816 matches
-
și folosește-le doar când e absolut necesar. Un proverb italienesc zice: o lege făcută trebuie pe dată încălcată. > Dacă ți se ia un interviu, refuză cu încăpățânare orice afiliere, refuză să fii parte dintr-un grup, declară-ți cu emfază unicitatea, dar nu uita să anunți că nu vrei decât să fii pe placul cititorilor. > Exprimă-ți resentimentul față de critici, fă-te că nu bagi în seamă încercările lor de a te categorisi. Nu există nicio teorie valabilă în afara propriei
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cu zi Ne spunem până atunci, Cu ochii la ținta măruntă, precisă, Scânteietoare a făgăduinței care vine. Descoperă acum și tema singurătății. În tot ce scrie, Larkin e un poet solitar. "Inima înghețată" era destul de neconvingătoare. Dând la o parte emfaza, versul impresionează. Cuvintele au mai mare îndrăzneală. Poetul începe să folosească vorbele indecente fiindcă sunt autentice. Îl simțim roșind ori de câte ori îndrăznește. Autocompătimirea e uitată. Era mult prea directă pentru a impresiona. Larkin e acum mai aspru: Îmi detest odaia, Boarfele
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în scrisul său de starea acestei categorii sociale. Înscriindu-se diacronic în continuarea fenomenului publicistic pașoptist, Eminescu trasează noi repere în discursul jurnalistic al epocii. Îmbinarea dintre retorica de amvon și retorica publicistică 234, specifică limbajului jurnalistic pașoptist, excesul și emfaza discursului, oscilația între registrul laic și cel sacerdotal, sensibilă la nivelul expresiei, sunt depășite în publicistica eminesciană prin stăpânirea deplină a limbajului, prin simbioza realizată între mijloacele expresiei jurnalistice. Fără îndoială că publicistica eminesciană mai poartă aluviunile discursului pașoptist, dar
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
neliniștea și temerile cresc și cuprind toate mințile, cu atât mai mult toată lumea își pierde cumpătul și facultatea chibzuirii"357. Concluzii Multe dintre textele publicistice au ținuta unor spectacole de teatru amplu regizate, în care replicile sunt atent gestionate, iar emfaza teatrală, tehnică a performării la scenă deschisă, în fața unui public, devine o constantă a scrisului jurnalistic eminescian. Analizând ținuta dramatică a publicisticii eminesciene, Monica Spiridon observă că "În teatrul publicistic eminescian, o scenografie fastuoasă proiectată la scara Timpului și a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Pierre Georges, Le Monde, 18 octombrie 1997 cititorul care începe să-l citească nu are a priori nici un motiv ca să considere prima frază ironică. Diverse indicii îl vor îndrepta către o altă cale: perifraza oarecum pedantă "populația truditoare", discordanța între emfaza din "concluzie fără drept de apel" sau din "intuiție majoră" și platitudinea enunțului central: "munca este obositoare". Reperarea ironiei este uneori mult mai ușoară: Nu există șefuleț sau șef de raion care, în civil, să nu fi fost măcar o dată
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de faptul că respectivul încerca doar să țină la distanță concurența de traficul comitatului Kékes, iar lăcomia de bani făcea să fie puține autobuze, arhiaglomerate și în pericol de accidentare. Autorul își încheia scrisoarea într-un stil retoric plin de emfază: "Maghiarimea trăitoare în această diasporă, îndurând mii de vicisitudini, ar merita să aibă parte de o energică susținere în posibilitățile ei de deplasare"119. Față de dorința plină de patos a salvargărdii națiunii, realitatea era cu totul alta. Așa cum semnalase întreprinzătorul
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Acum începe surtucarul a fi sîngeros. Și aici însă noutatea e numai de grad; pornirea simplist autocrată de a-și face singur dreptate există din vechi, deopotrivă în oraș ca și la sat... Poate că teama să nu cădem din emfaza violenței comice în cea tragică ne va îndemna să medităm asupra ilegalismului adînc înrădăcinat în noi toți, înzorzonat cîteodată cu flori de stil patriarhale despre blîndețea ireductibilă și concilianta fără margini a "poporului" nostru". În Trepte istorice, observînd atrocitățile partidelor
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
pe cât posibil , bulevarde generoase Întrerupte de momente de repaus, metamorfozate În forma piețelor publice amenajate estetic, este scăldat În suprafețe generoase de spații verzi prinse Într-un sistem continuu organizat de la exterior spre interior , din loc În loc are plasate cu emfază instituții cheie prestigioase, necesare Într-o capitală modernă, și periferiile Împărțite Între vaste parcuri de vile și cartiere de locuințe ieftine pentru populația sărăcită , atent și dens distribuite. Planul Director de Sistematizare din 1935 este planul urbanistic realizat de un
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
