4,425 matches
-
împăratului). Patriarhul din Constantinopol a cerut un fel de despăgubire din partea papei fiindcă fusese obligat să petreacă o bucată de timp în exil. În 920 o numeroasă delegație bizantină a călătorit spre Roma care a urmat să-i predea papei epistole din partea patriarhului ca și a lui Constantin al VII-lea Porphyrogennetos, noul împărat bizantin. Însă n-a mai ajuns la Roma din pricină unei revolte izbucnite în Italia de Sud care a fost condusă de contele Landulf de Capua. În
Papa Ioan al X-lea () [Corola-website/Science/305418_a_306747]
-
aceea: "Să nu-ți faci chip cioplit, nici vreo înfățișare a lucrurilor cari sînt sus în ceruri, sau jos pe pămînt, sau în apele mai de jos de cît pămîntul" (Exod, 20,4). Apostolul Pavel reia acest topos în Întâia epistolă a lui Pavel către corinteni (10,14), atunci când îi îndeamnă pe credincioși să se ferească de ispită: "De aceea, prea iubiții mei, fugiți de închinarea la idoli". Împărtășirea este singura formă de jertfă posibilă în creștinism, jertfele aduse imaginilor îl
Idolatrie () [Corola-website/Science/312293_a_313622]
-
învechite, iar răspândirea hasidismului este la fel de periculoasă ca și neologia, totuși ortodocșii trebuie să prezinte un front unit. La 30 august 1868 Abraham Schag-Zwabner, unul din cei mai vârstnici și mai venerați rabini din Ungaria, a pus în circulație o epistolă în care cerea convocarea unei adunări rabinice pentru a contracara pericolul Congresului. El a subliniat cu supărare că Shomrey Hadat nu sunt acceptați de toți ca reprezentanți ai iudaismului tradiționalist. Aceștia din urmă s-au repliat. La 19 noiembrie au
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
a textului poate fi de asemenea specificată, de exemplu textul masoretic este textul canonic în iudaism. Canonul muratorian, document anonim scris de un creștin, datând probabil de la sfârșitul sec. al II-lea, probabil din Vest (eventual din Roma), nu acceptă Epistola către evrei, Iacob, 1 și 2 Petru și 3 Ioan, dar acceptă Apocalipsa lui Petru și Înțelepciunea lui Solomon drept scriptură. Epistola lui Barnaba și Păstorul lui Hermas sunt prezente în cea mai veche Biblie din lume, dar au fost
Canon biblic () [Corola-website/Science/320339_a_321668]
-
un creștin, datând probabil de la sfârșitul sec. al II-lea, probabil din Vest (eventual din Roma), nu acceptă Epistola către evrei, Iacob, 1 și 2 Petru și 3 Ioan, dar acceptă Apocalipsa lui Petru și Înțelepciunea lui Solomon drept scriptură. Epistola lui Barnaba și Păstorul lui Hermas sunt prezente în cea mai veche Biblie din lume, dar au fost mai târziu abandonate, de exemplu Păstorul lui Hermas a fost abandonată pe motiv că ar fi prea recentă. Cărți care au fost
Canon biblic () [Corola-website/Science/320339_a_321668]
-
viața de apoi. Unii Părinți ai Bisericii erau de părere că Apocalipsa lui Petru trebuie considerată drept scriptură, ca egală cu Apocalipsa lui Ioan sau chiar ca preferată față de Apocalipsa lui Ioan. Cărți care aproape au ratat includerea în canon: Epistola către evrei, pe motiv că n-a fost semnată de Apostolul Pavel și Apocalipsa lui Ioan, pe motiv că mileniul Împărăției lui Dumnezeu este redat în mod prea simplist și literal. În canonul Noului Testament au fost incluse cărți care
Canon biblic () [Corola-website/Science/320339_a_321668]
-
sa nu a rezolvat disputele. Consensul în privința acestui canon s-a format începând cu secolul al V-lea. Numai 8 din cele 27 de cărți sunt în mod sigur scrise de autorii cărora le sunt atribuite și anume șapte din epistolele pauline și Apocalipsa lui Ioan (care e cert scrisă de cineva numit Ioan, deși nu e clar cine era acel Ioan, de exemplu nu știm dacă era apostol). Cele șapte epistole sunt ortonime (adică numele autorului este corect redat de
Canon biblic () [Corola-website/Science/320339_a_321668]
-
autorii cărora le sunt atribuite și anume șapte din epistolele pauline și Apocalipsa lui Ioan (care e cert scrisă de cineva numit Ioan, deși nu e clar cine era acel Ioan, de exemplu nu știm dacă era apostol). Cele șapte epistole sunt ortonime (adică numele autorului este corect redat de tradiție), iar Apocalipsa este omonimă (adică scrisă de cineva care avea același nume cu autorul atribuit ei în mod tradițional). Canonul Bibliei a fost stabilit în mod oficial în protestantism de
