8,745 matches
-
erupța accidentului supranatural. Astfel, deși începem să bănuim evoluția spre neobișnuit a povestirii încă de la primele capitole, de-abia capitolul al treisprezecelea al romanului (din totalul de douăzecișicinci) introduce decisiv în acțiune, sub aparențele exterioare ale unui bătrânel politicos și elegant, figura diavolului care va modifica îndeajuns de radical cursul și tonalitatea discursivă a narațiunii. Scena se petrece într-o cafenea din Ulm-ul germanic, spațiul de zămislire a legendelor despre Faust și Mefisto. Diavolul imaginat de romancier, nu fără umor
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
s-au scris până la el și din care folosește pasaje punând ghilimelele, sunt un Satan făcut din citate. Chiar așa, eu sunt o însumare tolerantă a ceea ce a fost până la mine, preiau cu grijă ceea ce mi se potrivește, mă delimitez elegant de ceea ce consider a fi balast, depășit" (p. 131). Scena aceasta, să recunoaștem, are haz și denotă inventivitate, căci ne prezintă un diavol de hârtie și o posibilă comparație între diavol și autorul de cărți, dar dincolo de asta ea vorbește
Un satan postmodern by Dan Cristea () [Corola-journal/Journalistic/15749_a_17074]
-
și asta a fost prima fisură a autorității sale. La început rămânea pe plajă sub umbrela multicoloră, îmbrăcată ca de război, citind balade de Schiller, pe când Oreste ne învăța să ne cufundăm, și apoi ne preda ore teoretice de maniere elegante în societate, ceasuri în șir, până la pauza de prânz. Într-o zi îi ceru lui Oreste s-o ducă în bărcuța cu motor la magazinele pentru turiști de prin hoteluri și se întoarse cu un costum de baie întreg, negru
Gabriel Garcia Márquez - Vara fericită a doamnei Forbes by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15735_a_17060]
-
adevărul sînt invocate de un bătrîn unchi muribund: "Bătrînul Trifon i-a chemat și pe ceilalți să asiste la sărbătoarea lor, le-a făcut un semn și cortegiul s-a pus în mișcare. Doamne și domni, bătrîni și tineri, îmbrăcați elegant, cu haine de sărbătoare după moda anului 1939 deschid ușa și intră pe rînd în dormitor. Merg cu pași rigizi, solemni, acompaniați de o muzică ce abia se aude dintr-o odaie învecinată, unul din concertele lui Corelli imprimat pe
Bujor Nedelcovici, reeditat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15782_a_17107]
-
ilustrata din 1927! Același motiv - pereții de un verde agresiv - mă alungă fulgerător din fața casei părintești. În care aș fi vrut să-mi regăsesc, o clipă, zbenguita copilărie. Nici o mirare: fosta "Carmen Sylva" se cheamă acum, se putea!, "Republicii", iar elegantul liceu de fete "Regina Maria" e fabrică de neglijeuri. Oscar Wilde: "...două țări despărțite de o limbă comună". De urmărit, în momentul ăsta incendiat de nenorocirea americană, trișeria dizgrațios-interesată a administrației criptocomuniste. Divulgînd strategia pasului mărunt și vătuit al pifanului
"...M-am prefăcut că sînt prezent" by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/15795_a_17120]
-
care îl determina pe E. Lovinescu să considere nordul Moldovei un spațiu matricial al literaturii române. Brăila ar putea fi considerată și ea un asemenea loc fast. Momentul culminant l-a constituit întâlnirea României literare cu publicul, într-o sală (elegantă) a Teatrului "Maria Filotti". Nicolae Manolescu a rostit un discurs (memorabil) pe tema puterii civilizatoare a cărții. Au urmat numeroase intervenții din partea celor de la prezidiu (a existat, trebuie spus, și un prezidiu), ca și din partea celor din sală. S-a
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15803_a_17128]
-