academic?, care se asorteaz? cu aceast? nou? form? de comer?, evident spectaculos. Vastele holuri foarte luminoase, animate de sc?ri monumentale ?i de galerii, se ofer? jocului aparen?elor al societ??îi bune. v�r?e?te aceast? goan? dup? emfaza scenografic? ?i decorativ?. Cultură, stocarea ?i difuzarea cunoa?terii, ale c?rei forme ?i c�mp se diversific? at�ț de mult �n timpul acestui secol, particip? la dinamismul ?i la prestigiul metropole-lor moderne ?i cer tipuri arhitecturale specifice. Al
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi () [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
candidaturii acestuia la eternitate. Nu biologicul din ființa românului putea fi pretextul, ci valorile spiritului în jurul căruia se putea alcătui o Românie eternă sau, cum el însuși formula, "România de totdeauna". Mai mult, nu supraviețuirea sau perenitatea biologicului afirmat cu emfază patriotică în formule de genul: "Românu-n veci nu piere", "Românul are șapte vieți în pieptu-i de aramă", ci ceea ce duce la întruparea duhului românesc. Gravitatea propozițiilor lui Noica țintea însă în punctele vulnerabile ale spiritului contemporan. Încotro mergea acesta din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
românii de răspîntie, cei situați la marile răscruci ale spiritului uman. Pentru a relua un gînd din textele gazetarului, naționalitatea, cea autentică, desigur, ar trebui "să fie simțită cu inima, nu vorbită numai cu gura". De fapt nu afișată cu emfază, ostentativ, triumfalistic, cu vorbe și doar în vorbe, ci exprimată prin întruchipări valorice specifice, care să te particularizeze și să-ți confere un sunet propriu, inconfundabil. Fără să fi făcut vreodată o statistică în acest sens, am sentimentul că nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
va fi semn că gloria efemeră a gazetarului visează cu ochii deschiși la eternitate, la acea gazetărie a vîrstei lui ca și cum aceasta ar fi literatură. În locul unei prese de multe ori agresivă și inutilă, care-și etalează cu infantilism și emfază superficialitatea culturală și indiferența față de spiritul critic, dar o presă care simulează fals alianța cu literatura, optăm să citim mai degrabă cartea de bucate, de telefon sau chiar mersul trenurilor, un fel de bestseller postmodern, dacă credem ce spune, în
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
fost hotărâtoare după toate indiciile, p. 34), trecerea la acțiune prin lecții inconformiste, apoi prin scrisori deschise, difuzate prin Europa liberă și răspândire de manifeste. Urmează amenzi, anchete, destituiri, marginalizare, arestare, ani de teroare. Totul este expus direct, sincer, fără emfază și patetism. Tonul este de modestie reținută și controlată. Doina Cornea nu face nici literatura rezistenței. Mărturisirea sa se vrea doar autentică, exactă și completă. Și mai ales profundă, esențială. O confesiune a unei conștiințe ulcerate și revoltate de abuzuri
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ordinea spiritului, însăși normalitatea prin definiție. Adică libertatea integrală, trăită și practicată, în mod firesc, neostentativ și creator, în regim cotidian și neeroic. Este foarte caracteristic la acești trei scriitori și frumoasele lor caractere și lipsa de gesticulație eroică, de emfază și poză publicitară a rezistenței. Refuzul anticomunist era, în toate aceste cazuri, în primul rând o formă de normalitate și demnitate personală. Matei Călinescu, de pildă, foarte uman și autentic, o recunoaște pe față: Reacția mea a fost departe de
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
patologică de comunicare", graba, orgoliul de nu se lăsa păcalit 219 - a "grobianului", "lăudărosului" "lipsitului de imaginație negustor de vite" ca "protagonist al unei întâmplări de aspect supranatural", face din nuvelă "cea mai pură narațiune fantastică a lui Eliade" 220. Emfaza cu care își clamează numele este o dovadă, în primul rând, a naturii narcisiste: "Eu sunt Gore... Iancu Gore, om de încredere și de viitor"221, "Ai să mai auzi dumneata de mine, îi spuse. Ai să mai auzi de
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
competența și de rigurozitatea lor. Astfel că speranța României stă În tinerii care alcătuiesc noua clasă politică, noua elită intelectuală, mediocrii care nu au avut curajul afirmării pe cont propriu, oamenii de gașcă și de partid, dubioșii care vorbesc cu emfază și se consideră oamenii providențiali de mâine. Un sat Întors pe dos, o țară golită - ce viitor! Procesul nu-i de azi, de ieri, e de mai de mult. Găsesc În memoriile „mandarinului valah” Petre Pandrea o Însemnare de prin
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
