2,401 matches
-
sura în care capătă formă de la specia inteligibila. Astfel actualizat [de specia inteligibila], [intelectul posibil] formează mai apoi ori definiția, ori diviziunea, ori compunerea care este semnificata prin cuvânt. De unde rezultă că ceea ce semnifică numele [i. e. cuvântul] este definiția. Iar enunțarea semnifică compunerea și diviziunea intelectului. Așadar, conceptul nu semnifică speciile inteligibile, ci ceea ce intelectul formează în el însuși și judeca despre lucrurile exterioare. (ÎI.5.7.) Ulterius autem considerandum est quod intellectus, per speciem rei formatus, intelligendo format în seipso
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
și teologie”<footnote M. Heidegger, Die onto-teo logische Verfassung der Mtaphysik, în: Identität und Differenz, Neske, Pfüllingen, 1957, p. 45. footnote>. Mai exact, „metafizica este, astfel, teologie, deoarece este ontologie”. Înainte de toate se va spune: „metafizica este doar teologie - o enunțare despre Dumnezeu, întrucât Dumnezeu survine în filosofie”<footnote Ibidem, p. 46. footnote>. 4. Metafizica și teologia discută în principal despre Ființă. Înmodalități diferite însă, cu motivări, concepte și metode diferite,însă fixate asupra unuia și aceluiași obiect: Ființa și fiindul
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
puternică componentă autohtonă. În condițiile în care filologia românească era amenințată de dominația latinismului purist, care încerca să impună o limbă artificială stigmatizând tot ce nu are origine latină în limba română, Hasdeu s-a impus la nivel național prin enunțarea capacității sale de a demonstra că dacii nu au pierit și nu au fost scoși din istorie în urma luptelor cu romanii. Însă datorită necesității de a se alinia la principiile europene, Hasdeu nu și-a putut onora promisiunea. Latinismul deșănțat
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
acquit, acquis, air, aire, ére, alène, haleine). Dacă întâlniți un astfel de fenomen, binevoiți a-l nota în mod special. 6. Când vă gândiți la obiecte care au deja o culoare proprie, nu aveți din întâmplare senzații colorate noi? La enunțarea cuvântului sânge, nu aveți, de exemplu, senzația de bleu sau de galben etc.? 7. Diversele limbi, germană, franceză, engleză, italiană etc., vă provoacă senzații colorate? 8. Ce senzații subiective (culori, figuri, diagrame) încercați atunci când auziți numele zilelor din săptămână, a
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
neîncetat între realitate și aparențe, adevăr și ficțiune" (Mythe et tragédie, deux, La Découverte, 1995, col. Textes à l'appui). Platon, în Cartea III a Republicii, distinge trei genuri literare, povestirea pură, drama și forma mixtă, în funcție de modul lor de enunțare, după felul în care "povestirea" este acolo "simplă, imitativă, sau și una și alta". Socrate, care dialoghează cu Adimante, fratele lui Platon, îl întreabă astfel: Tot ceea ce spun povestitorii de fabule și poeții nu înseamnă oare povestirea unor evenimente trecute
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
se mai exprimă decât în tratate științifice, matematice, fizice, filosofice, istorice etc., care au un mod de exprimare specific, diferit de cel al literaturii, cel narativ pur. Tipologia aristotelică, formulată în Poetica, este mult mai pertinentă. Aristotel conservă modul de enunțare drept criteriu esențial al diferențierii între forma narativă și teatru. Dar în tipologia platoniciană, se elimină povestirea pură, formă teoretică nerealizată vreodată, cu excepția ditirambului, dacă trebuie să ne luăm după Platon. Epopeea, ca mai târziu romanul și nuvela, integrează fără
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
la metamorfoza integrală, scrie el în Noua tehnică de artă dramatică, dispune de trei procedee care îl vor ajuta să se distanțeze de cuvintele și acțiunile personajului de reprezentat: 1. transpunerea la persoana a treia; 2. transpunerea la trecut; 3. enunțarea de indicații scenice și a unor comentarii. Transpunerea la persoana a treia și la trecut îi permite comediantului să se plaseze la o distanță justă față de personajul său. El caută în afară de asta indicații de regie și le spune în timp ce repetă
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
în care mitul respectiv trăiește și deschide calea celorlalte analize (orice istorie povestită luată ca obiect de studiu exhibă caracteristici externe dimensiunea relatării și locul povestirii în corpus, interne ritmuri, diacronii și reguli de compunere narativă, dar și condiții de enunțare oră și loc al povestirii, identitatea și talentul naratorului, etc).22 Profesorul Ion Cuceu subliniază importanța metodologică a atenției acordate contextului în care povestea, ca fenomen și nu doar ca produs, ca artefact, respiră: "ca în orice alt fenomen socio-cultural
