902 matches
-
o autoritate epistemică pentru S (subiectul autorități, n.n.) în domeniul D atunci când S recunoaște din principiu drept adevărată orice propoziție care îi este comunicată de către P (în formă asertivă) și care face parte din domeniul D44. Ce este aceea autoritate epistemică vom lămuri mai târziu. Să reținem în acest punct că, indiferent dacă motivele elevilor sunt întemeiate sau nu (acest aspect este lipsit de importanță în acest moment al analizei noastre), competențele profesorului pot fi contestate. Anticipând, contestarea este posibilă datorită
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
altă problemă este aceea a sursei autorității. Bochenski afirmă că aceasta se regăsește în acceptarea de către subiect a aserțiunilor purtătorului autorității ca fiind adevărate. În fapt, analiza lui Bochenski este mai complicată, relevând existența a două tipuri de autoritate: autoritatea epistemică și autoritatea deontică. În mod evident, cele două tipuri de autoritate vor trebui să cunoască întemeieri specifice. Autoritatea epistemică este a știutorului, a aceluia care este competent într-un domeniu; orice propoziție care are girul său are o probabilitate crescută
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
purtătorului autorității ca fiind adevărate. În fapt, analiza lui Bochenski este mai complicată, relevând existența a două tipuri de autoritate: autoritatea epistemică și autoritatea deontică. În mod evident, cele două tipuri de autoritate vor trebui să cunoască întemeieri specifice. Autoritatea epistemică este a știutorului, a aceluia care este competent într-un domeniu; orice propoziție care are girul său are o probabilitate crescută de adevăr. Plecând de la aceste elemente, Bochenski va defini autoritatea epistemică astfel: P (purtătorul, n.n.) este o autoritate epistemică
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
autoritate vor trebui să cunoască întemeieri specifice. Autoritatea epistemică este a știutorului, a aceluia care este competent într-un domeniu; orice propoziție care are girul său are o probabilitate crescută de adevăr. Plecând de la aceste elemente, Bochenski va defini autoritatea epistemică astfel: P (purtătorul, n.n.) este o autoritate epistemică pentru S (subiectul autorității, n.n.) în domeniul D atunci și numai atunci când probabilitatea fiecărei propoziții care ține de domeniul D, raportată la nivelul său de cunoaștere, crește prin comunicarea acestei propoziții de către
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
epistemică este a știutorului, a aceluia care este competent într-un domeniu; orice propoziție care are girul său are o probabilitate crescută de adevăr. Plecând de la aceste elemente, Bochenski va defini autoritatea epistemică astfel: P (purtătorul, n.n.) este o autoritate epistemică pentru S (subiectul autorității, n.n.) în domeniul D atunci și numai atunci când probabilitatea fiecărei propoziții care ține de domeniul D, raportată la nivelul său de cunoaștere, crește prin comunicarea acestei propoziții de către P lui S51. În acest context, trebuie analizată
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
n.n.) în domeniul D atunci și numai atunci când probabilitatea fiecărei propoziții care ține de domeniul D, raportată la nivelul său de cunoaștere, crește prin comunicarea acestei propoziții de către P lui S51. În acest context, trebuie analizată și problema întemeierii autorității epistemice, deoarece, până la urmă, subiectul recunoaște autoritatea unui purtător în virtutea încrederii sale în persoana respectivă. Este această încredere pur subiectivă sau se pot aduce probe de o natură sau alta în sprijinul acestei încrederi? Bochenski susține că, deși nu se poate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
încredere pur subiectivă sau se pot aduce probe de o natură sau alta în sprijinul acestei încrederi? Bochenski susține că, deși nu se poate vorbi de o întemeiere total asigurată a încrederii într-un purtător al autorității, acceptarea unei autorități epistemice fără vreo motivare trebuie repudiată din motive morale 52. În consecință, orice autoritate trebuie recunoscută în baza unei justificări de natură intuitivă sau rațională (argumentativă), justificare pe care se sprijină încrederea subiectului în purtătorul autorității. Iar probabilitatea ca o propoziție
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
reprezintă o condiție necesară a acestei realizări 56. Este evident că nicio autoritate deontică nu trebuie acceptată fără justificare. În concepția lui Bochenski, nimic nu împiedică un purtător al autorității deontice într-un domeniu să fie și purtător al autorității epistemice. Acest lucru este chiar de dorit, deși trebuie acceptată realitatea că nu se întâmplă întotdeauna. În acest context se pune întrebarea: ce fel de autoritate are profesorul, epistemică sau deontică? Este clar credem că profesorul trebuie să posede nu doar
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
