11,539 matches
-
putea ajuta la nimic. Cu toate acestea, presupunea că era o capcană. Tot nu avea importanță. Pentru obiectivul lui, vecinătatea momentană a bilei reprezenta tot ceea ce ar fi fost necesar, îndrăznea să riște? Încă cântărea șansele când un alt nobil eliberat aduse un al doilea mesaj de la Czinczar: "Aș vrea să am o conversație cu dumneata și să-ți arăt un obiect pe care - pariez - nu l-ai văzut niciodată. Te poți gândi la un mod în care s-ar putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
să mai aștepte, atunci mai bine să citească, să citească toate cărțile deodată, să vadă toate filmele în același timp, să navigheze prin tot internetul, să termine textul început în computer, alegerile o copleșesc, e amețită ca un prizonier proaspăt eliberat care nu știe cum să facă față libertății, în cele din urmă pare că se hotărăște, se îndreaptă tremurând către măsuța cu laptopul, îl aprinde, și, în clipa aceea, glăsciorul tău răsună din dormitor, te-ai trezit, puiul meu, ceva
Cântec de leagăn. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Adina Rosetti () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1779]
-
luni după-amiază m-a făcut să radiez de fericire. Deci nimic nu se terminase, nici măcar pentru cîteva luni, continuam, vara continua. Schneiderhahn ne aștepta, fără servietă, cu expresia îngrijorată care-l caracterizase zile de-a rîndul, dar, de asemenea, parcă eliberat, ca după o decizie dificilă, neplăcută. Ne-a vorbit, nu după ci înainte de antrenament. Pleca din nou. Unde, nu a spus, nici măcar direcția nu ne-a fost dezvăluită. Mă așteptam să ne dea alte hîrtii, așa cum făcuse în după-amiaza aceea
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
întuneric, plînset și viziunea lui despre cheie. Părea că se gîndise că așa cum hidrogenul era materia elementară a universului, și ura era materia elementară a gîndirii. Acum, în aerul proaspăt, ideea nu era convingătoare. Se simțea uimitor de slăbit, totuși eliberat, și cum stătea acolo liniștit, nu mai conștientiza astmul. Peste două zile, Thaw mergea în oraș împreună cu Coulter, lipsit de griji, să viziteze Galeriile de Artă. Vorbea despre călătoria la Kilnlochrua și despre ce-i spusese doctorul. Coulter se enervă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
menit să distrugă lumea. În acest scop agenții unui cuceritor galactic se infiltraseră în cele mai înalte funcții de pe Pământ, multă vreme ― chiar nepermis de multă vreme ― nebănuiți. Capturarea distorsorului apărea ca una dintre etapele finale ale crizei non-A. Eliberată de influenta lui, Mașina făcuse cunoscut adevărul și condusese pe Pământ războiul declanșat pe Venus. Acum, indiferent care va fi rezultatul final, forțele invadatoare și forțele non-A, angajaseră, sau erau pe cale să angajeze lupta. Așezat acolo, Gosseyn se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
Parisului este de 87 km2. Fortificațiile furnizau o rezervă funciară care reprezintă 15 % din această suprafață. Se elaborează un proiect de centură verde. Unii protestează că realizarea sa ar accentua ruptura dintre capitală și periferie. În cele din urmă, spațiul eliberat va fi treptat acoperit de construcții și dotări. Numai locuințele sociale ocupă o cincime din suprafețele disponibile. Ansamblul universitar de pe bulevardul Jourdan și Parcul Expozițiilor de la poarta Versailles și-au găsit aici locul, și tot aici au apărut spitale, terenuri
Sociologia Parisului by Michel Pinçon, Monique PinçonCharlot [Corola-publishinghouse/Science/1007_a_2515]
-
menit să distrugă lumea. În acest scop agenții unui cuceritor galactic se infiltraseră în cele mai înalte funcții de pe Pământ, multă vreme ― chiar nepermis de multă vreme ― nebănuiți. Capturarea distorsorului apărea ca una dintre etapele finale ale crizei non-A. Eliberată de influenta lui, Mașina făcuse cunoscut adevărul și condusese pe Pământ războiul declanșat pe Venus. Acum, indiferent care va fi rezultatul final, forțele invadatoare și forțele non-A, angajaseră, sau erau pe cale să angajeze lupta. Așezat acolo, Gosseyn se simțea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
acest efort prometeic. Știința este administrată de state ce veghează la păstrarea acelei zone de umbre de care mitologia „războiului rece” este inseparabilă. Intrarea lui Tintin și a lui Haddock în Syldavia nu este intrarea într-un regat al imaginației eliberate, ci pătrunderea într-o fortăreață inexpugnabilă, dincolo de marginile căreia se întrevăd amenințările. Știința-ficțiune a lui Hergé se grefează, în acest diptic, pe obsesiile thriller-ului. De aici și reapariția colonelului Jorgen, conspiratorul din Le sceptre d’Ottokar. Ca și Olrik
