2,689 matches
-
moldovenești (I), în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 9, 1972; idem, Constituirea cancelariei moldovenești (II), în „Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie «A. D. Xenopol»“, 10, 1973. rezistenței 21, au putut determina și în mediul sud-slav tendințe de emigrare către regiunile ortodoxe rămase în afara controlului turc, inclusiv spre Țara Românească și Moldova. În acest sens, revelatoare este și apariția în documentele interne moldovenești, la fel ca și în cele muntenești, încă din prima jumătate a secolului XV, a unor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
devenit unul de referință statornicindu-se ca o piatră de hotar pentru începuturile comunităților armenești din Transilvania. Precizia datei și suprapunerea ei cu un episod memorabil din istoria Țării Moldovei a făcut ca analiza contextului în care s-a petrecut emigrarea unora dintre armenii de la răsărit de Carpați să fie însoțită de interpretări eronate și exagerări. Lipsa unui studiu consacrat circumstanțelor care i-au silit pe aceia să părăsească Moldova în a doua jumătate a veacului XVII a condus la perpetuarea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
nu s-ar fi datorat unor motive politice proprii, ci numai împiedicării negoțului și suferințelor îndurate de negustori în timpul războaielor turco-polone, propunând o perioadă mai largă pentru deplasarea lor peste Carpați 39. Anul 1672 desemnează astfel doar începutul procesului de emigrare. Atunci numai o parte dintre ei, în frunte cu episcopul Minas, starostele, mai mulți clerici și negustori s-au refugiat la Bistrița 40. Oricum, prezența mai numeroasă decât de obicei a armenilor în orașul ardelean isca neînțelegeri în • N. Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cucerirea au provocat numeroase lipsuri și au stimulat răspândirea bolilor 44. Pe fondul tulburărilor politice, a crizelor de subzistență și epidemiilor, populația Moldovei a fost silită să-și găsească adesea refugiu, fie pentru o perioadă limitată, prin bejenire, fie prin emigrare în țările din jur, așa cum a făcut o parte a comunității armene. În concluzie, putem afirma că amintirea anului 1672 ca decisiv pentru pribegirea armenilor în Transilvania s-a impus ca urmare a intensității evenimentelor care au răscolit Moldova la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
la acea dată dar și datorită refugierii la Bistrița a unor fruntași ai armenilor printre care s-a numărat și episcopul lor. Totuși o privire mai atentă a contextului ne arată că fenomenul a fost unul de durată, iar temeiul emigrării armenilor l-a constituit mai curând decăderea vieții urbane în partea nordică a Moldovei decât răscoala de la sfârșitul celei de-a doua domnii a lui Gheorghe Duca. • Suceava file de istorie, p. 321-323, nr. 196. • Ibidem, p. 325-326, nr. 198
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
giuvaeruri, ceasuri și, la un moment dat, chiar „două-trei roabe frumoase“13. Denunțurile și zvonurile se acumulează frenetic, atât cu privire la situația din țară, cât și despre evenimentele, oricât de neînsemnate, din Fanar. În Țara Românească, dezastrul economic silește populația la emigrare în masă: „oamenii așteaptă numai să se topească zăpada ca să fugă“14. Boierii munteni apelează la domnul Moldovei, căruia îi trimit scrisorile lor pe o cale ocolită, prin Transilvania 15. Legăturile de interese și de ambiții sunt elastice, viața • Idem
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în Occidentul dezvoltat, iar Slovacia are încă prea multe probleme de identitate și adaptare la UE. • În privința populației, trebuie subliniat că, pentru prima oară de la crearea statului român modern, are loc o scădere semnificativă și permanentă. Între cauze se află: - emigrarea (mult mai amplă decât o arată datele oficiale); - scăderea natalității; - creșterea mortalității. • Din punct de vedere economic, țara cunoaște o tranziție de tip nou, de la socialism la capitalism, cu efecte multiple și complexe, inclusiv în privința mentalităților populației. De asemenea, economia
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și viticultură). În 1869 a fost ales membru de onoare al Academiei Române (Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p. 72-73). Petriceicu Hașdeu 5, Gavril Muzicescu 6, Constantin Stere 7, Alexandru Averescu 8 și Arthur Văitoianu 9. Evident, și în perioada interbelică, emigrarea politică, academică și culturală a rămas o constantă a cotidianului din Basarabia. Astfel, această provincie a dat României întregite o pleiadă de personalități culturale și științifice. Ar trebui invocate, aici, contribuțiile solistei de operă Maria Cebotari 10, a compozitorului Ștefan
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
bănuise. Tragedia iernilor bucureștene din anii ’80, cu procesiuni de bătrâni porniți prin nămeți spre cozile din fața Alimentarelor, situează narațiunea în sinistra „epocă de aur”. Bucureștiul vremii oferă puține consolări: colegul lui Adrian, Mauriciu, e concediat din cauza demersurilor oficiale pentru emigrare, presa caută „țapi ispășitori” pentru ilustrarea tezelor lansate de plenarele Comitetului Central, iar Alexandru, personaj misterios, fost înalt demnitar, trezit acum la realitate și ostil puterii, ține un jurnal secret și decide să-și adăpostească periculosul manuscris tocmai la Adrian
