4,405 matches
-
al bunei educații”, „calitatea bună a sufletului”, „regulă de purtare”, „politețe și bune maniere”, „căutarea eleganței în orice privință”, „educație morală”, „maxime morale” etc., desemnând în zilele noastre toate felurile de proză și poezie, precum și retorica, metrica, biografia, anecdotele, fabulele, epistolele (cf. Carlo-Alfonso Nallino, La Littérature Arabe des origines à l’époque de la dynastie Umayyade, Paris, 1950) e îndeobște însoțit de calificativele „instructiv” sau „distractiv”. Dintre textele de adab instructiv fac parte și prozele lui Ibn al- Muqaffa‘ (721-757), zoroastrian convertit
Noi traduceri din arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/5065_a_6390]
-
definitiv, același registru. Numai forme. Numai ambalaje. Cât de autonom și de interșanjabil e conținutul, se vede din reluarea câtorva eșantioane din Prolog (p. 16) în Marele șah (p. 198). Viziuni egal de interesante se găsesc, tot atât de numeroase, și în epistole, și în amintirile risipite vag, mergând de la copilărie și până dincolo de anii de facultate. Realitatea ca atare, cu și fără majusculă, e subminată din toate părțile. La acest nivel empatic, despre FEM s-ar putea afirma aproape orice. Dar lectura
Imagini puternice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5633_a_6958]
-
Apoi soldații francezi ai invadatorului Napoleon tăiați în două cu fierăstrăul... Nicăieri, oroarea nu-i mai mare. * * * La Madrid, în Spania acestui reporter al Urâtului, încă ascuns, îmi aduc aminte să fi citit într-un muzeu parcă... Sau într-o epistolă a vremii... Cuvintele acestea în loc de salut, ori de rămas bun, ori de binecuvântare: CU SCÂRBA ȘI NECESITATE... (Lumii totalitare...) E cum ar saluta ridicând brațul stâng.../ Marele Țap...
Goya - reporter - Le grand bouc, Marele Țap... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/5470_a_6795]
-
Cosmin Ciotloș Epistolă către Odobescu, de Ștefan Cazimir, ar putea fi socotită o joacă literară și nimic mai mult. Cunoscând felul mucalit de a fi al autorului, o atare părere n-ar fi cu totul lipsită de îndreptățire. Judecând așa, însă, pierdem din
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
radios!” Sublinierea îmi aparține și face inutile orice alte comentarii. Rică Venturiano, „amploiat judiciar”, „student la Academie” și „redactor la Vocea patriotului naționale”, era, întru totul, un om al cărților vremii lui! Acesta e, deci, Ștefan Cazimir. Să revenim la Epistolă către Odobescu. (Carte compusă din douăsprezece capitole, publicate în urmă cu câțiva ani în România literară. Douăsprezece, adică exact atâtea câte are, în realitate, eseul Pseudo-cynegeticos, și el tot o epistolă în fond, scrisă cu gândul să fie Precuvântare la
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
lui! Acesta e, deci, Ștefan Cazimir. Să revenim la Epistolă către Odobescu. (Carte compusă din douăsprezece capitole, publicate în urmă cu câțiva ani în România literară. Douăsprezece, adică exact atâtea câte are, în realitate, eseul Pseudo-cynegeticos, și el tot o epistolă în fond, scrisă cu gândul să fie Precuvântare la cartea „Manualul vânătorului”.) O replică la replică. Dintre toate diferențele de statut care se pot stabili între cele două eseuri, una mi se pare capitală. Ștefan Cazimir nu mai scrie despre
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
figura și cititorul profesionist. Acesta stă la pândă în fața cărții deschise, având a se feri, la rândul lui, de capcanele livrești. Unii, începători, trag aiurea după șepci (ca Tartarin din Tarascon, căruia Cazimir îi rezervă un loc special în această Epistolă); alții, aparent mai versați, se întorc cu prada gata împușcată (e cazul așa-numiților vânători cumpărători sau vânători cu gloanțe de argint), spre amuzamentul celor care le deconspiră înșelătoria; alții, mai nobili, vânează imagini (câteva frumoase paragrafe sunt dedicate grației