membrilor unei grupări sociale; • operează un marcaj al diferențelor intergrupale și intragrupale; • mobilizează prin Încurajarea conflictului ideologic; • se prezintă ca o.abstracțiune protejată, ca un ideal de viață; • se exprimă printr-o formulă (termen) care etichetează; • practică o retorică a emfazei (gesturi solemne, expresii grandilocvente, omagii „vibrante”, repetiții sistematice), Își confecționează o „limbă de lemn” proprie. Beneficiind de o experiență care ne-a marcat, noi puteam constata că nexusurile care ne-au format și Însoțit o bună parte din viață ascund
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
punerea �n act a institu?iilor ?i a organismelor contractuale, societ??ile moderne ar �nceta s? mai fie supuse doar necesit??ilor naturii; prin socializare conținu?, ele ar deveni, �n fiecare zi tot mai mult, sensibile la libertate ?i spiritualitate. Emfaza stilului este incontestabil?, dar nu trebuie s? ne oprim doar asupra stilului; propunerile lui Fouill�e anun?? dezbaterea pozitiv? asupra dreptului, la care vor participa, la sf�r?ițul secolului, autori precum Durkheim, Bougl� ?i Duguit. Trebuie s? mai insist
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
provine totuși dintr-o familie modestă. Călare pe motorul său, pe care îl face să huruie, acesta epatează, explicându-i fratelui mai mic cum "se agață" fetele. "Ai să vezi, nu-i mare brânză cu gagicile!, îl asigură acesta cu emfază. Motorul, geaca, zâmbetul, freza gen Elvis dată cu briantină. Și cu asta, basta!" Începând din anii '50, pe lângă autonomie, tinerii capătă de asemenea o cultură a lor. O cultură care nu mai este socio-familială, ci internațională, o cultură a "modernității
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
ale literaturii și actul educativ, care are scopuri și orientări proprii și care trebuie să refuze, prin urmare, subordonarea față de criticii literari și față de interesele lor. De altfel, în școala românească, suprasaturată de ele-mente neînțelese și neinteligibile, dar repetate cu emfază de inspectori, profesori, învățători, elevi și studenți, puțini cunosc harta completă a răspîndirii românilor în spațiul carpato-dună-rean. Într-o manieră neclară, incoerentă și insuficientă este prezentat statutul românilor în epocile trecute și starea lor actuală, exprimările sentențioase și encomiastice substituind
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
ei examinează operele acestora dintr-o perspectivă similară, căci se preocupă mai cu seamă de definirea condiției umane la autorii în cauză. Studiile lor situându-se la un nivel incontestabil elevat și aducând puncte de vedere proprii, putem considera fără emfază că există o contribuție românească notabilă la exegeza tragicilor greci. Postfață Dramaturgii români și Antichitatea Fără ca vreun curent literar din secolele al XIX- lea și al XX-lea să-și fi înscris în program cultivarea temelor și valorilor antice, cum
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ieși de sub tipar la cinci zile după depunerea în parlament a unui proiect de constituție pe care se va dezbate. Până la acea dată, parlamentarii au constituit o comisie în care discută cu ușile închise viitoarea " Constituție a cetățeanului", după cum cu emfază populistă au anunțat. În acest timp, cetățeanul e ținut de vorbă pe teme frivole, iar dacă este câtuși de puțin interesat de Constituție trebuie să stea la ușă, așteptând să vadă ce i se pregătește. Marea temă a regionalizării e
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
3 Ce ți-e și cu scrisul! Citești texte expuse într-un noian de stiluri și nuanțe. Unii scriu lapidar, alert, cu ritm tăios, alții scriu patetic, iconoclast, fără clătinări instantanee. Unii își aștern frazele cu articulații imprevizibile, cu o emfază a retoricii apăsătoare, alții în jargon și cu sincope care rup cursivul și tulbură înțelegerea, unii o fac expresiv, pitoresc, viu, sugestiv, dar și atâția alții care scriu fără noimă și justificare, scriu pur și simplu. Și în câte alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
De la autoritate și reputație la stimă, faimă, influență... E greu însă să atingi această înălțime. Totul se clădește pe temeinicie. Dar într-o lume în care parcă tot ceea ce ar trebui să fie normal se inflamează, se irită, mediocritatea și emfaza privesc cu superioritate în jur, virtuțile se ascund. Le-o fi rușine să iasă pe stradă. Să se răfuiască ele cu impostorii, semidocții, incompetenții? La ce folos! Tocmai cu cei care par a fi de prestigiu. Nu ei decid acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
care apar și se dezvoltă. Liderii de partide vorbesc adesea cu orgoliu despre modul în care partidele conduc viața politică; nu toate pretind, ca în statele comuniste, că partidele sunt de "avangardă", dar, în alți termeni și cu o altă emfază, ei susțin adesea că organizațiile lor modelează semnificativ societatea. Cât de departe se poate merge cu aceste ipoteze și, din moment ce rolul partidelor variază vizibil, până unde se poate evalua gradul acestor variații atât între țări, cât și de-a lungul
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]