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
scepticism masiv și greu de penetrat. „Românul generic” a dobândit acum o trăsătură esențială cu totul și cu totul paradoxală, și anume dorința de a nu mai fi român! (A se vedea fenomenul, ce tinde să devină de masă, al emigrării.) Așa că, dacă am vrea să dăm o definiție, am putea spune că „a fi român Înseamnă a avea În sânge dorința capitală de a nu mai fi român”!... Mihaela Ursa: Le vorbeam studenților mei despre patriotism ca o formă de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de a nu putea fi un român agresiv, un român absolut. Este adevărat că foarte mulți români care pleacă În Vest Încearcă fatalmente condiția uitării faptului de a fi români. E o experiență europeană, internațională chiar. Nu știu dacă o emigrare de masă ar invalida trăsătura de a fi român. Experiența irlandeză spune ceva În acest sens Dar, din câte am observat, există și un revers al situației. Cunosc tineri care s-au Întors dezamăgiți, dar nu de Occident, ci de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nuanța peiorativă a constatării - o generație fără memorie; o generație a dreptului de a trăi În prezent și de a-și proiecta, aproape iresponsabil, dar entuziast, dorințele de viață În viitor. Ei constituie o generație eminamente cosmopolită, o generație a emigrărilor masive, a lucrului În străinătate, a realității virtuale, planetare, o generație (prima, de multe decenii) cu mulți și foarte mulți bani, care se poate gândi - mă refer În principal la managerii tineri, care au preluat majoritatea firmelor noastre multinaționale - la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
din direcția generației culturale spre cea biologică. Optzeciștii sunt o elită culturală restrânsă, la fel cum studenții care audiază aceste cursuri despre comunism sunt doar un eșantion restrâns din marile mase, care Își trăiesc netulburate prezentul, participând masiv la euforia emigrării În Occident. Vorbim de niște elite, dar ele nu sunt niciodată Îndeajuns de bine fortificate În fața presiunilor unei perioade. Orbirea În fața istoriei, dezinteresul pentru reflecția și experiența istorică se propagă de jos În sus, poate fi observată la toate palierele
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
împreună cu acesta câteva poezii (Halucinații, Orologiul, Vezuviul) sub pseudonimul Ola Canta. În 1913 părăsește România, stabilindu-se în cele din urmă la New York, din cauza unor scandaluri xenofobe, ca acela stârnit de reprezentarea piesei Manasse de Ronetti-Roman. F. păstrează și după emigrare contactul cu revistele din țară, cărora le trimite reportaje, impresii, poezii. După un stagiu de conferențiar la Universitatea din Toronto, devine profesor de limbi și literaturi romanice la Universitatea Columbia din New York (1917-1927) și la Universitatea din Long Island (1927-1947
FERARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286984_a_288313]
-
mai puternică tendință pe care o declanșează tranziția postcomunistă constă în orientarea către integrarea în economii internaționale alternative, în loc să se orienteze spre economia națională. Formele în care are loc această „internaționalizare” a pieței forței de muncă sunt extrem de diverse - de la emigrarea definitivă sau munca „la negru” în economiile societăților europene, și nu numai în cele mai dezvoltate, până la angajarea cu prioritate în prelungirile economiilor dezvoltate în România. Așa se face că majoritatea secretarelor managerilor companiilor internaționale au studii superioare și au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
conferențiari și 33 de asistenți erau Înregistrați În 1952/1953. Acest tip de Învătământ a fost favorizat În RDG și În Cehoslovacia, În defavoarea facultăților care ar fi putut reprezenta o formă de concurență marxism-leninismului, ca urmare a epurărilor sau a emigrărilor, contrar celor petrecute În Polonia. Științele umaniste poloneze reprezentau fără Îndoială o excepție, reușind să rămână neatinse de-a lungul Întregii perioade staliniste. ȘED dispunea de un număr mult mai important de studenti membri de partid În raport cu populația studențeasca a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
existențialismul, au scăzut foarte mult În intensitate. Reușită eliminării opoziției filosofice din anii 1956-1957 a fost confirmată și prin faptul că singurul teritoriu de opoziție intelectuală rămăseseră cele ale literaturii și artei, opoziție care avea cel mai adesea că finalitate emigrarea. Cazul lui Rudolf Bahro, filosof contestatar ieșit din rândul cadrelor de partid, nu este decât excepția care confirmă această regulă. Traiectoria i se deosebește În mai multe puncte de cele ale predecesorilor săi din anii ’50. Există Între ei În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
1,7%). Aceasta s-a tradus printr-o scădere a salariilor corpului profesoral - salariile profesorilor din universitate se situau, În decembrie 1994, mai jos de media salariilor din industrie și la 72% din salariul mediu național. Efectul principal a fost emigrarea științifică și orientarea cercetătorilor și profesorilor spre instituțiile comerciale: din 1991 până În 1994, 20.000 de profesori părăsind școlile superioare rusești și 3.000 de oameni de știință stabilindu-se În străinătate (cf. Mickiewicz, 1993, pp. 90-95; Mühle, 1995, pp.