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
și fals) tratat de vânătoare, ci mai degrabă un îndreptar analogic de lectură, o dovedește însăși selecția autorilor. Pe lângă o seamă de scriitori adevărați (ca Sadoveanu, Negruzzi, Ion Ghica, D. Ralet, Alexandru Ivasiuc, Titus Popovici și alții), sunt citați, în Epistola către Odobescu, destui memorialiști de toată mâna (de felul lui Ionel Pop, C. Rosetti- Bălănescu, Dimitrie N. Ghica Comănești, Alexandru Filipașcu sau N.C. Cristoveanu). Prin urmare, extrasele din aceștia nu contează, așa-zicând, în sine. Nu valoarea lor e în
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
discuție, ci exemplaritatea. De pildă, apropo de vânătorile regizate de care aminteam mai sus, Cazimir invocă o întâmplare povestită de un anume Lazăr Băciucu, avându-l ca protagonist pe Nicolae Ceaușescu. Amuzantă (dar atât!), ea capătă relevanță numai cu ajutorul contextului. Epistola către Odobescu e, de fapt, pe urmele lui Umberto Eco, o plimbare prin pădurea narativă. Cu mostre din sfera poveștilor de vânătoare, Ștefan Cazimir ilustrează câteva trucuri tipic literare. O mică istorie a găselnițelor, deopotrivă recognoscibilă și instructivă, adică veche
Marcă înregistrată by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5499_a_6824]
-
în Cartea îndrumărilor și observațiilor (Kitab al- Isharat wa-l-Tanbihat), sau în Cartea salvării (Psihologia lui Ibn Șină), ca să nu mai vorbim de enciclopedia să medicală, Canonul medicinei (în care îl continuă pe Galenus și îl precede pe Paracelsus), sau de „epistolele orientale” (tratatele abundând în alegorii de origine persana și indiană), Ibn Șină aduce, incontestabil, destule elemente noi. De exemplu, Averroes afirmă că denumirea de „ființă posibilă și necesară” apare pentru întâia oară la Ibn Șină, acoperind realitatea că evoluție creativă
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
i-a reproșat că a ignorat voit distincția între „ceea ce e ascuns” (sfera cunoașterii intuitive; Dumnezeu; noumenon) și „ceea ce e vizibil” (lumea gândirii raționaliste; omul; phainomenon). Aflat la distanță egală între raționalism și gnoza intelectualista, Ibn Șină definește - într-o Epistola asupra izvoarelor înțelepciunii/ Risala fi ’uyun al-hikma astfel filozofia: „Hikma este perfecțiunea sufletului omenesc prin cunoașterea lucrurilor și afirmarea adevărurilor speculative și practice, în măsura posibilităților omenești”. Tot că pe o noutate în epoca pomeneș te Maimonide părerea lui lui
Filozofia orientală în traduceri recente by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4495_a_5820]
-
și opera poetei, prozatoarei și eseistei Ana Blandiana (n. 25 martie 1942) comportă o cercetare amplă și profundă spre a identifica universul liric și epic al uneia dintre cele mai talentate scriitoare din literatura română. Așa cum scriitoarea argumentează și în epistolele trimise la vârsta de 19 ani poetei Victoria Ana-Tăușan (1937-2011), prietenă încă din adolescen- ță, orice scriitor trebuie, un timp, să se izoleze, să citească enorm, să-și cunoască colegii de generație, să-i citească și, finalmente, pagina scrisă e
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
de 19 ani poetei Victoria Ana-Tăușan (1937-2011), prietenă încă din adolescen- ță, orice scriitor trebuie, un timp, să se izoleze, să citească enorm, să-și cunoască colegii de generație, să-i citească și, finalmente, pagina scrisă e cea care decide. Epistolele acestea, încă necunoscute, se constituie în tulburătoare confesiuni asupra genezei operei literare, asupra inspirației și efortului chinuitor de a crea imagini și universuri insolite. Mărturisirile Anei Blandiana surprind printr-o dezarmantă sinceritate, printr- o luciditate greu de acceptat la o