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
mult scufundat în marea de mituri celtice. Simbolic, acestei lumi celtice îi aparține, cel puțin onomas tic, și sora sa vitregă, Morgana. Este ca și cum între insula Avalon și Brazilia caraibiană familia lui Bantam ar țese o linie de comunicare. Odată eliberate, miturile trec peste ape și istoria ordonată de cronologie nu mai are nici o semnificație. Saga caraibiană a lui Corto este punctată de întâlniri mirabile. În Bouche Dorée, Corto găsește patronul generos care îi finanțează călătoria justițiară în sertăo-ul brazilian, acolo
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
dulce și seducător al viselor sale. Între cel care ar fi dorit să fie un erou al familiei și patriei sale și lagună se naște o stranie relație, în care moartea apropiată este drapată în faldurile mătăsoase ale imaginației sale eliberate. Rând pe rând, trupul descărnat și măcinat de boală este vizitat de spectrele vieții sale trecute. Aristocrate sau camarazi, toți sunt alături de ofițerul care refuză salvarea și medicamentele oferite de Corto, ca o formă deliberată de suicid hipnotic. Visele din
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
a încetat să mai existe. Tot ceea ce au produs bordurienii va fi distrus cu ajutorul profesorului Tournesol. Centrala din Bulundi va produce doar electricitate, iar zilele sclaviei au încetat.” Tintin privi către adâncul fabricii ce era luat în stâpânire de cei eliberați și vederea libertății învingătoare îl emoționă, ca întotdeauna. Capitolul 13, cel în care Azania se eliberează de un mareșal Vestea cuceririi fabricii din Bulundi și a alungării tiranilor din Borduria se întindea, contagioasă, în ținuturile pe care Tintin, Milou, Haddock
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
fii și ca-n povești? Foaie verde fir de pai, dacă te preschimbi în strai ai alt trai și hai nu-i bai... foaie de cer înstelat este chiar adevărat... iată un soare-nsetat e deja verificat... semnat identificat... preschimbat eliberat... Foaie verde leuștean, ies ca murgul pe tăpșan și alerg cu mult elan, îmi caut mereu alean... de-oi găsi voi povesti, printre astre și hîrtii, multe alte nebunii: aripi azurii senine, că așa-mi stă mie bine! La anul
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
vrea fără concluzie, nu? Oricum, o concluzie tot va avea... * Ar fi iubirea o iluzie? Adeseori, așa este... alteori, este o certitudine... și chiar dacă ar fi uneori doar o impresie, o aparență trecătoare, îi aparține totuși acelui spațiu și timp eliberat, iluminat de posibilul infinit... acesta e anotimpul iluziilor: anotimpul iubirii. Există un anotimp sau un timp anume pentru acest sentiment? Iar dacă iubirea e de fapt întotdeauna în afara timpului, în orice anotimp și în orice moment aparținînd infinitului și luminii
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
un mic studio de film și, pentru o fracțiune de secundă, simți impulsul pavlovian de-a se opri să lase o fotografie și să ia numele unei persoane de contact. Dar continuă să meargă și trecu de studio simțindu-se eliberată și parcă mai ușoară. Se opri să se odihnească pe o bancă. În stânga ei stătea o tânără blondă și suavă, Îmbrăcată În niște pantaloni scurți, zdrențuiți, de blugi și Într-un tricou. Fata nici nu păru s-o observe. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
Scoțian Antic și Acceptat (el Însă nu apare oficial decât În 1801). Tipică ritualului scoțian va fi multiplicarea Înaltelor grade până la treizeci și trei. 1760 Saint-Germain Într-o ambiguă misiune diplomatică În Olanda. Trebuie să fugă, e arestat la Londra și apoi eliberat. Dom Pernety fondează Iluminații din Avignon. Martines de Pasqually fondează Chevaliers Maçons Élus de l’Univers. 1762 Saint-Germain În Rusia. 1763 Casanova Îl Întâlnește pe Saint-Germain În Belgia: el Își ia numele Surmont și transformă o monedă În aur. Willermoz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
sîngerarea asta bruscă. Ești fericit? ți-a fost frică?“ Cu o imensă ușurare În suflet, Wakefield Își ridică victorios pumnul În aer. „Mi-a fost“, Îi răspunde. „ție nu?“ Slavă Domnului sau Diavolului, i s-a mai dat o șansă, eliberat fiind de scurgerile lui Maggie precum Noe din istoavele căsniciei legate de pămînt. Conferința demonică privind Noua Ordine Mondială de pe Muntele Eumenides Încă mai continuă cînd Diavolul se hotărăște să revină. După cum arată lucrurile, nu a pierdut cine știe ce, doar cîteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