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și devenim și "urechi").520 Există coduri semiologice digitale (vorbirea zilnică) și analogice (fotografia, imaginea, gesturile, mimica), explică autorul, iar cele din urmă sunt guvernate în mare parte de inconștient, de unde și fascinația imaginii, a cărei putere nu rezidă în enunțare, ci în evocare (ceea ce este evocat este mai important decât ceea ce se arată, deoarece se află în raport direct cu indicibilul și revelează ceea ce într-un discurs formal ar cădea sub incidența prohibiției, chiar dacă pe alocuri ar putea fi acceptat
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ca tărâm al unei rase de amazoane nemuritoare, deci fără nevoia reproducerii și prin urmare fără bărbați, subordonate zeițelor Atena și Afrodita, dar dotate cu tehnică și aparate futuriste, cu avioane invizibile și lasouri care obligă la supunere și la enunțarea adevărului, reale detectoare de minciuni la purtător). Când un aviator se prăbușește pe această insulă necunoscută și izolată, regina Hippolita decide că una din amazoane trebuie să îl însoțească înapoi în lumea exterioară, să lupte pentru America, ultima citadelă a
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
trufaș: post id tempus, dignitate omnibus prestiti, Ădin acea clipă le-am fost superior tuturor prin demnitate. În textul de la Antiohia este schimbat un cuvânt, unul singur: în loc de dignitate apare auctoritate: le-am fost superior tuturor prin autoritate - o hotărâtă enunțare a puterii. Ne întrebăm care a fost cuvântul folosit de Augustus. Forma Imperii. Ne-a rămas doar o descriere a acestei hărți geografice sculptate în marmură, cea dintâi din lumea occidentală; ea îi aparține geografului grec Strabo, care a văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
repetițiile motivelor vizuale, rupturile scării sonore, evadarea Într-un niciunde mitic, formele de insistență (prim-planuri color, planuri de lungă durată, mișcări de du-te-vino), sunetele yin, sunetele yang, contrapunctul, aparatul deictic (balansul În patru trimițînd la locutor și la situația enunțării), tripartiția operațională a lui Grard Genette, vocile interioare, simultaneitatea și alternanța dintre conținut și conținător, penetrația imagistică, rapelurile culturale, verticalitatea Înclinată, extinderea sensurilor, destinderea lor, imaginile mentale, universul tulburător sincopat, expresionismul, impresionismul, onirismul, jocurile motivelor vizuale, motivul artezian, motivul verbal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
statistici, În care Bach, sau Leonardo, e doar o cotă-parte, o gaură perforată din cartela unei mașini de calculat. Savantul trebuie chiar să se generalizeze pe el Însuși, să elimine orice sentiment personal pe parcursul experimentului și al observației, precum și din enunțarea rezultatelor. El poate studia indivizi, dar numai pentru a contribui la stabilirea unor legi și fapte cu o aplicabilitate mai mare. Știința are prea puțin timp pentru excepții minore. Dar Întreaga natură, asemeni Întregii umanități, este constituită din explicații minore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
constatarea cea mai banală ce se poate face și observația generală cea mai la îndemână. E foarte simplu să găsim acestei perioade două viteze de centrifugare culturală: acalmia relativă a intervalului 1965-1970 și accelerarea ritmului exilării scriitorilor după 1971, odată cu enunțarea alarmantă a tezelor din iulie, care înseamnă instaurarea cultului personalității lui Ceaușescu și dezvăluirea noilor metode anticulturale ale dictaturii comuniste (masificarea culturii, festivalul național "Cântarea României", întețirea cenzurii). Am încercat să culeg și să înregistrez pe ani cazurile de exil
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
muzicală este imposibil de zugrăvit într-un alt sistem semiologic<footnote Idem, op. cit., p. 18. footnote>, și că unele scenarii propuse sunt realiste, verosimile, iar altele utopice, posibile doar în plan teoretic, speculativ<footnote Idem, op. cit., p. 20. footnote>. Maniera enunțării temelor ne trimite cu gândul la compozitorul Dănceanu, care-i sugerează scriitorului cu același nume, ca toate secvențele cognitive expuse să fie anunțate utilizând tehnica leit-motivului. Ceea ce - după cum vom vedea - Liviu Dănceanu și face, cu multă acribie. Înclinația autorului către
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
vedea trăgîndu-se din ele concluzii nemaiauzite, cari lui nici prin minte i-au trecut vreodată, și în fine se va vedea citat înaintea opiniei publice după șoapte, după calomnii acreditate prin repetarea papagalicească din partea celor ușori, nu însă în virtutea unor enunțări sau fapte determinate, cari pentru toată lumea rămân aceleași. Căci în aceste discuții nu e cestiunea de-a afla adevărul, ci din contra de-a acredita un neadevăr, nu de logică, ci de eristică; cestiunea e de a taxa pe adversar
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
activitatea acestui tip de jurisdicție, observându-se și că cea mai recentă hotărâre din jurisprudența divergentă datează din martie 2024, în timp ce legea modificatoare menționată a intrat în vigoare în noiembrie 2024. ... 50. Acestea fiind stabilite, devine de interes enunțarea art. 2 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia dispozițiile prezentului cod constituie procedura de drept comun în materie civilă, dispozițiile sale fiind aplicabile chiar și altor materii, în măsura în care legile care le reglementează nu cuprind dispoziții contrare