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
atât de limpede, blestemul ca „nimeni cu nimeni să nu se asemene”. Doina [Victoria Ana Tăușan, Strada Avrig, Bloc U1, Scara 3, Apartament 97, nr. 23, București; Ana Blandiana, Strada Hațeg, Bloc lamă G. Apartament 57, Cluj]. Note Originalele acestor epistole inedite se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Ana Blandiana - Călcâiul vulnerabil. Versuri. [Coperta: Petre Vulcănescu]. [București], Editura pentru Literatură, 1966, 56 pagini. Exemplarul din biblioteca mea are următorul autograf: Victoriei Ana Tăușan și lui Marin Bucur
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
Nicolae Scurtu Bibliografia poetului, prozatorului, jurnalistului, traducătorului și epistolografului Tudor Arghezi (1880-1967), concepută și elaborată de istoricul și criticul literar Dimitrie Vatamaniuc 1, cu pasiune și rigoare, înregistrează la capitolul corespondență un însemnat număr de epistole 2 pe care acesta le-a scris și trimis unora dintre confrați, prieteni și rude. Unul dintre apropiații săi, poetul Mihai Beniuc, s-a bucurat de atenția și prețuirea lui Tudor Arghezi, care, ori de câte ori se ivea vreo problemă, apela la
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
Strada Grădina Bordei, nr. 51, Bucarest, Roumanie]. Aceste microepistole, deloc de neglijat, conțin o anume încărcătură emoțională și contribuie la conturarea portretului moral al celui ce s-a impus în presa interbelică ca un necruțător pamfletar. Remarcabile sunt și celelalte epistole, ce se publică acum întâia oară, și care cuprind sugestii, îndemnuri și intervenții privitoare la urmașii unora dintre confraț ii lor. Ultimul document ce se publică aici se constituie, de fapt, într-un fermecător discurs prilejuit de împlinirea a 80
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
binevoit să mă primiți. Ieri, am fost între doctori, între medici. Azi, mă găsesc între scriitori... Aici mă simt mai la locul meu, lângă tulpina mea, în grădina mea, în partea mea morală. Vă îmbrățișez, Tudor Arghezi Note Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. D. Vatamaniuc, Tudor Arghezi (1880-1967). Biobibliografie. [Volumul] 1-2. Opera și Repere critice și corespondență. Cu o postfață de Niculae Gheran. București, Editura Institutului Cultural Român, 2005, 868 pagini (1
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
1. D. Vatamaniuc, Tudor Arghezi (1880-1967). Biobibliografie. [Volumul] 1-2. Opera și Repere critice și corespondență. Cu o postfață de Niculae Gheran. București, Editura Institutului Cultural Român, 2005, 868 pagini (1) + 650 pagini (2). 2. Sunt bibliografiate și adnotate 487 de epistole. Se cuvine să precizez că este inclusă și o scrisoare a lui Tudor Arghezi către Mihai Beniuc din 3 decembrie 1952. 3. Nicolae Florescu, Mihai Beniuc - Destăinuiri în „Manuscriptum”, 3, nr. 2 (7), 1972, p. 73-78. Reluat în Ileana Corbea
Însemnări despre epistolograful Tudor Arghez by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4474_a_5799]
-
lui Ion Caraion se impune, acum, când arhivele publice și particulare unde există un prețios și bogat material documentar privind destinul său încep să se deschidă. În arhiva poetului, eseistului și traducătorului Radu Cârneci (n. 1928), am găsit douăzeci și cinci de epistole ale lui Ion Caraion, din anii 1965-1972, pe când colabora la revista „Ateneu”. Surprinzător, dar de înțeles într-o oarecare măsură, este faptul că nici măcar una dintre colaborările lui Ion Caraion la această revistă nu e menționată în cărțile lui Ion
