1,706 matches
-
la început, părea că se acceptă tacit "exodul" unei anumite minorități de care puteau "scăpa" în acest fel din România, în timpul crizei survenite după asasinatul doamnei Reggiani, guvernul de la București s-a arătat "preocupat pentru siguranța românilor din Italia". Însă "emigrația" a fost folosită ca masă de manevră pentru a înclina balanța în favoarea președintelui în funcție în campania prezidențială. "Trebuie să recunoaștem se pune în carte că o aemenea victorie se datorează în mare parte filialelor P.D.L. constituite în Europa de către
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
se închiriază pentru meridionali". Italia de astăzi, o țară care a ieșit din dezastrul unui război, a devenit una prin primele cinci sau șase economii ale lumii, este (spunem noi cu precădere) și rezultatul acelei mari, dureroase și deosebit de contestate emigrații. Ceva asemănător ar putea să se întâmple în zilele noastre, în Italia anilor 2000, datorită noilor imigranți. În piața Tiburtina, la Roma, este un loc vast, ocupat de peroane, pentru autocare și agenții de călătorie. În urmă cu zece ani
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
acestei mulțimi aparent omogene ne parvine un zumzet dificil de descifrat. Cu toate acestea, cine a învățat să distingă pronunția, ritmul vorbirii, inflexiunile dialectale, mimica comunicării cotidiene ar descoperi anumite diferențe. Conform Institutului Național Român de Statistică, marea parte a emigrației a plecat anterior, și poate pleacă și în acest moment, din regiunile centrale sau central-sudice ale României (Muntenia sau Valachia și Oltenia: în circa 20 de ani 19,8 % din cele 2 000 000 de persoane, 10 % din totalul populației
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Neagu, care a semnat capitolul rezervat activității pastorale a bisericii ortodoxe române în Italia, scrie în mod corect că: identitatea poporului român este caracterizată de originea daco-romană, de limba neolatină, de religia creștină și de tradiția bisericească bizantină 35. În emigrația românească din Italia religia greco-ortodoxă este cea mai răspândită 36. La Roma și în zona circumscrisă care gravitează în jurul Capitalei, funcționează (de puțini ani) o structură ecleziastică. Aceasta este compusă dintr-un sobor de preoți care sunt conduși de un
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
la nivel național, unul reprezentat de un membru al administrație locale și un intelectual. Piergiorgio Stiffoni, senator al Ligii Nordului și membru al Comitetului pentru punerea în practică a acordurilor de la Schengen este, am putea spune, un expert în domeniul "emigrației". Dacă un extraterestru ar veni la mine și m-ar întreba cine sunt românii nu aș avea dificultăți să spun că sunt un popor de violatori"43. Alessandra Mussolini (Popolo della Liberta), membră al P.D.L., într-un interviu acordat presei
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
fi nevoie, anularea acelor "teze" ar veni din simpla prezentare a cifrelor. Cifrele, exact, de ele vorbim. Vom prelua cifrele, puse la îndemână de către unul dintre cei mai serioși analiști sociali italieni, Marzio Barbagli, autor al unui extraordinar studiu asupra emigrației, în care la noua ediție, din 2008, a dorit să-l completeze cu un capitol despre români 52. Procentul de cetățeni români în raport cu întreaga populație străină de pe teritoriul italian condamnată pentru furt era, în 2007 de 39 % (în 1998 era
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
care a avut influențe grave asupra normelor juridice, s-a dezvoltat un pachet de măsuri care au culminat cu așa numitul "pachetul siguranței" care a fost adoptat în vara anului 2009. În cadrul acestui cod legislativ s-a introdus infracțiunea de emigrație clandestină, mutând în acest mod calificare unei infracțiuni din sfera acțiunilor voluntare ale individului în sfera condiției sale sociale din acel moment care, de multe ori, nu are nicio legătură cu intenția individului de a încălca legea, acesta fiind pur
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
rest, excluzând pe prietenii mei români din spațiul universitar de la Roma ca Radu Motoca, Constantin Hadarag și alții, cu care mă întâlneam periodic la sfârșitul săptămânii sau cu profesori și colegi de la Universitate nu am avut niciodată contact cu lumea emigrației românești de "masă", de care oricum eram conștient că există. Pot doar să spun că la momentul în care am plecat în India am înțeles ce înseamnă să fii European. Când ești în afara țării înțelegi mai bine ceea ce reprezintă să
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
reglementările juridice permisive, golurile din codul penal etc.). Cu toate că există o puternică cultură catolică atât în Italia cât și în Spania reflectată printr-o tradiție a ospitalității, se vede că italienii nu sunt pregătiți să primească un flux important de emigrație externă"103. Deci, românii în România au fost și sunt conștienți încă de campania mediatică pusă în practică de mass-media italiană împotriva conaționalilor lor. Și nu este doar atât, dar luând în considerare că în Italia majoritatea românilor au decodoare
