1,590 matches
-
toate timpurile și din toate țările. Privesc înapoi cu mândrie. Dar oare de ce-mi vine și mie din când în când să strig „Da-ți-mi și-re-tu-rile! Da-ți-mi și-re-tu-rilee!?”. Partea a IV-a: Despre filosofie, femei și eclipse Filosofia Mihaela: Filosofia întrupată Deasupra sălii 208 în Facultatea de Filosofie era un citat din Marx, Teza a XI-a despre Feuerbach: „Filosofii de până acum n-au făcut decât să interpreteze lumea, important este de a o schimba”. Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
privirea îndărăt, spre vasul acela pluripartidist, proaspăt vopsit. Mi-am dat seama că celor mai mulți puțin le pasă, în ultimă instanță, dacă sunt la putere sau în opoziție. Important este, pentru cei mai mulți dintre ei, să rămână pe vapor. martie 2000 Mihaela: Eclipsa În apropiere de ultimul Paște am văzut prima oară că aproape de șirul mormintelor alor mei crește un pin vechi care mai are doar un ciuf verde. Stau pe un dâmb în fața pinului și-mi beau cafeaua de la șase dimineața. Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
băbuțele la Coca-Cola de seară (că de-aia și veneau, fiindcă puteau să beie beuturi de-ali domnești) și iar ne apucam cu lumânarea, paharul și o cană să le explicăm de ce nu se mai vede soarele. El se pregătea de eclipsă în felul lui. Se spăla la fântână până la brâu, făcea jogging, îmi căra apă proaspătă și mă făcea să râd. Îmi gătea salate proaspete. Dacă voiam s-o facem pe nebunii, mergeam la Casablanca Băcia, să luăm acolo prânzul și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
spăla la fântână până la brâu, făcea jogging, îmi căra apă proaspătă și mă făcea să râd. Îmi gătea salate proaspete. Dacă voiam s-o facem pe nebunii, mergeam la Casablanca Băcia, să luăm acolo prânzul și berica Tuborg. Ochelarii de eclipsă i-am pregătit eu, grătarele și vinul, el. În ziua eclipsei a plouat de a rupt. Tata nu s-a sinchisit prea tare, ba chiar a dat drumul la grătar în șură, a pus un ou pe masă și oul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
și mă făcea să râd. Îmi gătea salate proaspete. Dacă voiam s-o facem pe nebunii, mergeam la Casablanca Băcia, să luăm acolo prânzul și berica Tuborg. Ochelarii de eclipsă i-am pregătit eu, grătarele și vinul, el. În ziua eclipsei a plouat de a rupt. Tata nu s-a sinchisit prea tare, ba chiar a dat drumul la grătar în șură, a pus un ou pe masă și oul s-a ridicat la verticală. Se freca pe mâini în preajma votcii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
lovituri repetate și virile, aplicate cu un baston de polițai. Atunci am adunat ceva forțe cu coloană vertebrală feministă și am organizat o manifestație. Când scriam lozincile ei, a trebuit să plec în grabă la Hunedoara. Zilele dinaintea durerii din „Eclipsa”. Doare și acum. Liliana Popescu a rămas in charge cu răzbelul contra autohtonizării prin incitare la scofâlcirea femeilor proxime. Era foarte frumos acolo la Ox Ford, cum îmi place mie să pronunț. O lume minunată în care singurul meu stres
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
vreodată piciorul, decât poate ca rob!“ Medicul plângea și mulți bărbați își ascunseră obrazul. «Vreme de opt veacuri, continuă el cu voce spartă și gâfâind, am luminat acest pământ cu știința noastră, dar soarele nostru se află acum la ceasul eclipsei și totul se întunecă. Iar tu, Granadă, știu că flacăra ta pâlpâie o ultimă oară înainte de a se stinge, dar nu vă bizuiți pe mine ca s-o sting, căci urmașii mei ar scuipa atunci peste amintirea mea până la ziua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
în uniformă albastră. — Ce se întâmplă, amice? l-am întrebat eu cu voce tremurătoare și chiar cred că l-am apucat de braț. Unde sunt toți? Au intrat băncile în vacanță? Doamne, ce întuneric e! Am nimerit cumva în timpul vreunei eclipse? — Cât arată ceasul tău? E ora nouă. — Atât e și al meu. Nouă seara, fiule. Întotdeauna se întunecă la ora asta aici. Toți oamenii pleacă acasă. Chestia asta n-am mai putut-o suporta, nu știu de ce. Am început să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
vorbă, strigăte au țâșnit din toate colțurile hanului. O, regină a cerurilor! Exclamă Bradamanta, oare ce s-a întâmplat? A aflat curând pricina. Hangiu, copii, slugi, toți cu ochii pe cer, ca și cum ar fi văzut o comewtă sau o mare eclipsă, priveau o minune ce părea să întreacă marginile posibilului. A văzut atunci și ea deslușit un cal înaripat cu un cavaler bogat înveșmâtat, spintecând văzduhul într-un zbor de săgeată. Aripile acestui ciudat armăsar erau larg desfăcute și acoperite cu