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
ar părea bine să treci să-mi vezi gâgâlicea 11 când mai vii prin București. Te îmbrățișez și te rog să le transmiți prietenilor din Moldova lumină și drag de Crăciun și Anul Nou, Ion Caraion Note: Originalele celor trei epistole, necunoscute până acum, se află în biblioteca poetului Radu Cârneci din București. 1. Ion Hangiu - Dicționarul presei literare românești (1790-2000). Ediția a 3-a. București, Editura Institutului Cultural Român, 2004, p. 84-85. (Ateneu). 2. Laurențiu Hanganu - Ion Caraion - fișă de
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
poetul, traducătorul, memorialistul și epistolograful Perpessicius (1891-1971) s-a bucurat permanent de recunoș tința și prețuirea confraților săi, pe care i-a cunoscut, i-a citit și i-a recenzat cu o profundă înțelegere și, totodată, cu o mare iubire. Epistolele sale, numeroase și aproape toate autografe 1, evidențiază relațiile pe care le-a stabilit cu unii dintre contemporanii săi din România și cu cei din exil, nevoiți să creeze în alte spații de cultură europeană. Și nu numai. Mărturiile unora
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
unor scriitori, precum și misivele primite, în răstimp de șapte decenii și jumătate, ni-l înfățișează pe D. Panaitescu- Perpessicius ca pe o autoritate științifică și morală de necontestat, care intuia, fără putință de eroare, valoarea estetică a unei opere literare. Epistolele trimise poetului, prozatorului și dramaturgului Mihai Beniuc (1907-1988), necunoscute până acum, relevă, cu discreție și eleganță, raporturile pe care le-a avut, în timp, cu unul dintre cei mai interesanți scriitori din Transilvania. Opiniile lui Perpessicius din aceste epistole nu
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
literare. Epistolele trimise poetului, prozatorului și dramaturgului Mihai Beniuc (1907-1988), necunoscute până acum, relevă, cu discreție și eleganță, raporturile pe care le-a avut, în timp, cu unul dintre cei mai interesanți scriitori din Transilvania. Opiniile lui Perpessicius din aceste epistole nu sunt deloc convenționale ci, dimpotrivă, evocă o lume capabilă de prețuire autentică sau de ură furibundă generată de oamenii epocii totalitare. Memoriile poetului Mihai Beniuc, inedite în bună parte, și adnotările doamnei Leontina Beniuc, soția sa, vor clarifica, în
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
cincizeci-șaizeci ai secolului trecut. * Buc[urești], 17 iunie 1940 Scumpe și stimate domnule Beniuc, Cum se întâmplă să vă fiu mai de demult și pentru foarte multe dator, veți înțelege cât de greu îmi vine să exprim într-o singură epistolă toate rațiunile gratitudinii mele. Bunăvoința cu care ați scris entrefilet-ul ultimului număr din Țara Nouă 2 și coloana de versuri 3, așa de generos dăruită, sunt nu numai atenții din cele mai măgulitoare pentru mine, dar și o dovadă a
Întregiri la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4711_a_6036]
-
Rabindranath Tagore din opera cărora traduce și comentează critic unele aspecte. Tot la Viena o cunoaște pe viitoarea sa soție, Aglae Cârstiuc (1891-1946), medic cu studii strălucite, și tot aici se va naște unica lor fiică, Fortuna Ioana Crainic (1921-1983). Epistolele ce se publică aici, întâia oară, evocă secvențe fulgurante dintr-o existență nu tocmai propice creației, studiului și meditației. Ele sunt, de fapt, niște confesiuni tulburătoare privind destinul unei familii care va cunoaște toate avatarurile unei societăți încă neașezate. * Viena
Însemnări despre tânărul Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4144_a_5469]