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în cadrul unei asociații, acesta are un răspuns șablon: "Dar eu ce câștig din asta?", sau alternativa este "Dar mie ce îmi dau în schimb?" Aceasta este o mentalitate prepolitică și presindicală, din păcate, mult prea răspândită în marea majoritate a emigrației românești. Puțini dintre cei care au fost intervievați de noi consideră că este util să se înscrie într-o organizație sindicală sau într-un partid italian. Cei care își declară disponibilitatea sunt cei care sunt rezidenți în Italia de mult
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
s-au interferat ori succedat, deopotrivă, în țară, dominată de comuniști între 1945 și 1989, ori în exil, unde “vocile” predominante au aparținut reprezentanților fostelor partide (îndeosebi P.N.Ț. și P.N.L.), ex-regelui Mihai I și, nu mai puțin, legionarilor din emigrație. Un întreg capitol, cel de-al VI-lea și ultimul, este intitulat Subordonarea Serviciilor Secrete Românești de către cele sovietice (23 august 1944-9 mai 1945), insistând asupra faptelor survenite, iar cu prioritate asupra metodelor și acțiunilor de subordonare. Rezultă că, după
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
și naționaliste a Agenturii Grupei a III-a Acțiuni Sociale urmărea acțiunile iredentiste desfășurate de minorități și prevenirea mișcărilor antistatale cu caracter naționalist și iredentist. În cadrul acestei echipe funcționau următoarele subechipe: a. pentru mișcarea evreiască, cu organizațiile sioniste; b. pentru emigrația rusă (albă); c. pentru minoritatea germană, îndeosebi organizațiile și persoanele de orientare politică nazistă; d. pentru acțiunile iredentiste ale maghiarilor, bulgarilor și ucrainenilor. d) Grupa a IV-a Informații Militare a Agenturii Grupei a III-a Acțiuni Sociale avea misiunea
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
s-au interferat ori succedat deopotrivă, în țară, dominată de comuniști în 1945-1989, ori în exil, unde „vocile” predominante au aparținut reprezentanților fostelor partide (îndeosebi P.N.Ț. și P.N.L.), Regelui Mihai I de România și, nu mai puțin, legionarilor din emigrație. A fost, nu trebuie să ne înșelăm, o bătălie desfășurată pe planurile politico-diplomatic, ideologic și propagandistic, științific și literar, iar, nu în cele din urmă, în domeniul informațiilor. În cursul ostilităților, rolul major, se înțelege, l-au avut istoricii, ei
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
istoriografice, superioare celor precedente, deși, până acum, încă n-a apărut o lucrare completă și definitorie despre 23 august 1944. Sub raport cantitativ, potrivit istoricului Gh. Buzatu, cărțile speciale, apărute în aceste șase decenii în țară și în străinătate (în emigrație) sunt de aproximativ 1 000, iar cele generale despre al doilea război mondial, care cuprind referințe și aprecieri esențiale ori documente specifice despre 23 august 1944, de aproximativ 1 500 ; în sfârșit, studii și articole valorificate în revistele de specialitate
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
educație ș.a. Consecințele lor au fost nenumărate în plan social: s-a trecut de la un sistem politic totalitar la unul democratic, de la un sistem social egalitar la unul cu polarizare puternică (mulți foarte săraci, puțini foarte bogați), de la mobilitate transfrontalieră (emigrație sau imigrație) aproape zero la emigrație masivă. Schița schimbărilor structurale pe care o vom face în cele ce urmează are în vedere trei dimensiuni: cea politică, cea economică și cea tehnologică. Sistemul politic adoptat în 1990 în România s-a
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
nenumărate în plan social: s-a trecut de la un sistem politic totalitar la unul democratic, de la un sistem social egalitar la unul cu polarizare puternică (mulți foarte săraci, puțini foarte bogați), de la mobilitate transfrontalieră (emigrație sau imigrație) aproape zero la emigrație masivă. Schița schimbărilor structurale pe care o vom face în cele ce urmează are în vedere trei dimensiuni: cea politică, cea economică și cea tehnologică. Sistemul politic adoptat în 1990 în România s-a dovedit a fi o combinație originală
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
descendenței. În opinia celui implicat, căutarea tradiției și aura atașată numelui conferă fiecărei vizite, o dată sau de două ori pe lună, de cincisprezece ani, "o valoare excepțională, în care fidelitatea și dăruirea [îi] sunt mereu demonstrate". Un prestigiu de neclintit Emigrația rusă în Franța este suficient de numeroasă pentru ca Societatea Bottin mondain să hotărască să publice, în 1996, numărul Bottin mondain de la société russe. Familiile de emigrați aparținând înaltei societăți au fost recenzate în diferitele țări în care s-au stabilit
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
