2,866 matches
-
dar minunat pe care ni-l face în fiecare lună colectivul redacțional condus de domnul Victor Roșca, prin efortul căruia a și luat ființă acum 15 ani, în 1997. Sunt mulți, sunt puțini cei 15 ani? Ținând cont că sosirea emigranților în Canada doar cu un geamantan la care s-a adăugat apoi efortul nu tocmai ușor pentru adaptare și înfiriparea rostului pentru traiul zilnic, preocuparea pentru a da ființă unei reviste în limba română, atârnă cu mult mai greu decât
LA 15 ANI DE LA APARIŢIE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357923_a_359252]
-
frecvența cu care vă fac cunoscute aceste segmente de jurnal. Și asta nu pentru că nu aș vrea, dar pur și simplu în ultima vreme nu am prea avut timpul fizic să o fac, fiind veșnic ocupată cu tumultoasa viață de emigrant londonez. Având în vedere că se apropie cu repeziciune Crăciunul și finalul anului, ar fi cazul să mai relatez câte ceva despre ce s-a mai întâmplat în ultimele săptămâni. Bineînțeles, sufăr de aceeași problemă veșnică, inspirația... (oare o fi normal
JURNAL LONDONEZ (12) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358279_a_359608]
-
și dumneavoastră că deseori sunt destul de telegrafică în exprimare. Așa sunt eu până mă pornesc să scriu, dar după ce m-am pornit odată... e greu mă mai opresc. De această dată nu am să abordez câteva subiecte tot despre condiția emigrantului de aici, greutățile pe care le întâmpină și modul cum acesta poate avea și „succesuri” (câteodată! Sic!) în lupta cu sistemul destul de greoi. Vom mai discuta pe viitor, folosind termene de comparație, despre sisteme medicale sau sociale, birocrație, politica externă
JURNAL LONDONEZ (12) de LAVINIA IANCU în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358279_a_359608]
-
clamau drepturi cu privire la identitatea etnico-culturală (în dauna autohtonilor) fuseseră ... autohtoni, adică r o m â n i maghiarizați. Stranie justiție pentru cimentarea unor așezări și mai stranii. Subliniem și faptul că aproape fiecare familie a dat un contingent ridicat de emigranți (mai ales la începultul secolului XVIII). În felul acesta în componența populației, în deosebi cea din Transilvania, diaspora nobilimii maramureșene se ridica la jumătatea sec. XIX la peste 2200 de familii. Unele din acestea au întemeiat și localități, numai în
ENCICLOPEDIA FAMILIILOR NOBILE MARAMUREŞENE DE ORIGINE ROMÂNĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 539 din 22 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358339_a_359668]
-
pentru care nu s-a auzit de mine a fost faptul că am locuit mulți ani la Balina, oraș situat în partea de nord a statului Noua Galie de Sud (New South Wales) loc unde comunitățile de români sau de emigranți erau aproape inexistente în aceea vreme și poate și acum... George ROCA: Totuși care au fost „începuturile” dvs. pe continentul australian? V. NICHOLS: În primii 15 ani am locuit la Melbourne. Acolo, am luat contact cu alți membrii ai comunității
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
oferta cu brațele deschise. Când mă gândesc în urmă îmi dau seama că am fost norocoși și am făcut o alegere foarte bună... George ROCA: Ajungând Ia Melbourne cum ați fost primiți? V. NICHOLS: Făcând parte din primul val de emigranți români de după război, Australia ne-a primit foarte bine. După noi au urmat multe valuri - români buni, sau mai puțin buni - unii ne-au adus faimă bună, alții însă... George ROCA: Am citit în carte că în România ați fost
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
și munca grea de mai târziu de la shopul „Nichols TV Service”. George ROCA: Citind povestea dvs. fascinantă, aceasta ne duce la Melbourne... Cum v-ați acomodat cu această mare metropolă? Ați pus pe picioare afaceri? V. NICHOLS: Consider că fiecare emigrant trece prin două faze când vrea să cucerească „orașul de pe râul Yarra”. Prima fază este asemănătoare sentimentului de plonja într-un ocean necunoscut. Dorința de-a explora și de-a învăța despre marele Melbourne durează până când „noul venit” începe să
INTERVIU CU „UN MARE EVADAT”: SCRIITORUL AUSTRALIAN DE ORIGINE ROMÂNĂ, V. NICHOLS* de GEORGE ROCA în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358423_a_359752]
-
conștiință creștin-națională: A avut curajul să înfrunte încă de aici securitatea trecând granița clandestin, riscul său fiind mai puțin important decât porunca sinodală pe care o primise; a salvat zeci de biserici de infiltrarea kagebiștilor și i-a înfrățit pe emigranții dezbinați, a fost sprijin pentru cei din țară prin predici transmise în eter, a devenit periculos Moscovei până la a fi rapit de Beria, a avut un proces de condamnare la moarte în care s-a comportat cu o demnitate exemplară
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
