1,134 matches
-
mecanică). Ce ni se oferea la cursuri? Aveam de toate. De la interpretări deosebite ale filosofilor antici sau clasici - textele lor fiind traduse În deceniul șapte, ani de relativă liberalizare - până la scrierile cele mai dogmatice ale lui Marx și Engels. De la epistemologie, logică matematică sau estetică (discipline necontaminate deloc de zgura ideologică) și până la materialism dialectic și istoric, socialism științific sau economie politică. De la profesori deschiși, dubitativi, cooperativi până la dascăli limitați, Închistați și distanți. Depindea de noi către ce să ne-ndreptăm
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
lipsa unei gîndiri strategice, în special la nivelul guvernelor, aceste "ficțiuni prin care fiecare gîndește că poate trăi pe cheltuielile celorlalți" (Fr. Bastiat). Gîndirea strategică nu poate să se dezvolte în cadrul strîns al logicii deductive (Morin), ansambliste (Castoriadis), pe care epistemologia occidentală a transformat-o într-un instrument absolut de cunoaștere. Ingineria socială și artefactul politic nu sînt cele mai recomandabile instrumente de politică economică. Managementul economic trebuie să integreze noi mijloace: spiritul, contextul, timpul. Se impune deci o cotitură spre
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Administrative/1420_a_2662]
-
compasiunii și grijii față de membrii nevoiași ai comunității, fără referire la drepturile și îndreptățirile lor intrinsece (Hanochixe "Hanochi, Seiko", 1997, 1998). Opoziția dintre aceste două discursuri, caracteristică tuturor țărilor neoccidentale angajate în procesul de modernizare și occidentalizare, ajută la clarificarea epistemologiei dublului standard ce definește sectorul prostituției și ca instituție publică, și ca sector privat ascuns. Dezbaterea privind „femeile de reconfortare” privește o situație specială, de război, care nu implică neapărat sectorul privat al prostituției. Totuși, continuitatea ce există între sclavia
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
angaja, precum și rezultatele sperate în urma interpretării acestei mirări. Ne-a suprins să descoperim într-un pasaj al dialogului Republica o sintagmă care desemnează calitățile naturii divine, în contextul în care aceeași formulă desemnează una dintre cele mai interesante probleme ale epistemologiei dialogurilor de tinerețe ale lui Platon. Criticând mitologia tradițională care prezenta zeii vicioși, geloși, ipocriți și versatili, Platon propune un nou chip al zeului, care trebuie să fie „simplu și adevărat (a(plou=j te kaˆ a)lhqh/j)”. Vom
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o legitimare ontologică a minciunii politice folosind în câteva puncte esențiale ahileicul și odiseicul în cetatea sa. În planul filosofiei speculative, mai există un amănunt al distribuției în spirit a celor două componente, amănunt extrem de util analizei noastre, chiar dacă indirect: epistemologia aristotelică simplifică extrem șirul simbolurilor platoniciene pe care le-am prezentat mai sus, dar le păstrează tema, iar ele devin astfel și mai limpezi în lumina rezultatului pe care ele l-au produs în teoria sufletului la Aristotel: în Despre
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
corului majoritar iconoclast care cere la unison dezafectarea „muzeului imaginar” (Malraux) care rămâne în viziunea lor un potențial de entropie socio-umană. Această perspectivă conceptuală provine dintr-un pragmatism istoric evident: „Această lentă eroziune a rolului imaginarului în filosofia și în epistemologia occidentală, dacă a asigurat, pe de o parte enorma ascensiune a progresului tehnic și dominația acestei puteri materiale asupra celorlalte civilizații, pe de altă parte, a înzestrat «adultul alb și civilizat» cu un particularism marcat, separându-l pe el și
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
cognitivă nu are un termen final. Cu toate acestea, dacă citim cu atenție anumite locuri din Republica (517b-c), Banchetul (210e) ori Phaidros (251d-252b), observăm că dorința aproape erotică a divinului se rezolvă uneori într-o trăire prejudicativă. Raportul cognitiv devine epistemologie erotică” (p. 96). Vezi, pentru detalii, Gregory Vlastos, op.cit., notele 42, 43, p. 215. Cf. Phaidon, 81e. Cf. ibidem, pp. 40-41, apoi notele 69-70, p. 209, precum și pp. 300-302, notele suplimentare despre eros/kalos, mai ales nota 40, p. 301
[Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
the Museum's Ruins, susținând că semnificația operei de artă s-ar forma în relație cu condițiile constrângătoare ale instituției, Crimp enunță o teorie a postmodernismului în artele vizuale bazată pe o arheologie foucauldiană a muzeului care propune ideea că epistemologia modernă a artei ar funcționa din perspectiva izolării artei în muzee, creând astfel un cadru autonom și alienat de manifestare a istoriei și dinamicii interne a artei. În ce privește cartea sa AIDS: Cultural Analysis / Cultural Activism, Crimp se arată preocupat de
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
