725 matches
-
sangvină, digestivă etc. Diagnostic Candida albicans este prezentă în peste 50% din secrețiile respiratorii ale pacienților neinfectați, deci prezența ei în spută nu are valoare diagnostică. Candidoza diseminată se poate manifesta prin pneumonie sau abces candidozic pulmonar, esofagită, afectare traheală, endocardită, meningită [35]. Diagnosticul se realizează prin identificarea fungului în biopsii tisulare: bronșice, pulmonare sau în sânge. Culturile pozitive din sânge necesită identificarea atentă și rapidă a sursei de candidemie; este citat FDG-PET (tomografie cu emisie de pozitroni efectuată cu 18F-fluorodeoxyglucoză
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
intensivă. Mediastinita candidozică după chirurgia cardiacă este o complicație gravă și necesită tratament chirurgical (debridare, drenaj mediastinal cu lavaj, eventual închidere per secundam după plasare de lambou pediculat) asociat cu amfotericina B și 5-fluorocitozină sau caspofungină; prezintă mortalitate de peste 50%. Endocardita micotică este produsă frecvent de Candida sau Aspergillus. Se impune de urgență amfotericină B (sau caspofungină asociată sau nu cu voriconazol) și proteză valvulară, urmată de fluconazol pe o perioadă îndelungată. Există risc crescut de desprindere a unui fragment de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92105_a_92600]
-
glomerulară poate fi consecința unei alte boli care implică și rinichiul sau afectarea glomerulară poate avea consecințe asupra altor aparate și sisteme. NG secundare pot fi cauzate de: - infecții:bacteriene: streptococ, stafilococ, pneumococ (GN este complicație a unei pneumonii sau endocardite infecțioase), GN din febra tifoidă, sifilis, tuberculoză, leptospiroză etc - parazitare: malaria, toxoplasmoza, schistosomiaza etcfungice: infecții cu Candida, Aspergilus etcvirale: hepatitice B și C, HIV - substanțe toxice și alergii: - medicamente: captopril, AINS, penicilamina, litiu, săruri de aur, Rifampicină, Hidralazină, Allopurinol - săruri
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
în schemă adaptată statusului funcției renale - corticosteroizii sunt indicați numai în caz de GN rapid progresivă. ALTE TIPURI DE GLOMERULONEFRITE 1. GN postinfecțioase secundare Sunt diagnosticate pornind de la semnele bolii de bază. Pentru practica curentă sunt de menționat: - GN din endocardita infecțioasă care se poate manifesta clinic prin oricare din cele 5 sindroame clinice - GN asociate hepatitelor virale. În hepatita virală B, GN poate fi secundară unei complicații a afecțiunii hepatice și anume panarterita nodoasă. Prognosticul este mai nefavorabil la adult
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
parabiermeriană (botriocefaloza la pescari), leucemii acute (expunere la vapori de benzen, radiații ionizante) etc - medicamentele cu potențial toxic care pot determina anemii hemolitice, pancitopenie, leucemii acute etc: penicilina, cloramfenicol, fenacetina, metildopa, chinidina, anticonvulsivante, antimalarice, citostatice etc - antecedentele personale de infecții (endocardită infecțioasă, infecții de focar, TBC pulmonară etc), boala cronică de rinichi, afecțiunile hepatice cronice, HDS, intoxicații etc - antecedentele heredocolaterale de hemofilie, anemie hemolitică congenitală etcistoricul de afecțiune hematologică (hemopatie) centrat pe modul de debut, cauze potențiale, evoluție, tipul de tratament
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
mai fidelă la nivelul mucoaselor decât la nivelul tegumentului. Paloarea poate fi însoțită de subicter/icter în anemia Biermer sau anemiile hemolitice, are tentă teroasă (pământie) în anemiile din neoplazii sau boala cronică de rinichi, sau brunmurdară în anemia din endocardita infecțioasă ("cafea cu lapte") sau albă ca varul în anemia posthemoragică acută. În policitemia vera, din cauza creșterii numărului de hematii și a hemoglobinei, apare colorația roșie purpurie (eritrodermie) generalizată a tegumentelor și mucoaselor ("omul roșu"). În leucemia limfatică cronică eritrodermia
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