fi împlinite, sclavul va fi liber. Zis și făcut. I-am încredințat pe Vibana și pe Ansoald lui Ariald; acesta le-a pus mâinile în cele ale lui Rotari, care i-a dus la răspântie și a rostit formula. Odată eliberați, s-au întors de bunăvoie în casa mea, unde le-am întocmit actul de eliberare. Cu câteva zile înainte de plecarea noastră, l-am vizitat pe Garibaldo. Nu știam ce să-i mai răspund lui Rotari, care mă tot întreba în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
al care cândva credea că avea să fi scris ceva important. Dacă te gândești numai că Foscolo Își Începuse Jacopo Ortis la optsprezece ani, D’Annunzio publicase Plăcerea la douăzeci și șase, iar Tasso, la treizeci și unu, terminase Ierusalimul eliberat. Îi spunea toate lucrurile acestea pe care nu-și imaginase vreodată că i le-ar putea spune, pentru a nu-i da ocazia să vorbească, căci se temea că Emma Buonocore sau Tempesta ar fi vrut să-l Întrebe lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
fi vrut să fugă, dar i se rupea sufletul de Pampu, pe care îl simțea pierdut pentru totdeauna. Când a început să iasă în aerul dimineții de mai, i se părea că e învăluit într-o pastă groasă și fierbinte, eliberat și gol, vlăguit și ușor. Nu știa atunci, dar a aflat cu trecerea timpului, că arăta ca o gelatină transparentă și întinsă, ca o peltea verde-argintată, care păstra încă fața tristă a lui Pampu. Stătea întipărit pe limba lăbărțată și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
părăseau de Îndată ce-și atingeau scopul, iar eu sufeream. Bărbații nu fac dragoste pentru că sunt Îndrăgostiți, ci pentru că sunt excitați; mi-au trebuit ani ca să Înțeleg acest adevăr banal. Toți trăiau așa În jurul meu, mă mișcam Într-un mediu eliberat; dar nu simțeam nici o plăcere să provoc ori să seduc. Chiar și sexualitatea a sfârșit prin a mă dezgusta; nu le mai suportam surâsul triumfător În momentul În care Îmi scoteam rochia, aerul stupid În clipa când ejaculau, și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Mulțumesc. ARTUR: Așezați-vă puțin. Trăgeți-vă sufletul. COLONELUL (Se aează.): Adevărul e... că mi-aș trage mai degrabă o cizmă... Mă supără groaznic. Vreți să mă ajutați puțin? ARTUR: Care? COLONELUL: Asta... (ARTUR încalecă și trage.) Uah! (Extaz în fața piciorului eliberat.) E grozav să nu porți cizme... Nimic nu e mai plăcut pentru picior... și pentru om, în general... (Scoate un șobolan mort din cizmă.) Ia te uită! Pe unde o fi intrat? (Contemplă gaura din talpă.) Poate pe aici? ARTUR
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
din casa unde îmi luasem rămas-bun de la o nihilistă în vârstă de zece ani pe nume Resi. Am citit textul. Textul era scris de un individ numit Ian Westlake și era foarte bine făcut. Westlake, un englez, prizonier de război eliberat, văzuse scena spânzurării la scurt timp după ce îl eliberaseră rușii. Fotografiile îi aparțineau. Noth, susținea el, fusese spânzurat de propriul său măr de către niște muncitoare prizoniere, majoritatea poloneze și rusoaice, încartiruite în apropiere. Nu Westlake l-a numit pe socrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
parcate acolo doar cât să-și debarce uriașele cargouri de turiști. De astă-vară li se alăturase un noi soi de vehicul, autobuzele pe motorină, făcătoarele de fum ce se-ngrămădeau acolo peste noapte venind dintr-o Europă de Est proaspăt eliberată și din care ieșeau, amețiți de drum și de lipsa somnului, zeci de mii de turiști foarte politicoși, foarte săraci, foarte bondoci, care petreceau o singură zi În Veneția și-o părăseau uluiți de frumusețea pe care o văzuseră În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
nu se număra printre cerințele intrării lor pe Piața Comună. Dincolo de ușa principală a Questurei, coada obișnuită de oameni șerpuia până afară din Biroul pentru Străini, plină ochi de imigranți prost Îmbrăcați și slab Încălțați din Africa de Nord și Europa de Est proaspăt eliberată. Brunetti nu putea niciodată să vadă acea coadă fără un fior de ironie istorică: trei generați din propria sa familie fugiseră din Italia, căutându-și norocul În locuri Îndepărtate precum Australia și Argentina. Iar acum, Într-o Europă transformată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Își protejau femeia? Întrebă Brunetti, neîncercând să-și ascundă sarcasmul. — Nu, zise Ambrogiani. Erau negri. Cei care l-au ucis erau negri. — Ce li s-a Întâmplat? — Doi dintre ei au primit doisprezece ani. Unul a fost găsit nevinovat și eliberat. Cine i-a judecat, ei sau noi? Întrebă Brunetti. — Sper norocul lor, noi. — De ce „spre norocul lor“? — Fiindcă au fost judecați de-o instanță civilă. Sentințele au fost mai ușoare. Iar acuzația a fost de omor fără premeditare. El i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]