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
afirmate. Misiunea lor este de a pune În discuție frontierele stabilite, naționale (Încurajând schimburile regionale și internaționale) și disciplinare (interdisciplinaritatea făcând parte din obiectivele prioritare): dezvoltarea inegala a țarii sau regiunilor, redistribuirea inegala a resurselor Între discplinele și colectivele științifice, emigrarea tinerilor intelectuali (brain drain) etc. Apariția acestor noi instituții pune o problemă aproape experimentală istoriei și sociologiei educației și intelectualilor. Mult prea recente pentru a fi fost deja obiect de studiu, ele au acumulat un capital deloc neglijabil prin proiectele
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sociale sub impulsul fundațiilor americane private, a căror orientare «aplicată» era determinanta, urmând o politică liberală internaționalista și o ideologie pacifista wilsoniană (cf. Gemelli, 1995, p. 252). Contextul se schimbă radical după cel de-al II-lea Război Mondial, datorită emigrării intelectualilor europeni către Statele Unite În timpul războiului și a rolului lor, după Întoarcere, În refondarea științelor sociale În Europa occidentală eliberată, precum și, mai ales, În funcție de nouă conjunctură politică a războiului rece. În cursul duratei de viață a unei singure generații, numeroși
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Vest. Epurări, exil, dus și întors Situația de după război era diferită În măsura În care problemă scriitorilor din exil modifică paradigmă cosmopolitismului și a internaționalismului militant. Această problemă fusese deja pusă la primul congres al scriitorilor sovietici, Într-un moment În care Începuse emigrarea intelectualilor germani opuși lui Hitler. În 1945, printre cei care se reîntorceau În Germania, mulți au ales să se stabilească În zona de ocupație sovietică. În anii următori, alții luau drumul exilului spre vest sau refuzau să se reîntoarcă În
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
altfel dificilă. Mai Întâi, prin neluarea În calcul a scriitorilor evrei plecați din România, al căror drept de „reîntregire” În Israel nu le poate fi contestat (și unde unii au continuat de altfel să scrie românește), se poate crede că emigrarea spre alte țari nu a fost la fel de legitimă sau nu a presupus un grad egal de identificare și de voință de asimilare. Ceea ce firește este fals, mai ales În cazul emigrărilor către țări tradițional de emigrație, precum SUA, Canada ori
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de altfel să scrie românește), se poate crede că emigrarea spre alte țari nu a fost la fel de legitimă sau nu a presupus un grad egal de identificare și de voință de asimilare. Ceea ce firește este fals, mai ales În cazul emigrărilor către țări tradițional de emigrație, precum SUA, Canada ori Australia. Dar chiar și În cazul unor țări europene precum Franța (principala țară de destinație a emigrației românești și a celei intelectuale În special) ori Germania un rol determinant l-a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
politice În sensul reformelor democratrice contribuiseră la recunoașterea puterii lor. Totuși, din motive cazre ar merita o analiză separată, puțini intelectuali erau cunoscuți Înainte drept «disidenți». Grup social eterogen prin origine și prin pregătirea membrilor săi, dispersați și fragilizați de emigrare și represiune, intelectualii erau dificil de mobilizat și actele lor de solidaritate erau rare. Condițiile de redactare și de difuzare a celor trei scrisori de protest care au marcat nașterea opoziției politice și intelectuale față de regimul Ceaușescu doar cu câteva
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de obstacole În calea promovării sociale și profesionale a noilor elite - cu stagii obligatorii În sectorul „de productie” al economiei, blocarea carierelor universitare pentru tinerii absolvenți sau reducerea șanselor de acces la instituții profesionale precum Uniunea Scriitorilor etc. - au Încurajat emigrarea. Un prim exemplu al promovării universitare a scriitorilor a fost Înființarea la București a Școlii de Literatură „Mihai Eminescu”, după modelul Institutului de Literatură „Maxim Gorki” de la Moscova. Această școală, care nu a funcționat decât În anii ’50, Isi selecta
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]