socoteală, decât în medii academice. L-am cunoscut foarte bine. Era un tânăr sclipitor și care mă intimida întotdeauna datorită cunoștințelor sale felurite, precum și umorul lui sec, mittel-Europa... Și fiind el portar de noapte la Ateneu și arătând foarte bine, elegant îmbrăcat și manierat cum era, îi atrage atenția unui om de afaceri german care se împrietenește cu el, după ce discutaseră vreo oră aproape despre Faust al lui Goethe, cu aventurile sale de tinerețe... Aflând că studiase Politehnica la Karlsruhe și
Pîine cu î din i by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15787_a_17112]
-
lui Parry, nu închide cu adevărat problema; prin contrast cu �comprimarea narativă a povestirii�, în care după plecarea poliției cuplul se îmbrățișează, în viața reală �stresul susținut are un efect coroziv asupra sentimentelor�, constată Joe. Relația axată pe un echilibru elegant între viziunea feminină și cea masculină asupra existenței (o preocupare mai veche a lui McEwan, vizibilă și în Cîinii negri) iese alterată din această experiență. Subtilitatea autorului în inserarea datelor alienării este remarcabilă. Capitolele lui Joe� (la persoana I) și
Superbe lucruri moarte by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16116_a_17441]
-
patimă. O transformare în utilizarea mijloacelor se produce în partea a doua. Masca acestui arlechin, împodobit la propriu cu un nas roșu, cade. Se rostogolește cu zgomot. Horațiu Mălăele se confundă total și impecabil cu hainele lui Vanea, un boier elegant, supus și cu maniere care explodează. Fiecare moment și replică sînt calculate, dozate minuțios și nuanțat pînă în detalii. Profesorul Serebreakov este Victor Rebengiuc, ticăit, enervant, cicălitor, cinic cu Elena (scena de pe ponton cînd, deși e noapte, găsește tot felul
E la nave va! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16133_a_17458]
-
el ar trebui să conducă țara sau măcar să fie sfătuitorii celor care o conduc. Adrian Cioroianu ilustrează un nou mod, occidental, de a fi istoric. El face din istorie un instrument de orientare pentru societate. Publicistica sa reprezintă o formă elegantă de a acorda consultații de specialitate contemporanilor, care vor să afle (chiar și când nu știu că vor aceasta) cum sunt văzute faptele lor din perspectivă istorică. Volumul Scrum de secol cuprinde articole publicate în perioada 1998-2000 în revista Dilema
PUBLICISTICĂ DE CINCI STELE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16171_a_17496]
-
vîrste și zone de lectură? De la Jules Verne și Pif (cîinele din desenele animate), la Mark Twain, la poezia română și franceză interbelică, la Beat, la romanul englez, american și francez, la teoria poetică, la poșta pentru revista mea, "Leșul Elegant,"... pe un teanc de ziare si reviste. De schematizat, nu pot schematiza... am rămas exact ca la 12 ani. ...sînt mari cititori care mărturisesc că nu mai pot citi, la maturitate, decît memorialistică... Săracii... Simt ca și-au ratat viața
Andrei Codrescu despre Scris, citit și supremația bunicii by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/16218_a_17543]
-
adjectivală). Capacitatea reductivă a construcției este evidentă; încercarea de a o explica ar produce dezvoltări redundante și greoaie. Se întîlnește uneori și construcția în care raporturile sînt clar indicate de prepoziții și de flexiunea cazuală; de altfel, aceasta e cea "elegantă", recomandată: "Cum se poate lupta cu o structură de tipul caracatiței acoperind, dominînd aproape totul" (As 42, 1992, 2). Structura poate păstra doar primul dintre elementele de legătură - "hidoșenia crimelor de tip horror" (Evenimentul zilei = EZ 1938, 1998, 3). În
Tip și gen by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16300_a_17625]
-
demolarea" acestor autori (chiar dacă lista e cam amestecată)? Dl Simion creează o ficțiune cu care voiește a se război, atribuindu-mi-o, lucru care nu-l onorează în chip deosebit. În altă parte, își restrînge setul de argumente academice la eleganta sintagmă "abjecțiile inevitabilului Gh. Grigurcu". Pentru a reveni la întrebarea dumneavoastră, nu pot decît a-mi reitera admirația pe care o port unor M. Sadoveanu și G. Călinescu, coloane de susținere ale literaturii noastre naționale, o dată cu încredințarea că nimeni și