raporturile cu "exilul românesc" (42-43); a doua generație a exilului (43-44); a treia generație, după 1980 (45-46); comuniunea anti-Ceaușescu (46); "sunetul" exilaților (46-47); puțină filologie și lingvistică: limbajul intelectualilor exilați (47-48); limbajul după 1989, în România și în exil (48-49); emigrația de după 1990 (49-50); "războaiele culturale" din România anilor 2000 (50); o regresiune; nu există soluții noi (50-51); ruptura dintre românii din țară și cei expatriați (51-52); comunicare individuală; lips-a comunicării instituționale dintre România și expatriați (52-53); o comparație: emigranții și
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
mai greu la comunicarea articulată. V. N. : Teribil, într-adevăr. Să mă întorc o clipă de la ceea ce spuneai despre straturile de evoluție ale limbii și ale cauzalității la chestiunea "straturilor" exilului. Trebuie să ne referim aici la bogatul strat de emigrație de după 1990. Am văzut cu mult regret că în România este tratat cu îngrijorare, cu furie și dispreț chiar, de către diferite persoane, când, dimpotrivă, e un fenomen pe cât de exploziv, pe atât de promițător. Uite, până în 1989, eu mă laud
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
Capitolul I. Monica Lovinescu împotriva regimului comunist / 17 I.1. Evadarea din totalitarism / 17 I.2. Rezistență și disidență / 38 I.3. Considerente asupra receptării literaturii aservite / 52 Capitolul II. Rolurile și implicațiile exilului literar postbelic / 71 II.1. Vârfurile emigrației reacționare / 71 II.2. Etica revoltei / 79 II.3. Grupurile din exil. Afinități și controverse / 85 II.4. Efectele exilului / 110 II.5. Identitatea românească / 127 Capitolul III. Pe calea undelor / 137 III.1. Justificarea etică și estetică a procesului
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
aproape fiziologic al curteanului nerăsplătit pecuniar, serviabil, prompt la solicitările partidului. Apoi se direcționează spre literatura valoroasă care reușește să treacă de cenzură fără ca autorul să slujească interesele politice. Capitolul II Rolurile și implicațiile exilului literar postbelic II.1. Vârfurile emigrației reacționare În cele ce urmează, am folosit noțiunea de "exil" pentru a denumi valorile, cauzele, efectele și condițiile emigrației postbelice. Ne aliniem astfel la cercetările semnate de Eva Behrning 96, Nicoleta Sălcudeanu 97, Florin Manolescu 98, Ion Simuț 99. Exilul
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
să treacă de cenzură fără ca autorul să slujească interesele politice. Capitolul II Rolurile și implicațiile exilului literar postbelic II.1. Vârfurile emigrației reacționare În cele ce urmează, am folosit noțiunea de "exil" pentru a denumi valorile, cauzele, efectele și condițiile emigrației postbelice. Ne aliniem astfel la cercetările semnate de Eva Behrning 96, Nicoleta Sălcudeanu 97, Florin Manolescu 98, Ion Simuț 99. Exilul literar românesc, la care facem referire, începe în 1940 cu mari nume ale generației interbelice și se încheie la
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
regelui Mihai. Primul val de exilați are preocupări de ordin spiritual, cultural, pe când celelalte sunt marcate de frica față de regim, de sărăcie, foame, de așteptarea zilnică la cozi interminabile, de dezideratul înavuțirii și de materialism. Grupurile din România reproșează vârfurilor emigrației reacționare că sunt părtași ai declinului național, întrucât au renunțat la cultura originară. Acest lucru nu este valabil. Exilul, indiferent de forma lui, înseamnă, înainte de toate, lupta pentru păstrarea identității, a acelui fel de a fi românesc. Izolarea nu este
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
discută despre scriitori contemporani. Cronicile ei sunt caracterizate de claritate, precizie (fără aproximații sau dubii), simplitatea limbajului, concretețe, sinceritate, obiectivitate, acuratețe și pot fi folosite ca documente, ca reevaluări critice și memorialistice ale întâlnirilor directe sau indirecte cu scriitorii din emigrație. Monica Lovinescu intră în contact cu foarte mulți literați din țară și din exil, fie în cadrul întâlnirilor cu caracter mai oficial cum sunt conferințele, mesele rotunde, cenaclurile literare, fie în mediu familiar. În ambele cazuri, intermediază receptarea reciprocă a artiștilor
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
pentru a funcționa"249. Totalitarismul își pune amprenta peste toate manifestările unei societăți, peste toate clasele sociale. De aceea trebuie urmărite atitudinile intelectualilor față de regim și atitudinile regimului față de intelectuali. Cronicile au avut timp îndelungat un rol important pentru anticomunismul emigrației reacționare, însă valoarea de centru literar depășește granițele exilului. Nicolae Manolescu vorbește despre complementaritatea dintre cronicile Monicăi Lovinescu și cele publicate în țară: "Unde scurte [...] s-au aflat necontenit într-un raport de complementaritate cu acelea ale criticilor din țară
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]