este acela de sindrom nefritic sau nefrotic, dar și de nefropatie tubulo-interstițială. Tipul de afectare renală condiționează evoluția și prognosticul. Manifestările cardiovasculare se referă atât la afectarea cordului cât și a vaselor sanguine. Afectarea cardiacă se manifestă ca pericardită, miocardită, endocardită. Particulară este afectarea endocardului - endocardita verucoasă Libman-Sacks cu localizare predominantă la nivelul valvelor mitrală și aortică. Pe leziunea inițială se poate suprapune o infecție bacteriană, îmbrăcând tabloul clasic de endocardită infecțioasă. Afectarea coronariană poate determina infarct miocardic acut, este favorizată
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
sau nefrotic, dar și de nefropatie tubulo-interstițială. Tipul de afectare renală condiționează evoluția și prognosticul. Manifestările cardiovasculare se referă atât la afectarea cordului cât și a vaselor sanguine. Afectarea cardiacă se manifestă ca pericardită, miocardită, endocardită. Particulară este afectarea endocardului - endocardita verucoasă Libman-Sacks cu localizare predominantă la nivelul valvelor mitrală și aortică. Pe leziunea inițială se poate suprapune o infecție bacteriană, îmbrăcând tabloul clasic de endocardită infecțioasă. Afectarea coronariană poate determina infarct miocardic acut, este favorizată de boală și de ATS
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
a vaselor sanguine. Afectarea cardiacă se manifestă ca pericardită, miocardită, endocardită. Particulară este afectarea endocardului - endocardita verucoasă Libman-Sacks cu localizare predominantă la nivelul valvelor mitrală și aortică. Pe leziunea inițială se poate suprapune o infecție bacteriană, îmbrăcând tabloul clasic de endocardită infecțioasă. Afectarea coronariană poate determina infarct miocardic acut, este favorizată de boală și de ATS accelerată indusă de corticoterapie. Trombozele arteriale și venoase sunt relativ frecvente. Afectarea arterelor cerebrale predomină, iar tromboflebita superficială recurentă poate marca debutul bolii. Manifestările respiratorii
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
procentaj important dintre pacientele cu sindrom Turner prezintă malformații viscerale cardiace (coarctație de aortă sau stenoză aortică, mai ales la fetele care prezintă și pterygium colli, având risc crescut de anevrism disecant de aortă, valvă aortică bicuspidă cu risc de endocardită) și renale (rinichi unic, rinichi în potcoavă, malformații vasculare sau caliceale, ca duplicarea calicelor și bazinetului, absența unui rinichi, ectopii renale) . Toate acestea trebuie investigate odată ce diagnosticul a fost pus. Totodată, incidența unor boli metabolice sau autoimune este mai mare
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
sau antiagregantă. 4. Infarctul cerebral embolic În vasele cerebrale, embolia este cea mai frecventă cauză de stroke (aproape 40% din AVC sunt embolice, comparativ cu 32% trombotice). Cei mai mulți emboli provin din inimă (fibrilație atrială (24), infarct miocardic cu trombi murali, endocardită). Alte proveniențe sunt arterele carotide, aorta și arterele mari cerebrale. Față de trombii care aderă de peretele vascular, embolii sunt friabili și migratori. Embolul se poate dezintegra înainte ca necroza țesutului să aibă loc sau dacă țesutul este infarctizat, acesta poate
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
ales în ciroză ori platoși coilonichia cu aspect de frunză veștedă sunt aspecte tipice pentru anemiile feriprive, unghiile în sticlă de ceas de ceasornic care caracterizează degetele hipocratice sau aspectul înțepat prezent în psoriazis sau hemoragiile în așchie prezente în endocardita bacteriană subacută și în vasculita din poliartrita reumatoidă. Atât la nivelul unghiilor cât și a părților moi periunghiale se pot decela petele nicotinice ale marilor fumători. Inspecția și palparea părților moi ale falangei distale poate evidenția hipertrofia acestora care, asociată
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
palparea concomitentă se obțin informații asupra temperaturii locale, umidității (o transpirație excesivă fiind adesea marca unei persoane emotive sau cu distonie neurovegetativă). Urmează inspecția feței palmare a mâinilor cercetând prezența nodulilor Osler la nivelul părților moi ale falangei distale din endocardita bacteriană subacută, eritroza palmară din insuficiența hepatică, maladia Dupuytren (retracția aponevrozei palmare superficiale) întâlnită la muncitorii care efectuează activități fizice cu traumatizarea repetată a aponevrozei palmare superficiale sau în maladii precum BPOC, ciroza hepatică sau maladia Crohn. Ne uităm după