Gheorghe Grigurcu - "Viața mea la Târgu-Jiu? Neantul mobilat cu o bibliotecă..." by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16257_a_17582]
-
parte e binele: de a căldurii, de a frigului? Dualitatea nu-i oare ireconciliabilă și perpetuă? Și absolut relativă?" (...) "Bine, rău; Cald, frig, viață, moarte; foc ori gheață; în cumpăna aceasta nerezolvabilă în planul moral și senzitiv, doar subtila ironie, eleganta resemnare, metaforizantul tremur și atotmîngîietoarea evazivă poezie (își îngăduie a răsturna semantica adjectivelor de bază) ne pot fi călăuze, molcomindu-ne teama, temperîndu-ne zbuciumul, amăgindu-ne cu echivocul consubstanțial oricărui atribut calitativ". Cu toate că visul suprem îl reprezintă reconcilierea celor ce
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
unde se pot consulta cărți de referință cu prețioase date despre viața și opera maestrului. Scînteia interesului va fi cu siguranță mai greu de aprins în mintea acelor cinefili care nu l-au văzut niciodată pe Jean Georgescu străbătînd Calea Victoriei: elegant și condescendent, conservînd prin propria-i ființă spiritul unor vremi iremediabil apuse. Efectul proustian al madlenei pentru mine azi l-au jucat... umbreluțele Nopții furtunoase. Inestimabile comori dăruite Arhivei Naționale de Filme de către doamna Ioana Stericiu Georgescu, împreună cu alte prețioase
Centenar Jean Georgescu by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16378_a_17703]
-
Femeia oarecare e Maia Morgenstern cu o figură brăzdată de riduri, fiecare cută ca și fiecare inflexiune din glas evocînd prețul greu plătit pentru instaurarea acestei ideale stări de fapt. Un meritoriu laudatio, un veritabil elogiu adus "nebuniei" eroului legendar. Elegant și suplu, nervos și tandru, inflexibil și totuși inteligent maleabil, Rudolf Martin îi conferă prestanță remarcabilă acestui Vlad Țepeș - erou de suflet, nu de controverse istorice, politice, religioase etc. Printr-o istorie a soartei, încă din viață, reputația de luptător
DRACULA revine! by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16438_a_17763]
-
prietenoasă și adoptată cu mari greutăți. E o învingătoare, o amazoană, după cum spune ea însăși. Plecată aparent definitiv din țară, ea întreține legătura cu mulți dintre scriitorii români, le facilitează călătorii, îi găzduiește (Breban, Țoiu), le urmărește comportamentul nu întotdeauna elegant. Comentează cu interes evenimente și are o incredibil de bogată viață interioară. Amintirea lui Nichita Stănescu e un leit-motiv al jurnalului, moartea lui afectează serios echilibrul interior greu cîștigat. Relația cu René e analizată cu o luciditate cîteodată crudă, asistăm
Un jurnal fabulatoriu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16483_a_17808]
-
poate părea redundant. * Orice scriitor are nevoie de un decor cultural, cu condiția să nu se rezume la acesta, precum la o masă de gală, impecabil orînduită, de pe care lipsesc însă bucatele și băuturile. * Să fie caracteristică pentru francezi o elegantă eludare a morții, amestec de mondenitate și "diplomație"? Moartea e prea certă, s-o uităm, așadar" (Balzac); "Moartea nu e mare lucru, durerea contează" (Malraux). * Prin moraliștii săi, un popor cu o istorie "personală" se impersonalizează (moraliștii francezi, pînă la
Din jurnalul lui Alceste (VI) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16464_a_17789]
-
în special în mediile țărănești. E probabil ca Gheorghe să fi asumat semnificațiile cele mai "rustice" (suferind și o devalorizare previzibilă) pentru că e, între celelalte amintite, singurul care a fost dublat cu succes de o formă percepută de mulți ca elegantă, cultă, citadină - George. S-a format astfel cuplul Gheorghe (asociat mediului rural) / George ("înnobilat"), în vreme ce Ion a rămas o alegere pentru toate registrele, iar Vasile sau Ilie au fost simțite ca predominant populare. Evident, modele lingvistice sau opțiunile personale pot
