă de filologie la Cluj, prezentă sporadic în reviste literare (de la Echinox la Ziua literară), autoarea constituie, vrând-nevrând, un nume neașteptat în restrictivul și etanșul peisaj prozastic bucureștean. Personal, îmi pare sincer rău că am descoperit-o atât de târziu, la câteva luni bune de la publicare (la editura Casa Cărții de Știință
Încercarea prozatorului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9225_a_10550]
-
superbul eseu despre cărți al lui Mario Vargas Llosa din revista noastră. l Călătoria începută cu stîngul s-a încheiat la fel, întrucît și la întoarcere s-a stat ore în șir în aeroport. Prilej pentru răsfoirea cunoscutei reviste clujene Echinox. Ultimul număr, triplu ( la care ne-au plăcut mult cei 49 de omuleți cu joben de pe copertă ai Laurei Codreanu) conține și o substanțială revistă a revistelor, făcută de mulți cronicari, și care ne-a plăcut mai puțin, tocmai din cauza
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12226_a_13551]
-
Ion Pop Dintre scriitorii, ucenici în acel moment, ai proaspăt apărutei reviste Echinox și despre care Nicolae Manolescu credea că vor contura o "generație 47", încă unul rotunjește cam prea solemna cifră 60: Adrian Popescu. L-a precedat, de curând, Petru Poantă, îi vor urma Dinu Flămând, Mariana Bojan, Ion Mircea. De autorul
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
Bojan, Ion Mircea. De autorul Umbriei, cartea de debut din 1971, mă leagă o emoție specială: prima lui pagină de poeme tipărite în revista studenților clujeni a apărut în numărul 2, din februarie 1969, adică cel de la care preluam conducerea Echinox-ului, după începutul frumos și dificil marcat de colegul său, doar cu un an mai vârstnic, Eugen Uricaru. Acele versuri, mai toate antologice, m-au convins de la prima lectură că aveam în față un poet adevărat, cu o voce proaspătă
Adrian Popescu - 60 Căutând "Înțelesul minunii" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/9623_a_10948]
-
Ilie Rad Stimate Domnule Profesor, numele Dvs. se leagă indisolubil de cel al revistei „Echinox”. Nu vă întreb ce au însemnat cei 14 ani de activitate la „Echinox”, fiindcă ați mai răspuns la această întrebare. Dar aș vrea să știu: Care a fost contextul în care a apărut revista? A fost o inițiativă exclusiv a
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]
-
Ilie Rad Stimate Domnule Profesor, numele Dvs. se leagă indisolubil de cel al revistei „Echinox”. Nu vă întreb ce au însemnat cei 14 ani de activitate la „Echinox”, fiindcă ați mai răspuns la această întrebare. Dar aș vrea să știu: Care a fost contextul în care a apărut revista? A fost o inițiativă exclusiv a studenților? O revistă ca „Echinox” n-ar fi putut apărea decât într-un
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]
-
au însemnat cei 14 ani de activitate la „Echinox”, fiindcă ați mai răspuns la această întrebare. Dar aș vrea să știu: Care a fost contextul în care a apărut revista? A fost o inițiativă exclusiv a studenților? O revistă ca „Echinox” n-ar fi putut apărea decât într-un moment de relativă destindere, de „liberalizare” a regimului comunist, care a atins punctul maxim în 1968, anul spectaculoasei afirmări a unui soi de independență față de Moscova, începută prin 1964, cu o expresie
Ion Pop „Sentimentul inițial de solidaritate intelectuală și afectivă a rămas foarte viu pentru majoritatea «echinoxiștilor»” by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5450_a_6775]