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
pe mucoasa laterală a obrajilor în dreptul celui de-al doilea premolar puncte, ce preced cu 2-3 zile erupția cutanată din rujeolă și dispar la puțin timp după apariția erupției, iar prezența de sufuziuni sanguine pe mucoasa bucală este întâlnită în endocardita lentă (semnul Libman). Se inspectează dantura, cariile dentare și tartrul fiind surse de infecție. Edentația parțială sau totală are semnificația unei prelucrări mecanice insuficiente a alimentelor cu apariția de sindroame dispeptice secundare, iar aspectul gingiilor poate fi relevant, când este
Fitoterapie clinică by Florina Filip ciubotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2097]
-
la lumina solară. Diagnosticul se confirmă prin pozitivitatea în urină a uroporfirinelor I și III și a coproporfirinelor I și III. Leziunile dispar după rezecția tumorii hepatice [28]. Tromboembolismul paraneoplazic sau sindromul Trousseau se poate prezenta clinic ca tromboflebită migratorie, endocardită trombotică abacteriană sau ca infarct acut cerebral. Mecanismele care generează aceste fenomene tromboembolice sunt: starea de hipercoagulabilitate asociată neoplaziei, coagulopatia cronică intravasculară diseminată și embolismul tumoral [29, 30]. Acanthosis nigricans paraneoplazic se caracterizează prin apariția unor plăci tegumentare rugoase, hiperpigmentate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Șerban Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/92153_a_92648]
-
humani corporis fabrica, prezentând descrieri și desene anatomice ale inimii și sistemului vascular. Primele referiri privind leziunile valvei aortice aparțin lui Lazarus Riverius (1589 1665), doctor la Universitatea din Montpellier, care descrie în 1646 stenoza valvulară aortică și leziunile de endocardită. Theophile Bonet descrie, câțiva ani mai târziu (1679), leziuni valvulare aortice cu stenoză identificate în cursul unei necropsii. În 1705, William Cooper, chirurg și anatomist englez, descrie „pietrificarea” valvelor aortice, iar zece ani mai târziu, Raymond Vieussens, din Montpellier, descrie
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
numărul femeilor afectate îl egalează pe cel al bărbaților, iar la o etate considerabilă chiar îl depășesc. Patologice dintre care enumerăm: o boli infecțioase ale copilăriei (scarlatina, angine, rujeola, viroze repetate, RAA) pot determina apariția în timp a unor valvulopatii, endocardite, miocardite, pericardite exudative; o virozele, cu preponderență virusurile gripale A, B pot determina apariția miocarditelor; o hipertrofia ventriculară dreaptă apare secundar bolilor cronice pulmonare de tipul BPOC, astm bronșic, cu apariția cordului pulmonar cronic; o TBC pulmonară poate determina apariția
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare; pacientul anxios, ce nu-și găsește poziție antalgică, este evidentă la bolnavii cu infarct acut de miocard. Faciesul bolnavului este influențat de boala cardiacă, după cum urmează: faciesul cu pete „cafe au lait” apare în endocardita bacteriană; faciesul de „elf” (sprâncene groase, nas ascuțit, urechi implantate inferior, buze groase) apare în stenoza aortică congenitală; faciesul bronzat apare în hemocromatoză; faciesul speriat, ce exprimă durere de intensitate crescută, apare în infarctul de miocard; "frumusețea mitrală", paloarea tegumentului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
în următoarele două secole transfuzia a fost interzisă; tot în 1667 Hooke descrie celula, iar Anne Charles Larry publică primul tratat de dermatologie. Apar acum primele specializări și medicii specialiști: Albertini din Bologna pentru afecțiunile cardiace; Giovanni Mario Lancisi pentru endocardită; Raymond Vieussens pentru leziunile valvulare; Giovanni Luci, N. Grew pentru malarie; Willis pentru diabet; Perrault pentru Anatomia comparată (1671), Bonnet pentru Anatomia patologică (1679); Le Clerc pentru Istoria Medicinei (prima care apare, 1696). Lèmery pentru Farmacopeea Universală (1697) și Chimie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la nivelul sediului abdominal sau în mediastin (prin contaminare cu agenți patogeni existenți pe piele, în prezența unui mare „corp străin”, la un pacient compromis hemodinamic, nutrițional, imunologic etc., sau datorită formării unui hematom), precum și în interiorul sistemului (pe cale hematologică, determinând endocardita). Uneori este dificil de apreciat sursa unei infecții, la un pacient cu hemoculturi pozitive, aflat pe un suport circulator, dar și cu multiple catetere și linii intravenoase. În afara infecțiilor legate de prezența sistemului de asistare, pacienții sunt susceptibili și la