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
a proporțiilor, nu redase mai convins și mai expresiv a-ceastă îmbinare de opacitate și de străvezire, pe care cei vechi o concepuseră rudimentar pe icoanele rigide, în vulgaritatea stemei de aur, în cercuirea luminoasă bizantină sau prerafaelică a Madonei nimbate. Eclipsele, incursia violentă a negrului în alb, sau invaziile luminei în tenebre, fuseseră destui de speculate în culoare ca și în simțire, dar Mini acum se gândea la senzația rară a fuzionare! acelor nimburi deopotrivă transparente, la voluptatea acelor .... armonioase de
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
și preot. Era un bărbat atrăgător, și i-a fost prezentat Marii Împărătese de către savantul Curții, Hsu Kuang-chi. Schall preda sub conducerea lui Hsu la Academia Imperială Hanlin. — Știu despre Hsu. Nu a fost el cel care a prezis corect eclipsa? — Ba da. Prințul Kung zâmbește. Hsu a fost, însă nu a făcut asta singur. Părintele Schall era profesorul și asociatul său. Împăratul l-a însărcinat să reformeze calendarul lunar. Când Schall a reușit, împăratul l-a numit consilierul său militar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
bătut la poarta părinților mei, cu o poezie sau un monolog, de el pregătit pe care trebuia să-l prezint publicului la prima manifestare cultural-educativă, organizată de dânsul. Conferințele lui ținute la căminul cultural sau la școala din Priponești, despre eclipsa de soare, de exemplu, cu material didactic ajutător, pregătit de el, pentru a fi cât mai deplin înțeles, erau o vrăjitorie intelectuală asupra celor care de mult încărunțiseră, dar și pentru noi tinerii, aflați în vacanțele școlare, veniți de la liceele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
să nu-mi fi bătut la poarta părinților mei cu o poezie sau un monolog pe care să-l prezint la prima manifestare culturală. Tata îmi spunea că pentru el, conferințele ținute la Căminul cultural ori la Școală despre o eclipsă de soare spre exemplu, cu material didactic, erau o vrăjitorie intelectuală asupra celor care de mult încărunțiseră, dar și pentru noi, tinerii, aflați în vacanțele școlare, veniți de la liceele din Bârlad, Tecuci, Iași, ori mai de departe... Încerc o anumită
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
urmele urmelor amestecate în ceaunul pendulând peste jarul trecutului Ora aceea când peana Țintuită între degete muiată în sângele gândurilor valsează peste foaia albă construind armonii în alb și negru hierograme povestind despre drumuri crucificări și învieri și apocalipse și eclipse și scylle și gomore și mări moarte Ora încovoiată ca unghiile moirelor decupând pâlcuri de litere orânduite în soarta cititorului ce-și caută numărul potrivit la tălpile cu care va lustrui veșnicia Era ora când punctele de suspensie suspinau în
Aripi de påmânt by Viorel Surdoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/866_a_1647]
-
forțe, că obiectul aflat în interior nu-l va lăsa să se stingă, susținându-i miraculos conștiința, după iminenta expiere. In nomine Patris et Filis et Spiritus Sanctis! Vae, vae victis! Oh, la dulce France! Merci, merci, merci! Buuum...! Întuneric..., eclipsă..., durere..., o flacără..., din nou întuneric și el se deșteaptă, buimac, în lumină, la liman, întemnițat într-o formă vie relativ acceptabilă, aceea a primei și unicei viețuitoare aflate în imediata apropiere, respectiv a animalului titular al vizuinii! Un bursuc
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
mult timp. Fiecare caz în parte, trebuie să tatoneze cantitatea care-i face bine. Cu ochiul stâng, eu întrezăresc ceva, ca și cum maș uita printr-o sticlă afumată (acoperită cu un strat fin de cărbune), de tipul celor prin care priveam eclipsele de soare. Vederea este uniformă, în tot câmpul vizual. Continuu regimul alimentar vegetarian, cu multe crudități: mere morcov, varză, portocale, ceapă, leurdă și urzici. Mănânc, aproape zilnic, salată orientală (fără ouă). Eu nu adaug sare la mâncare. Nici un efort nu
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
și sperau că vor asista la vreo scenă tare. Eu mă țineam cât mai departe de ea și-mi dădeam silința să discut însuflețit cu băieții, mai ales că venise vorba despre filme și aici eram tare. Văzusem la Cinematecă Eclipsa lui Antonioni și mă entuziasmase scena în care Monica Vitti se săruta cu Alain Delon printr-un geam de sticlă. Tot grupul nostru, care ieșise de-acum în bulevard, a intrat mai întîi într-o autoservire, de unde am luat două