din ultimele decenii (o voi atinge În primul capitol al cărții). Dar este evident că o abordare de genul celei pe care o propun, parțială, personală, contaminată de propria biografie, mă transformă de la bun Început Într-un adept al respectivei epistemologii postmoderne. Nu pentru că este o teorie la modă (Îi desfid pe cei care m-ar jigni atribuindu-mi o atare frivolitate), ci pentru că sunt partizanul unei istorii scrise de oameni, despre oameni și pentru oameni. Ca urmare, este o istorie
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ai cultului care celebrează valorile naționale, nu poate reprezenta altceva decât o catastrofă intolerabilă. Istoriografia „modernistă”, „liberală” sau, mai corect, „revizionistă” este mult mai rezervată față de ideea adevărului unic, care se oferă, pur și simplu, cunoașterii istoricului, prin intermediul documentului. În conformitate cu epistemologia istorică profesată, astăzi, mai peste tot În lume, istoria este considerată, după definiția profesorului Lucian Boia, o simplă „povestire simplificată, dramatizată și Învestită cu sens”. Rezultă de aici că elementele subiective, cum ar fi regulile de structurare care stau la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
adevărului istoric. Dar această acuzație este complet gratuită și nu poate fi dovedită cu nici un exemplu concret, deoarece nici un profesionist nu mai construiește astăzi, În mod deliberat, istorii „neadevărate”, ficționale (așa cum făceau, În schimb, romanticii, de genul lui Bogdan-Petriceicu Hasdeu). Epistemologia prudentă a zilelor noastre nu face decât să atragă atenția asupra limitelor care stau În calea Înțelegerii trecutului. Mai mult decât atât, ea ne oferă instrumentele necesare pentru a formula propoziții de adevăr mai sigure și mai nuanțate. Fără Îndoială
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
generații biologice, cât Între două maniere de a scrie istoria. Pe de o parte, o școală conservatoare, care continuă, de-a valma, tradiția romantismului, pozitivismului și marxismului istoriografic, iar pe de altă parte, o școală modernistă sau revizionistă, inspirată de epistemologia relativismului cultural postmodern. Dar acest conflict este destul de asimetric, deoarece, din punctul de vedere al școlii moderniste, În acord cu principiile relativismului, merge orice, anything goes: avem cu toții un loc sub soare, toate curentele și toate metodele, de la pozitivism la
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
atinge gradul de implicare În universul celuilalt pe care Îl presupune perspectiva antropologică din ziua de astăzi, „privirea” de tip etnografic Îndreptată de intelectualii maghiari asupra româncelor Încearcă să asume un anumit grad de „detașare” și „obiectivitate”, În acord cu epistemologia pozitivistă a epocii. Se fac astfel primii pași, deocamdată timizi și ezitanți, În direcția construirii unei perspective a neutralității implicate, acea cold empathy, debarasată (sau cel puțin conștientă) de prejudecățile specifice universului mental al observatorului. Se poate constata, la capătul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
în sociologia emoțiilor Traian rotariu, vergil voineagu (coord.) - Inerție și schimbare. Dimensiuni sociale ale tranziției în România cosima rughiniș - Măsurarea sociologică. Teorii și practici ale cuantificării Lazăr Vlăsceanu - Introducere în metodologia cercetării sociologice Petru Iluț (coord.) - în căutare de principii. Epistemologie și metodologie socială aplicată Nicu Gavriluță - Sociologia religiilor. Credințe, ritualuri, ideologii în pregătire: Marian vasile - Introducere în SPSS pentru cercetarea socială și de piață
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
o critică genetică: [...] decisiv mediologică, laică și antifundamentalistă. De la manuscrise a învățat că textul este rezultatul unei munci, că nu trăiește decît prin memoria vie a propriei sale scriituri, că sensul este instabil și adevărul problematic. Căutînd să construiască o epistemologie istorică și probabil materialistă a scriiturii literare, genetica literară smulge relația critică din ficțiunea suveranității sale și reinserează opera în logica profană a genezei sale. Dar acest gest, departe de a face caducă relația critică, îmbogățește textul cu o dimensiune
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
autorii de programe școlare și de manuale să poate realiza produse de bună calitate, ar trebui să aibă competențe de nivel superior (expert) în specialitate și în didactica specialității competențele în didactica specialității incluzând și anumite competențe specifice psihologiei, pedagogiei, epistemologiei, logicii și altor discipline (Dulamă, 2010). Pentru ca profesorii să fie capabili să organizeze optim situațiile de învățare în care elevii să își dezvolte competențele, ei ar trebui să cunoască conceptul de competență, conținutul fiecărei competențe din programa școlară și modul
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
București, 1996; Păcatul împotriva spiritului. Scrieri politice, București, 1999; Studii românești, vol. I: Fantasmele nihilismului, Secretul doctorului Eliade, tr. Corina Popescu și Dan Petrescu, București, 2000; Arta fugii, pref. Dan C. Mihăilescu, București, 2002; Jocurile minții. Istoria ideilor, teoria culturii, epistemologie, îngr. Sorin Antohi și Mona Antohi, introd. Sorin Antohi, București, 2002; Cult, magie, erezii, tr. Maria-Magdalena Anghelescu și Dan Petrescu, postfață Eduard Tricinschi, Iași, 2003; Iocari serio, tr. Maria-Magdalena Anghelescu și Dan Petrescu, postfață Horia-Roman Patapievici, Iași, 2003. Repere bibliografice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286569_a_287898]