și-a început misiunea în întreaga Europă și în Orientul Apropiat, întărind parohii, înființând altele, inaugurând cicluri de emisiuni religioase la posturi de radio; ne așteptând, ci începând deîndată a-și îndeplini rolul misionar de a-i uni pe românii emigranți împotriva asaltului KGB și a spionajului sovietic. Iar, de Căciunul aceluiaș an, după ce a fost hirotonisit el (la Biserica Rusă din Munchen de Serafim -mitropolit al rușilor albi din Germania, vicarul său arhiereul Filip titular al bisericii unde are loc
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
litere, cauți un termen temeinic pentru a caracteriza pe cineva. Cum poate fi „șmecheraș”, un om care, evident lucru, a riscat fugind în străinătate la porunca sinodală, a salvat zeci de biserici de infiltrarea kagebiștilor și i-a înfrățit pe emigranții dezbinați, a fost sprijin pentru cei din țară prin predici transmise în eter, a devenit periculos Moscovei pana la a fi rapit de Beria, a avut un proces de condamnare la moarte în care s-a comportat cu o demnitate
BISERICA DIN ETER (CONCLUZII) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357930_a_359259]
-
primul volum de proză, subiectul acestuia fiind legat de exilul românesc, și anume „Exilul românesc la mijloc de secol XX - Pașoptiști români în Franța, Canada și Statele Unite”, editura Anthem, Arizona, SUA 2011, o veritabilă retrospectivă a dezrădăcinării imeansului val de emigranți din mijlocul secolului trecut, perioadă care marchează începuturile “ciumei roșii” în România. Sunt convinsă că paginile acestei cărți ce poate fi numită fără ezitări „carte-document” au fost răsfoite de conaționalii noștri din întreaga diasporă, dar au putut fi citite și
LA MULŢI ANI, OCTAVIAN CURPAŞ ! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358113_a_359442]
-
populației României care este hrănită cu produse importate. Supraviețuirea la acest nivel nu este dependentă de crizele din Uniunea Europeană, de ratingurile firmelor străine, de fluctuațiile la bursă ale prețului unor produse și chiar de o criză economică majoră a României. • Emigranții (fii satului) s-ar putea reîntoarce în țară cu un anumit capital strâns (în condiții, de multe ori grele de muncă și de umilință), cunoștințe profesionale și manageriale moderne și care ar dori să deschidă o afacere în satul său
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
reintorc din pribegie cu noi cunoștințe, mentalitate modernă, spirit întreprinzator și care, în final, nu au altă soluție de supraviețuire decât de a produce și vinde în condiții de concurență. Reînființarea Băncilor agricole de credit ce ar prelua economiile foștilor emigranți, ai fiilor satului și a celor ce vor să investească în mediul rural. Practica antebelică s-a dovedit favorabilă mișcării de capital în economia rurală. Delimitarea în spațiul comunal a ceea ce va deveni Parcul agro-industrial, locul în care se vor
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
român, de naționalitate evreu, Horea Georgescu, diplomat, Doru Novacovici, inginer de structură și scriitor. Impreună au organizat multe manifestații în fața Ambasadei Române de la Londra. Din anul 1988 s-a implicat într-un proiect de sprijinire și întrajutorare a maselor de emigranți de etnie română și maghiară. Mai târziu s-a creat o organizație anti Ceaușescu la Budapesta, care a fost condusă de Cornel Roșca de la Timișoara și în cadrul căreia Sandu Pobereznic a primit și îndeplinit multe misiuni. În acest timp a
SANDU POBEREZNIC. UN BALERIN ÎN EXIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357537_a_358866]
-
tu să mă mai vezi o dată”. Stă satul și astăzi, ca pe atunci. Unde era să se ducă? Mai lipsesc ceva ani buni până se vor fi adunat lunile lui florar pentru deceniul de absență promis de strămoșul meu, la fel de emigrant ca și mine. Pentru că numai o lună pe an se numără, luna mai, nu s-au scurs încă cei o sută douăzeci de ani necesari. Mă tem însă că satul nu s-ar lăsa impresionat nici cu atât. Poate că
PENTRU ETERNITATE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1658 din 16 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357745_a_359074]
-
se uită. Sebastian Șufariu - prezintă poeme de largă respirație care gravitează în jurul sentimentului iubirii ori a ideii de poezie. Nostalgia copilăriei este prezentă în unele texte. Virgil Titarenco își cântă sentimental străinătății de sine, de oameni, de lucruri: “stare de emigrant: viața / cea mai cumplită stare de emigrant / mereu străin printre cei care au ajuns acolo / în vîrsta aceea / în felul acela de viață / înaintea ta / ei te privesc așa cum meriți / un intrus un novice / unul cu valiza în mînă / mereu
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
largă respirație care gravitează în jurul sentimentului iubirii ori a ideii de poezie. Nostalgia copilăriei este prezentă în unele texte. Virgil Titarenco își cântă sentimental străinătății de sine, de oameni, de lucruri: “stare de emigrant: viața / cea mai cumplită stare de emigrant / mereu străin printre cei care au ajuns acolo / în vîrsta aceea / în felul acela de viață / înaintea ta / ei te privesc așa cum meriți / un intrus un novice / unul cu valiza în mînă / mereu găsești pe cineva / care se va apropia