"Nea Gheorghe" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16488_a_17813]
-
de pucioasă topită umplea încăperea intimă. Pînă ce se dumirise. Bucureștiul, după campania nefericită, se umpluse de rîie. A doua, povestită de cel de al doilea martor se petrecuse imediat după cel dintîi război mondial, dar într-o casă extrem de elegantă. Îmi spusese și strada. Nu mai contează. Deși, acolo, se petrecuse un fapt literar. În holul de așteptare, exista un Catalog de impresii, o noutate. În el, persoana cu studii de drept la Paris, citise pe una din pagini notația
Case de pierzanie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16511_a_17836]
-
ai Centrului Cultural Francez de la Cluj, condus de d-na Christiane Botbol. Ministerul Afacerilor Externe din Franța și Asociația Franceză de Acțiune Artistică au sprijinit generos manifestarea. "Biblioteca Apostrof", în colaborare cu Editura franceză Mihaly, a publicat recent într-o elegantă ediție bilingvă libretul scris de Olivier Apert, acompaniat de comentariile sale (traducere românească de Anca Măniuțiu), cu o prefață de Christiane Botbol. Cunoscutul regizor Mihai Măniuțiu are în vedere punerea în scenă a operei lui Cornel Țăranu, care va fi
Armonii româno-franceze by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/16491_a_17816]
-
fie duși cu toții. Femeile purtau numai basmale și în picioare pantofi fără toc, și nu se mai machiau și nu-și mai dădeau cu parfum... Iar regizorul, cînd ea, în dimineața aia, se dusese la teatru,... regizorul, care o știa elegantă, văzînd-o cu basmaua în cap și cu pantofi fără toc înalt o întrebase: Da' de ce te-ai mascat așa?!... Astfel că renunțase. Nu se mai dusese nici la teatru. Mai ales de cînd începuse să cadă peste ei praful acela
Praful by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16489_a_17814]
-
pentru speculații atît de docte. Lucrul se întîmplă ca atare în "Limbajele durerii", două pagini de revistă în care este acoperită (exhaustiv, bănuiesc) întinderea temei. După excursul teoretic, se trece, cu aplomb, la chestiune și ne sînt etalate, pe o elegantă masă de disecție, urletele, țipetele, scîncetele (victimei), înjurăturile, blestemele, răcnetele (torționarului). Nu lipsesc nici intermezzo-urile delicate în care supliciatorul se laudă că poate să-și facă victima să cînte ca o privighetoare, să croncăne ca un corb, să urle
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
însă, capabile să umple cu sensuri profunde existența sa, provocînd și îmbogățind mereu ființa interioară. este titlul unui poem din ultimul său volum de versuri, Donatorul de umbră (Editura Junimea, 2000), o carte frumoasă în înțelesul propriu al cuvîntului: tipar elegant, ilustrații foarte "poetice" - în sensul poeziei, adică - semnate de sensibilul plastician Ion Truică. Autorul și-a gîndit, așa cum ne-a obișnuit, cu multă grijă arhitectura cărții; segmentele ei "curg" pe un palier tematic bogat care începe de la înțelesurile raportului nu
Meserii falimentare by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/16505_a_17830]
-
în fața unor scamatorii poetice cărora le cunoșteai de multă vreme secretul. De unde a apărut Zamfira Zamfirescu? Nu se știe. Din volumul ei de debut, Da, lipsește orice fișă bio-bibliografică. Există doar o fotografie, pe ultima copertă, fotografia unei femei frumoase, elegante și triste, descinse parcă din proza Hortensiei Papadat-Bengescu. Ce studii a făcut Zamfira Zamfirescu? Ce cărți a citit? Ce autori au influențat-o? Mai multe poeme din volum sunt concepute sub forma unor scrisori adresate lui Cristian Popescu. Ar fi
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]