Canon biblic () [Corola-website/Science/320339_a_321668]
-
o declarație de credință în viitor, criptică și înduioșător de optimistă, care, ca atâtea enunțuri profetice, s-a dovedit a fi jalnic de gresită. Nu mult după terminarea zidului, în 1444, cardinalul Bessarion, scriind din tihna Romei, adresa o lungă epistolă lui Constantin. Îl felicita îndeosebi pentru reconstruirea Hexamilionului. Dar acesta, spunea el era doar un început. Bessarion mai propunea o listă de reforme pentru îmbunătățirea apărării, a economiei, stabilității intelectuale din Morea. El sugera ca reședința despotatului să fie mutată
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
Aragonului și Neapolelui, Alfons al V-lea (1415-1458), care visa la restabilirea domeniilor sale strămoșești din Italia și Grecia, și-a amintit că avea un drept ereditar asupra ducatului Atenei și Tebei, deținut cândva de catalani. I-a scris o epistolă bățoasă lui Constantin, punând problema direct, și a trimis un sol ca să intre în stăpânirea zisului ducat. Ce a urmat, nu se spune. Oricum, câteva luni mai târziu, un trimis din Morea se găsea la curtea lui Alfons, interesându-se
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
când s-a răspândit vestea că papa Nicolae avea de gând să trimită un legat papal pentru a celebra unirea de la Florența la Sfânta Sofia. Zvonul nu era neîntemeiat. A fost prins Ghenadie Scholaris, care i-a scris o lungă epistolă lui Constantin, în martie 1452. Ghenadie auzise că urma să vină un reprezentant al papei, împuternicit să-i excomunice pe bizantini dacă refuzau public să accepte unirea, să-l recheme pe patriarhul Grigorie și să pomenească numele papei în slujbele
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
imediat după cucerire, a înregistrat tristul fapt că împăratul fusese ucis și a adăugat: Unii spun că i-a fost tăiat capul; alții, că a pierit în îmbulzeala de la poartă. Se prea poate ca ambele istorisiri să fie adevărate. În epistola pe care i-a scris-o papei Nicolae al V-lea, în aceeași zi cu scrisoarea către Bessarion, cardinalul Isidor nu spune nimic despre omorârea împăratului, notând doar că sufletul lui Constantin, ultimul dintre împărații romani, fusese încubunat cu un
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
fixat într-o suliță, fusese înfățișat suveranului turcilor. Franciscanii din Constantinopol, scriind la Bologna, către sfârșitul lui noiembrie, informau doar că împărstul se număra printre cei morți. La fel au scris ;i cavalerii Sf]ntului Ioan din Rodos, într-o epistolă din 30 iunie trimisă margrafului de Brandenburg, la Ierusalim; iar un un pelerin din Basel a auzit știrea despre cucerirea Constantinopolului și moartea împăratului pe când era în călătorie, în 1453. Un jurist din Padova, Paolo Dotti, scriind din Creta, în
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
-lea, n-a fost așa de precaut. El avea să ajungă un apărător înfocat al cauzei creștine din Răsărit, dar când era deja prea târziu și era pregătit să creadă tot ce era mai rău despre necredincioșii turci. Într-o epistolă către papă, din 12 iulie, Aeneas scria că știa de la refugiații sau dezertorii din Serbia că împăratul Constantin Paleologul fusese decapitat și că fiul său scăpase și fusese asediat în Galata. I-a transmis același lucru și lui Nicolae din
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
dar uitase. Nicolae Petrescu-Găină i-a trimis o scrisoare ministrului lucrărilor publice Vasile Morțun în care Găină apare îmbrăcat sumar și spânzurat de creanga unui copac în fața Ateneului Român. Textul scrisorii sună cam așa: Rezultatul care a decurs din trimiterea epistolei, a fost că Vasile Morțun „"filotin și sensibil cum nu prea erau jobenele oficiale, i-a anexat în plic o hârtie de o sută de lei spânzuratului și i-a trimis-o la Cafeneaua Kubler spre salvare"”.