al autorității deontice într-un domeniu să fie și purtător al autorității epistemice. Acest lucru este chiar de dorit, deși trebuie acceptată realitatea că nu se întâmplă întotdeauna. În acest context se pune întrebarea: ce fel de autoritate are profesorul, epistemică sau deontică? Este clar credem că profesorul trebuie să posede nu doar autoritate epistemică, ci și autoritate deontică. Din perspectiva unei analize socio-organizaționale (status/rol), profesorul are autoritate deontică. Este superiorul, cel îndreptățit (prin legi, regulamente etc.) să pună note
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
lucru este chiar de dorit, deși trebuie acceptată realitatea că nu se întâmplă întotdeauna. În acest context se pune întrebarea: ce fel de autoritate are profesorul, epistemică sau deontică? Este clar credem că profesorul trebuie să posede nu doar autoritate epistemică, ci și autoritate deontică. Din perspectiva unei analize socio-organizaționale (status/rol), profesorul are autoritate deontică. Este superiorul, cel îndreptățit (prin legi, regulamente etc.) să pună note și să ia decizii cu privire la desfășurarea procesului instructiv-educativ; mai mult, el ia decizii cu privire la
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și să ia decizii cu privire la desfășurarea procesului instructiv-educativ; mai mult, el ia decizii cu privire la viitorul elevului, uneori chiar fără să-l consulte și pe acesta. Este clar că, din alt punct de vedere (competențe într-un domeniu), profesorul posedă autoritate epistemică în raport cu elevul. Marcel Postic nota: S-a insistat adesea, de câțiva ani, asupra analizei tipului de relație ierarhizată, fondată pe diferențele de statut și care blochează reciprocitatea schimburilor și instaurarea unui dialog. G. Ferry atribuie cauza inegalității în școală diferenței
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
un domeniu, profesorul crede că este autoritate în orice domeniu), ci și în virtutea unei autorități deontice ("nu doar pentru că știu mai multe, ci și pentru că sunt învestit cu această autoritate am întotdeauna dreptate"). Contaminarea produsă de la autoritatea deontică la cea epistemică schimbă natura relației care se transformă din relație de autoritate în relație de putere. Necesară uneori în educație (dar folosită în cunoștință de cauză și cu multe precauțiuni), relația de putere are consecințe negative în ceea ce privește dezvoltarea personalității elevului, de care
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
uneori în educație (dar folosită în cunoștință de cauză și cu multe precauțiuni), relația de putere are consecințe negative în ceea ce privește dezvoltarea personalității elevului, de care ne vom ocupa mai târziu. Mulți profesori cred în inerența relației de autoritate (pe dimensiune epistemică și deontică); ei consideră că este de la sine înțeles să li se recunoască autoritatea de către elevi și nu cred că trebuie să facă anumite lucruri în acest sens. Numai că situația este mai complicată. Dacă elevul învață că autoritatea trebuie
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
tip de autoritate (chiar și ilegitimă). Or, discernământul se dobândește experimentând în interiorul relației de autoritate, punând-o pe aceasta la încercare. Elevii nu sunt dispuși să accepte întotdeauna autoritatea. S-a mers până acolo încât s-a contestat chiar autoritatea epistemică a profesorilor universitari: S-a întâmplat chiar în ultima vreme ca unii studenți să susțină că profesorii lor nu sunt mai competenți decât ei în domeniul științelor respective. Aceiași studenți au cerut în unele cazuri ca aprecierea rezultatelor obținute la
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
dialog" între parteneri egali, profesorul de-o parte și ei de cealaltă. Acestea sunt fapte reale. Ele stau însă mărturie pentru faptul că a fost negată autoritatea profesorilor. Dar autoritatea unui profesor universitar în domeniul său este una dintre autoritățile epistemice cele mai întemeiate 58. Bochenski argumentează aici (și pe bună dreptate) împotriva egalitarismului epistemologic, care este un nonsens și o imposibilitate. Dar acest fapt nu-i împiedică astăzi chiar și pe elevii de liceu, să conteste autoritatea epistemică a unor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
dintre autoritățile epistemice cele mai întemeiate 58. Bochenski argumentează aici (și pe bună dreptate) împotriva egalitarismului epistemologic, care este un nonsens și o imposibilitate. Dar acest fapt nu-i împiedică astăzi chiar și pe elevii de liceu, să conteste autoritatea epistemică a unor profesori (de reținut că nu ne referim la abuzul de autoritate, adică la arogarea ilicită de competențe în alte domenii). Un caz mult mai frecvent însă vizează ignorarea autorității epistemice a profesorului. Dacă in abstracto un purtător al
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și pe elevii de liceu, să conteste autoritatea epistemică a unor profesori (de reținut că nu ne referim la abuzul de autoritate, adică la arogarea ilicită de competențe în alte domenii). Un caz mult mai frecvent însă vizează ignorarea autorității epistemice a profesorului. Dacă in abstracto un purtător al autorității într-un domeniu rămâne ca atare indiferent dacă manifestăm interes sau nu pentru domeniul respectiv, în școală lucrurile nu stau deloc așa, mai ales în cazul obiectelor de studiu obligatorii, dar