O SELECŢIE DE CRISTINA ŞTEFAN, EDITURA ARTBOOK, BACĂU, 2012 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358431_a_359760]
-
de scorpioni, că niște nenorocite de albine africane omoară un pluton de militari aflați în poligon, sau că niște viespi, cât se poate de obișnuite au atacat un cartier întreg. Nici nu știm numărul victimelor, deoarece fiind un cartier cu emigranți din est, nu s-a putut intra acolo... - Stați să vedeți că nu-i tot. Azi dimineață am mai primit câteva informații. La periferie, doi bătrâni au fost sufocați de proprii gândaci de bucătărie iar muștele de la centrele de salubritate
INCREDIBILELE ATACURI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358668_a_359997]
-
de scorpioni, că niște nenorocite de albine africane omoară un pluton de militari aflați în poligon, sau că niște viespi, cât se poate de obișnuite au atacat un cartier întreg. Nici nu știm numărul victimelor, deoarece fiind un cartier cu emigranți din est, nu s-a putut intra acolo...- Stați să vedeți că nu-i tot. Azi dimineață am mai primit câteva informații. La periferie, doi bătrâni au fost sufocați de proprii gândaci de bucătărie iar muștele de la centrele de salubritate
INCREDIBILELE ATACURI de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358668_a_359997]
-
1921 - 1983) - un mare propovăduitor și mărturisitor al Euharistei, al Teologiei liturgice, eclesiale și sacramentale ... După Revoluția din anul 1917, multe familii rusești și-au părăsit patria, luând calea pribegiei. În Estonia anului 1921, într-una dintre aceste familii de emigranți, s-a născut Alexander Schmemann, unul dintre cei mai remarcabili reprezentanți ai teologiei ortodoxe în Occident. Cu toate că s-a simțit întotdeauna fiu al poporului din care provenea, Alexander Schmemann nu a vizitat niciodată Rusia, din dispreț față de regimul comunist. După
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
adunând moarte , să trăim după pofta trupului și a ochilor și după trufia vieții (I Cor. 2, 16), care este deja un chin, deja moarte. Ne putem înrobi activității cotidiene, ne putem seca inima ori să slujim idolilor ... Pentru un emigrant care nu a văzut niciodată țara de origine a părinților săi, sentimentul dorului de „acasă“ era unul foarte intens. În discuțiile cu Soljenițân, Alexander Schmemann nu a fost de acord cu viziunea naționalistă a acestuia, care avea ca motto cuvintele
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
pe la casele lor. Alții au plecat încă de la început hotărâți să nu mai revină niciodată îndărăt. Iar unii nici nu au mai apucat să ajungă la destinație. Pur și simplu s-au prăpădit pe drum. Toți aceștia s-au numit emigranți, motivele plecării lor fiind cele ale câștigării prin muncă a unui trai mai bun, eliberarea de sub imperiul austro-ungar, teama de Primul și de cel de al II-lea Război Mondial. O altă categorie distinctă este cea a refugiaților politici, a
OSPITALITATEA POPORULUI ROMÂN – CEL BINE-CREDINCIOS DE PRETUTINDENEA de MUGURAŞ MARIA PETRESCU în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/344629_a_345958]
-
care vor descoperi lumea; vor avea parte de o serie de aventuri, care îi vor purta alături de țiganii bulversați de globalizare prin Europa ultimilor douăzeci de ani, prin Cazinourile Americii dar și prin China sau Pământul Sfânt, prin lagărele de emigranți ale Germaniei și castelele franțuzești ce ascund comori, dar și în lagărele de exterminare ale țiganilor și evreilor din Germania sau Transnistria. În același timp îi urez mult succes pe mai departe scriitorului Samson Iancu și îi mulțumesc că mi-
ŢIGANII, AURUL ŞI DIAMANTELE SAU RĂSPUNSURI LA ÎNTREBĂRI FĂRĂ RĂSPUNS de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350706_a_352035]
-
Dan ȘALAPA, care, într-o singură frază, reușește să aducă în atenția celor interesați tabloul general al romanului: „Dezrădăcinarea:.. este romanul unei experiențe amare a personajului central, o femeie, o româncă, aflată în plin proces de adaptare la condiția de emigrant, într-o țară și o lume nu atât ostilă la modul fizic ori juridic cât emoțional, adaptabilitatea fiind condiția numărul unu pentru a te integra într-un univers nou, pe care ți l-ai dorit, la care ai visat, și
IMPRESII DESPRE JURNALUL ŞEFEI MELE SCRIS DE HELENE PFLITSCH de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1225 din 09 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350678_a_352007]
-
și îmi gust un zâmbet amar de buze.. Eram foarte tânără atunci...Țin minte că eram fascinată de toți acești oameni care nu erau orășeni ,nu au putut deveni niciodată ,dar nici țărani nu mai erau...Erau un fel de emigranți în propria lor tara.Am întâlnit atâtea caractere...atâtea povești de viață...Nu știu dacă realitatea putea avea altă dimensiune pe vremea aceea,în cercul acela de oameni cărora soarta parcă le tot juca feste urate.Stiu cu siguranță că
SUB SEMNUL INTREBARII de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359290_a_360619]