Nicolae Petrescu-Găină () [Corola-website/Science/335459_a_336788]
-
parte din lucrarea "Hypotyposes" despre care se știe că este scrisă de Clement. Această lucrare conține comentarii scurte la paragrafe selectate din întreaga Biblie, așa cum se poate vedea în fragmentele păstrate de Oecumenius și în versiunea latină a comentariului la epistolele sobornicești făcute la solicitarea unui anume Cassiodorus. În afară de trilogia de mare întindere, o altă lucrare importantă păstrată a lui Clement este tratatul " Care bogat se va mântui?" care se bazează pe Marcu 10:17-31. Acest comentariu prezintă principiul că nu
Clement al Alexandriei () [Corola-website/Science/318199_a_319528]
-
acei care sunt uniți cu semenii lor sub conducerea episcopului 11. Starea lor finală 5 Ideea fundamentală a teologiei Bisericii Răsăritene a subliniat-o mai târziu și Sfântul Grigorie de Nazianz: „numai cel ce devine una cu Dumnezeu este mântuit”. (Epistole, 101, PG XXXVII, col. 118). 6 Totuși, Sfântul Ignatie este mai apropiat decât Sfântul Apostol Pavel de modelele epistolare elene; vezi William R. Schoedel, Ignatius of Antioch: A Commentary on the Letters of Ignatius of Antioch, Fortress Press, Philadelphia,1985
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Tinsley, „The Imitatio Christi in the Mysticism of St Ignatius of Antioch”, în: Studia Patristica, 2, 1957, pp. 553-60 și în special M. Willard Swartley, „The Imitatio Christi in the Ignatian Letters”, în: Vigiliae Christianae, 27, 1973, pp. 81-103. 10 Epistola către smirneni, 6.2, traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, Editura IBMBOR, București, 1979, p. 221; vezi și Epistola către Policarp, 4.1, în vol. cit., p. 226. 11 Epistola către efeseni, 5
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Imitatio Christi in the Ignatian Letters”, în: Vigiliae Christianae, 27, 1973, pp. 81-103. 10 Epistola către smirneni, 6.2, traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, Editura IBMBOR, București, 1979, p. 221; vezi și Epistola către Policarp, 4.1, în vol. cit., p. 226. 11 Epistola către efeseni, 5.1 până la 6.1, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., pp. 190-191. 4 nu este de spirite fără trup, ci de participanți la înviere împreună cu Hristos 12
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
pp. 81-103. 10 Epistola către smirneni, 6.2, traducere, note și indici de Pr. D. Fecioru, în vol. Scrierile Părinților Apostolici, Editura IBMBOR, București, 1979, p. 221; vezi și Epistola către Policarp, 4.1, în vol. cit., p. 226. 11 Epistola către efeseni, 5.1 până la 6.1, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., pp. 190-191. 4 nu este de spirite fără trup, ci de participanți la înviere împreună cu Hristos 12. Dacă scrisorile sunt concepute a avea un ton mistic, acesta provine
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Dumnezeu”18. În conformitate cu dorința sa de a-L denumi pe Hristos Dumnezeu fără o altă calificare 19, Sfântul Ignatie merge mai departe decât orice alt autor în domeniul Noului Testament, vorbind despre intimitatea credinciosului cu Dumnezeu 20. În concepția 12 Epistola către smirneni, 2, pp. 219-220. 13 Epistola către smirneni, 8, în vol. cit., p. 222. 14 Epistola către filadelfieni, 3, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 215. 15 Epistola către tralieni, II.2, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 204
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
-L denumi pe Hristos Dumnezeu fără o altă calificare 19, Sfântul Ignatie merge mai departe decât orice alt autor în domeniul Noului Testament, vorbind despre intimitatea credinciosului cu Dumnezeu 20. În concepția 12 Epistola către smirneni, 2, pp. 219-220. 13 Epistola către smirneni, 8, în vol. cit., p. 222. 14 Epistola către filadelfieni, 3, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 215. 15 Epistola către tralieni, II.2, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 204. 16 Epistola către magnezieni, 6.1, în
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Sfântul Ignatie merge mai departe decât orice alt autor în domeniul Noului Testament, vorbind despre intimitatea credinciosului cu Dumnezeu 20. În concepția 12 Epistola către smirneni, 2, pp. 219-220. 13 Epistola către smirneni, 8, în vol. cit., p. 222. 14 Epistola către filadelfieni, 3, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 215. 15 Epistola către tralieni, II.2, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 204. 16 Epistola către magnezieni, 6.1, în vol. cit., p. 200. 17 Epistola către efeseni, 4.1
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
Testament, vorbind despre intimitatea credinciosului cu Dumnezeu 20. În concepția 12 Epistola către smirneni, 2, pp. 219-220. 13 Epistola către smirneni, 8, în vol. cit., p. 222. 14 Epistola către filadelfieni, 3, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 215. 15 Epistola către tralieni, II.2, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 204. 16 Epistola către magnezieni, 6.1, în vol. cit., p. 200. 17 Epistola către efeseni, 4.1.2, p. 190. 18 Epistola către efeseni, 4.2, pp. 158-159. 19
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]
-
smirneni, 2, pp. 219-220. 13 Epistola către smirneni, 8, în vol. cit., p. 222. 14 Epistola către filadelfieni, 3, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 215. 15 Epistola către tralieni, II.2, în vol. Scrierile Părinților Apostolici..., p. 204. 16 Epistola către magnezieni, 6.1, în vol. cit., p. 200. 17 Epistola către efeseni, 4.1.2, p. 190. 18 Epistola către efeseni, 4.2, pp. 158-159. 19 Epistola către efeseni, 7.2, p. 191; a se vedea și Epistola către
Îndumnezeirea omului după Sf. Ignatie Teoforul, Teofil al Antiohiei şi Sf. Ipolit al Romei by Liviu PETCU () [Corola-journal/Journalistic/145_a_42]