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
de pereții vaselor, au suprafață lucioasa și sunt elastici. În cavitățile cordului, ei se insinuează adesea printre pilieri dând impresia unor false aderente. Coagulii cadaverici sau coagulii cruorici trebuie diferențiați de trombii produși în timpul vieții sau la nivelul cordului de endocarditele tromboembolice sau vegetante. Un examen atent relevă faptul că trombii sunt aderenți de vasul în care s-au format, sunt rugoși și sfărâmicioși iar depozitele vegetante de la nivelul cordului fac parte integrantă din structura endocardului afectat. Coagularea sângelui nu se
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Redam în Tabel 2.1 denumirile principalelor inflamații ale unor aparate și sisteme organice. Tabel 2.1 Denumirile principalelor inflamații ale aparatelor și sistemelor organice Nr. crt. Aparatul sau sistemul Denumirile inflamațiilor 1 Aparatul circulator miocardita; pericardita viscerala și parietala; endocardita; arterita; periarterita; endocardita; aortita, capilarita; endotelita, flebita, periflebita; limfangita; 2 Aparatul respirator rinita, sinuzita, rinosinuzită, laringita, rinolaringită, aerocistită (pungile guturaleă, traheita, bronșita; pneumonie, br. pneumonie, alveolita, pleurita viscerala, pleurita costala, pleurezie, mediastinita; aerosaculită (la păsăria; 3 Aparatul digestiv stomatita, cheilita
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
2.1 denumirile principalelor inflamații ale unor aparate și sisteme organice. Tabel 2.1 Denumirile principalelor inflamații ale aparatelor și sistemelor organice Nr. crt. Aparatul sau sistemul Denumirile inflamațiilor 1 Aparatul circulator miocardita; pericardita viscerala și parietala; endocardita; arterita; periarterita; endocardita; aortita, capilarita; endotelita, flebita, periflebita; limfangita; 2 Aparatul respirator rinita, sinuzita, rinosinuzită, laringita, rinolaringită, aerocistită (pungile guturaleă, traheita, bronșita; pneumonie, br. pneumonie, alveolita, pleurita viscerala, pleurita costala, pleurezie, mediastinita; aerosaculită (la păsăria; 3 Aparatul digestiv stomatita, cheilita (buzea, gingivita; palatinită
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Păstrată Păstrată În aprecierea diagnosticului funcțional într-o valvulopatie, se va ține seama de: - sediul leziunilor; - existența unor leziuni multiple; - volume ventriculare, arii valvulare, gradiente intraventriculare; - funcția sistolică globală; - existența factorilor care indică un proces inflamator activ (reumatism articular acut, endocardite, miocardite, pericardite); - existența complicațiilor; - posibilitatea și rezultatele tratamentului chirurgical specific. Valvulopatii mitrale Păstrată Păstrată Păstrată Păstrată Păstrată Păstrată Păstrată Deficiența funcțională în boala aortică va fi apreciată după criteriile funcționale prezentate la cele două entități. Afecțiunile aortice, asociate cu afecțiunile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
APT APT În aprecierea diagnosticului funcțional într-o valvulopatie, se va ține seama de: - sediul leziunilor; - existența unor leziuni multiple; - volume ventriculare, arii valvulare, gradiente intraventriculare; - funcția sistolică globală; - existența factorilor care indică un proces inflamator activ (reumatism articular acut, endocardite, miocardite, pericardite); - existența complicațiilor; - posibilitatea și rezultatele tratamentului chirurgical specific. Valvulopatii mitrale Afecțiunea. APT Fără deficiență funcțională │ 0-19% APT APT Fără deficiență funcțională │ 0-19% APT Deficiența funcțională în boala aortică va fi apreciată după criteriile funcționale prezentate la cele două
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]