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
se păreau sumbre ca niște cavouri. După masa de seară ieșeam din nou să privesc stelele. Nu știu de ce, mi se pare că pe atunci erau mai multe stele pe cer decât poți vedea acum. De asemenea, erau mai multe eclipse, în fiecare săptămână aproape era câte o eclipsă de soare, pe care-o priveam prin cioburile afumate pregătite din timp. Îți amintești? Dar tu erai foarte mititel pe-atunci... Atunci erau și zăpezi mai mari, iar în acel an, în
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
de seară ieșeam din nou să privesc stelele. Nu știu de ce, mi se pare că pe atunci erau mai multe stele pe cer decât poți vedea acum. De asemenea, erau mai multe eclipse, în fiecare săptămână aproape era câte o eclipsă de soare, pe care-o priveam prin cioburile afumate pregătite din timp. Îți amintești? Dar tu erai foarte mititel pe-atunci... Atunci erau și zăpezi mai mari, iar în acel an, în vară, se arătase deodată pe cer o cometă
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
cadmiu și mări de cupru și golfuri de zinc și oceane de fier clocoteau laolaltă, cu flora și fauna lor orbitoare. Și anotimpurile, sub ploi de stele, sub grindină de meteoriți. Și am văzut Soarele contopindu-se cu Pământul și eclipsele fumegând. Și termometrul plesni, iar mercurul din el căzu ca o lacrimă în hăul de sub noi. Și-atunci am văzut cum stelele se chircesc, cum spațiul se contractă, cum lumina îmbătrînește, cum forțele de interacție tari și slabe, forța gravifică
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
Colecția TEXTE DE FRONTIERĂ 43 Marius Cucu este doctor în filosofie, cadru didactic la Universitatea "Ștefan cel Mare" din Suceava. A publicat numeroare articole și studii în revistele de specialitate, precum și Cioran și exodul spre veșnicie (2007); Eclipsa orizontului (2003). La editura Institutul European a apărut volumul Pendulări în abstract (2008). Marius Cucu, Transcendența activă (c) 2010, Institutul European pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Lascăr Catargi nr. 43, 700107, OF. P.1, C. P. 161 euroedit@hotmail
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
a nedreptății ca tirani înflăcărați peste ființa umană ancorată imanentului. Și totuși, pentru cel care primește străfulgerări din revelația mistică, tristețea conștientizării morții și a nedreptății drept constante prime ale vieții umane terestre, este profund estompată și, ulterior, proiectată în eclipsa impusă de adevărul unei dimensiuni superioare. Această dimensiune este, în perspectiva celui atins de clarviziunea mistică, transcendența. Viziunea sa descoperă inexprimabila măreție a copleșitoarelor abisuri divine. Prin fereastra epifanică deschisă de transcendență strălucește imperiul unei lumi în care infinitul întinderilor
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
celui corupt? Oare nu este răutatea, ca una dintre trăsăturile decisive ale demonizării eului, semn al unei grave tulburări și nicidecum al lucidității ascuțite? Între spiritul care refuză alunecarea în ispită și adeptul dăruit acesteia, cu precădere cel pătruns de eclipsa răutății, care este, totuși, autenticul lucid? Care se adâncește spre fundamentele sinelui înțelegând autentica situație și poziționare a acestuia? Să-l privim, pentru moment mai în-deaproape, pe cel pătruns de răutate. Mai exact, să-l lăsăm să se privească pe
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
George. În același timp, se întrebă dacă nu cumva, până la urmă, George înnebunise de-a binelea. — Dragul meu George. — Cară-te, Tom. Șterge-o! Întinde-o de aici! Într-o secundă, deși lumina radiată de fața lui nu suferise nici o eclipsă, degetele lui George se înfipseră ca niște gheare aprige în umerii lui Tom. Băiatul se răsuci pe călcâie, străbătu vestibulul dintr-un salt și o zbughi pe ușa lăsată deschisă. Pe scări se împiedică de pardesiul și pălăria lui Greg
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
dăruiește-mi iertarea... slavă Domnului! — Citește asta, citește, ia scrisoarea asta! George se răsuci din nou pe o parte și spuse: Nu mai văd nimic. Am orbit. Îmi deschid ochii și nu e nimic, numai întuneric, numai negru. E o eclipsă de soare? — Nu. — Ah, îmi aduc aminte. Soarele, floarea soarelui, farfuria zburătoare... Mi-a trimis o rază drept în ochi. Mi-a ars vederea. — George, dragul meu, ridică-te, poți? Am să te conduc acasă. Și lasă-mă să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]