-
cititori. Nu sugerez prin aceasta că demersul meu pune la dispoziție o istorie completă. Fără îndoială am omis o serie de autori "favoriți". În schimb acesta este un discurs de istorie critică prin care examinez elementele de bază de la intersecția epistemologiei cu ontologia, și cele ale limbajului cu conștiința de sine pe de altă parte, și în sfârșit ale factorilor culturali externi. Aprofundarea subiectului rămâne în multe privințe să fie abia făcută. Totuși s-a acumulat multă substanță științifică care să
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Ca o consecință a diversificării pieței culturale, publicația își pierde semnificativ din pondere și impact, anterior uriașe. Va fi preponderent o „revistă de sinteză”, cu o miză interdisciplinară, aducând într-un spațiu comun texte ținând de filosofie, ideologie, politologie, economie, epistemologie, literatură, studii de gen, cultură urbană, arhitectură etc. sau pur și simplu de enciclopedia culturală nespecializată. Dintre teme pot fi enumerate Lewis Carrol (7-12/1991), Feminism, feminitate (7-9/1996), Austria (1-3/1997), Bucureștiul (4-6/1997), Balcanismul (7-9/1997), Fotbal (4-7
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289596_a_290925]
-
Acest postulat n-a fost decât tot opera uneia dintre meditațiile carteziene, care a declarat că omul se naște atunci când visele îi mor. În Occident, academiile au început să echivaleze nașterea subiectului cu apogeul transparenței autocritice a rațiunii. În spatele acestei epistemologii stă convingerea că lumea spiritului poate fi cunoscută în totalitate și că această cunoaștere se poate converti în imagini despre lume (Weltanschauungen). De aici pleacă și proiectul umanist al cartografierii credințelor și ideilor religioase, între care arhivele creștinismului istoric alcătuiesc
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
rolul structurilor anticipative ale cunoașterii este semnificativ. Proiecția conștiinței în lume (înțeleasă nu ca un conglomerat de obiecte, ci ca o rețea de semnificații) se sprijină pe o comprehensiune anticipativă, intuitivă sau, într-un sens laic, vizionară. Dispare deci iluzia epistemologiei iluministe: cunoașterea obiectivă și exhaustivă a unui obiect sau a unei persoane rămâne un deziderat imposibil de realizat nu doar de un singur subiect cunoscător, ci de o întreagă comunitate pe parcursul unei întregi istorii. Prejudecățile relevate de analiza fenomenologică a
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
De la vârsta imitației inocente ne mutăm în sfera rivalităților mimetice, pentru care valori precum eroismul sau creativitatea rămân cardinale. În generația tinerilor formați la începutul anilor ’90, prioritatea convingerilor politice a declinat mereu această prioritate a ordinului etic față de orice epistemologie alternativă. Aspiram mai ușor, din convingere sau printr-o suită de convergențe, la titlul de „golan” mai degrabă decât la cel de „academician” - ambele revendicate glorios de Eugène Ionesco. Discuțiile avute la Asociația Foștilor Deținuți Politici au însemnat mai mult
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
se dă mai întâi în gând. Astăzi, vorba lui Edmund Burke, all that is required for evil to triumph is for good men to do nothing... De ce abhor acest potențial je-m’en-fiche-ism? Pentru că știu prea mulți tineri răvășiți de inepțiile epistemologiei relativiste, având suflete cinstite, dar minți necatehizate. Am vorbit cu prea mulți doctoranzi încercând mariajul imposibil între Derrida și mistica dionisiană ori între Levinas și creștinism, pocind în cele din urmă ambele subiecte? Tu îmi spui de riscurile tezismului ideologic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Sunt o nuanță”. La aceasta, eseistul român își adaugă atributul ingenuității, care-i transformă identitatea aparent contradictorie într-un fapt paradoxal. H.-R. Patapievici a scris în ultimii ani cu o egală competență despre lumea lui Dante, istoria fizicii moderne, epistemologie contemporană, istoria ideilor, destinul „cerului” între sinodul de la Niceea și epoca lui Galilei, dar și poeme religioase ori fragmente autobiografice despre imaginarul copilăriei sale. Avid după cărți care angajează idei și tentat mai ales de argumentele analitice, detașat de lumea
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
către zorii modernității rămâne neclară 1, deși istoria ideilor disputate în această perioadă ascunde o istorie plină de tâlcuri. Cum s-a produs întâlnirea între tradiția religioasă iudeo-creștină și spiritul culturii grecești în momentul patristic și cel scolastic? Care sunt epistemologiile subiacente care separă Răsăritul grec de Apusul latin? Cum anume apariția filozofilor arabi (Averroes, în primul rând) pe scena filozofiei occidentale modifică raportul între credință și rațiune? Nu cumva doctrina „dublului adevăr” este indispensabilă pentru înțelegerea adecvată a evoluției gândirii
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]