DECIZIA nr. 6 din 26 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/300380]
-
tot parcursul înregistrării; dacă imaginile provin de la un alt post de televiziune, trebuie precizat acest lucru înainte de difuzarea lor, iar sigla postului de la care au fost preluate trebuie să fie vizibilă pe tot parcursul difuzării; ... f) în enunțarea unor ipoteze sau a unor relații de cauzalitate privind producerea unor eventuale catastrofe sau a altor evenimente cu impact major și/sau care riscă să producă panică, să se solicite și punctul de vedere al autorității publice abilitate, precum și al
DECIZIE nr. 573 din 25 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299703]
-
din judecătorii ei se așteptau s-o vadă pe Ripley reacționând, fură dezamăgiți. Ea-i privi nemișcată și sfidătoare, cu buzele strânse. Dar fără îndoială că răsuflară ușurați. Orice izbucnire ar fi fost consemnată în procesul verbal. Van Leuwen continuă enunțarea verdictului, neavând de unde să știe că acuzatul ii și pusese o capă și o glugă, negre. ― Brevetul menționat este prin urmare suspendat, până la o nouă examinare a acestei chestiuni, la o dată ulterioară, care rămâne de stabilit. Își ușură respirația, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
de efectul vorbirii asupra situației; astfel, enunțul lingvistic, pe lângă informația pe care o furnizează, dă seama și de raporturile instituite între vorbitor și participanții la o discuție 4. În ambele perspective, pragmatica ar studia discursul, fie din perspectiva modificării sensului enunțării în funcție de context, fie din punctul de vedere al transformării, prin discursul însuși, a situației în care acesta este produs. Așadar, în cadrul pragmaticii, discursul este analizat în calitatea acestuia de ansamblu text-context, cu accent pe funcția perfomativă a limbajului, acesta din
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
viziuni diferite despre lume aflate în concurență impun direcția viitoare de evoluție, iar discursul este acea entitate lingvistică legată direct de latura performativă a limbajului. În al patrulea rând, discursul este interactiv, se adresează unui interlocutor de la creare și până la enunțare, a cărui reacție este anticipată și în funcție de care se realizează. Rezultă că modelul comunicării nu este unul univoc, cu sens unic, de la un locutor spre un destinatar pasiv. De aceea, pe urmele lui Antoine Culioli 13, Maingueneau preferă termenul de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
pe cele ale enunțurilor, iar apoi, pe un alt palier, un text devine discurs atunci când se repliază într-un anumit context enunțiativ care să îi confere sens. În aceste condiții, discursul este un sistem de reguli care definesc specificitatea unei enunțări 14. În sfârșit, discursul este prins într-un interdiscurs. El nu primește sens decât în interiorul unui spațiu ce cuprinde și alte discursuri, prin raportare la care își constituie o identitate. Astfel, un discurs citează sau este citat, ironizează sau este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
de discurs depinde anumite condiționări ale producerii discursului sistematizate sub două categorii: de ordin comunicațional și de ordin statutar 29. În primul rând, există cerințe de ordin comunicațional, fiecare gen de discurs fiind asociat unui moment și unui loc de enunțare specifice. Acest ansamblu va fi analizat sub două dimensiuni: scena discursului și suportul. Vom înțelege prin scenă instituția sau ansamblul de organizații responsabile, în mod legitim, de producerea unui tip de discurs, la un anumit moment dat. Conceptul de suport
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
un studiu ulterior, Charaudeau folosește, de data asta explicit, conceptul de discurs jurnalistic, a cărui apariție se bazează pe un sistem de norme cu două niveluri, unul general, la nivelul actului de comunicare jurnalistic, celălalt specific, la nivelul actului de enunțare, fiecare cu propriul său contract 51. Primul trimite la caracteristicile dispozitivului, implicând o instanță de producere mediatică, având un scop informativ; al doilea corespunde unui mod în care jurnaliștii pun în scenă discursul de informare pe adresa unui destinatar impus
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
contractului de comunicare rezultat pentru discursul jurnalistic este dublă: etică, de transmitere a informațiilor în spiritul normelor democratice, și comercială, de cucerire a unui număr cât mai mare de cititori, auditori, telespectatori. Datele acestea se traduc, la nivelul situației de enunțare jurnalistică, prin "instrucțiuni" discursive pentru a obține credibilitatea sau captarea: necesitatea respectării unui principiu al distanței și al neutralității, al tratării faptelor într-o succesiune fidelă, al exacerbării antagonismelor de o manieră să provoace polemici care să ofere un plus
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]