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
dacă manifestăm interes sau nu pentru domeniul respectiv, în școală lucrurile nu stau deloc așa, mai ales în cazul obiectelor de studiu obligatorii, dar pentru care elevii nu manifestă niciun interes. În această situație, profesorul trebuie să-și edifice autoritatea epistemică, iar ca fundament trebuie să determine motivația, interesul elevilor pentru domeniul său. Doar așa autoritatea sa epistemică devine efectivă. Or, trebuie să recunoaștem că, deseori, în astfel de situații, profesorul recurge la autoritatea deontică pentru a-și consolida autoritatea epistemică
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în cazul obiectelor de studiu obligatorii, dar pentru care elevii nu manifestă niciun interes. În această situație, profesorul trebuie să-și edifice autoritatea epistemică, iar ca fundament trebuie să determine motivația, interesul elevilor pentru domeniul său. Doar așa autoritatea sa epistemică devine efectivă. Or, trebuie să recunoaștem că, deseori, în astfel de situații, profesorul recurge la autoritatea deontică pentru a-și consolida autoritatea epistemică. Referitor la autoritatea în educație, Olivier Reboul scria: Educația nu poate fi concepută în afara recursului la autoritate
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
epistemică, iar ca fundament trebuie să determine motivația, interesul elevilor pentru domeniul său. Doar așa autoritatea sa epistemică devine efectivă. Or, trebuie să recunoaștem că, deseori, în astfel de situații, profesorul recurge la autoritatea deontică pentru a-și consolida autoritatea epistemică. Referitor la autoritatea în educație, Olivier Reboul scria: Educația nu poate fi concepută în afara recursului la autoritate, aceea a adultului asupra copilului, a savantului asupra ignorantului, a celui ce este responsabil asupra iresponsabilului. [...] În toate cazurile, autoritatea indică supremația celui
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
prezența lor în stare pură, profesorul întruchipând în fiecare moment un profil al autorității, sintetizat din prezența mai multor tipuri, în grade diferite. Revenind la analiza lui Bochenski, să evidențiem că, dacă în clasele mici (învățământ primar și gimnazial) autoritatea epistemică a profesorului apare ca un dat pe care nimeni nu îl pune la îndoială (în niciun caz elevii), la clasele mai mari (liceu) situația se schimbă. Profesorul trebuie să fie conștient de faptul că autoritatea sa epistemică nu mai are
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
și gimnazial) autoritatea epistemică a profesorului apare ca un dat pe care nimeni nu îl pune la îndoială (în niciun caz elevii), la clasele mai mari (liceu) situația se schimbă. Profesorul trebuie să fie conștient de faptul că autoritatea sa epistemică nu mai are atotputernicia datului, iar dacă elevii nu o contestă în mod explicit, ei o fac, de multe ori, implicit. Profesorul trebuie să vadă în fiecare întâlnire a sa cu elevii o "confruntare", iar adiționarea acestor "confruntări" se constituie
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
elevii nu o contestă în mod explicit, ei o fac, de multe ori, implicit. Profesorul trebuie să vadă în fiecare întâlnire a sa cu elevii o "confruntare", iar adiționarea acestor "confruntări" se constituie într-un proces care fie reiterează autoritatea epistemică a profesorului, fie o dezminte. Situația se complică dacă profesorul nu are în vedere faptul că orice elev, măcar într-un domeniu așa cum afirma Bochenski are autoritate epistemică în raport cu purtătorul formal. De aici se desprind mai multe consecințe, semnificative în
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
adiționarea acestor "confruntări" se constituie într-un proces care fie reiterează autoritatea epistemică a profesorului, fie o dezminte. Situația se complică dacă profesorul nu are în vedere faptul că orice elev, măcar într-un domeniu așa cum afirma Bochenski are autoritate epistemică în raport cu purtătorul formal. De aici se desprind mai multe consecințe, semnificative în plan educativ: ▪ Implicarea elevului în sfera deciziilor care îi afectează viața. În învățământul românesc nonimplicarea predomină încă, sub mai multe aspecte: • Cadrul juridic nu încurajează încă participarea elevilor
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
nu se uita că în școală totul trebuie să aibă valențe educative). Revenind la autoritatea deontică, menționăm că aceasta trebuie estompată pe cât posibil în școală, prezența ei trebuind să se facă simțită în situații conflictuale a căror natură eludează autoritatea epistemică. Altfel, profesorul va lăsa impresia că obiectivul elevului în școală este să promoveze cu o notă mai mare. Impresia aceasta ar putea fi întărită și de mentalitatea, înrădăcinată deja, conform căreia un ciclu de învățământ (fie el primar, gimnazial sau
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]