5,096 matches
-
Cu toate acestea, sterilizarea este prezentată doar ca o formă extremă de acțiune preventivă, o măsură care urma să fie adoptată doar ca ultimă soluție, după ce toate celelalte fuseseră epuizate, inclusiv măsurile educative, căutarea unui remediu medical pentru patologiile latente ereditare și abstinența voluntară. Stilul și substanța argumentului lui Moldovan În favoarea necesității de a proteja sănătatea națiunii sunt foarte diferite de celebrările fasciste ale agresivității și violenței directe. În acest sens, Moldovan se distanțează și de unii dintre adepții ideilor sale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
neamul stăpânește În statornică așezare și muncă trudită, pământul și din interacțiunea fondului ei biologic și a mediului rezultă Înainte de toate destinul neamului 74. Afirmația de mai sus pune Încă o dată În evidență ambivalența sa față de noțiunea lamarckiană de determinism ereditar. Moldovan, spre deosebire de numeroși alți adepți ai ideilor eugeniste din Europa de Vest și Statele Unite, era reticent față de ignorarea importanței mediului În dezvoltarea trăsăturilor ereditare 75. De-a lungul anilor ’30, Moldovan a rămas un admirator constant al programelor eugenice din Germania, a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
neamului 74. Afirmația de mai sus pune Încă o dată În evidență ambivalența sa față de noțiunea lamarckiană de determinism ereditar. Moldovan, spre deosebire de numeroși alți adepți ai ideilor eugeniste din Europa de Vest și Statele Unite, era reticent față de ignorarea importanței mediului În dezvoltarea trăsăturilor ereditare 75. De-a lungul anilor ’30, Moldovan a rămas un admirator constant al programelor eugenice din Germania, a căror eficiență o considera un model demn de urmat. Cu toate acestea, În 1934, autorul român a subliniat diferențele esențiale de viziune
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să se dezvolte pe termen lung, la nivel național. Făcăoaru descrie, de asemenea, modul În care ar putea fi concepută o reformă completă a educației, În termeni de creare a unor școli adaptate diferitelor niveluri de inteligență și diferitelor talente ereditare 79. Din perspectivă eugenistă, o asemenea reformă educațională ar fi generat schimbări mai profunde, În asumarea de către stat a unui rol activ În procesele de selecție socială, În toate domeniile vieții publice și profesionale 80. Selecția la care se referă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
infracțiuni susceptibile de a fi expresia unei eredități inferioare, limitarea imigrației la membrii raselor superioare eugenic, reformarea politicilor de naturalizare (o măsură special intenționată Împotriva evreilor), controlul urbanizării, limitarea accesului la educația universitară pe criteriul cotelor etnice și al vocației ereditare (o altă măsură cu motivații puternic antisemite) și limitarea accesului femeilor la viața publică, astfel Încât acestea să Își poată Îndeplini rolurile eugenice de soții și mame84. Făcăoaru, care obținuse un doctorat În antropologie la Universitatea din München, În 1929, considera
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
generațiilor viitoare... Statul nostru trebue să se conducă În activitatea sa eugenică de axiomul că orice om are dreptul să se nască sănătos, deci să moștenească o inteligență sănătoasă Într-un trup sănătos. Amândouă sunt condiționate de o bună masă ereditară și au nevoie de un mediu favorabil 92. Astfel, În opinia lui Manliu, statul trebuia să-și mobilizeze toate resursele și instituțiile - intelectualitatea, programele de sănătate publică, politicile economice, educația științifică, artele, instituțiile legislative și administrative, mijloacele de comunicare, sistemul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de educație, Biserica, armata, aparatul de război și diplomația - În direcția transformărilor eugenice. Ideile sale În privința priorităților programelor eugenice erau similare cu cele ale lui Moldovan. Discutând efectele politicilor eugenice, analiza lui Manliu avea Însă ca punct de referință potențialul ereditar, sănătatea și dezvoltarea eugenică a indivizilor, nu a națiunii ca unitate organică: Țelul suprem al școlii ar trebui să fie educație pentru fericire. Pentru acesta Însă trebuie personalități armonios dezvoltate. Trebuie să modelăm oameni armonioși... Favorizând dezvoltarea centrului preformat al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
armonioși... Favorizând dezvoltarea centrului preformat al individului și talentele sale, vom obține... mari artiști, personalități cu o vastă cultură și valori morale 93. Manliu pare să folosească noțiunea de progres În sensul de sumă a succeselor individuale În valorizarea talentelor ereditare. Această definiție este radical diferită de modul În care Moldovan Înțelege valoarea indivizilor doar În calitatea acestora de subunități ale organismului mai larg, națiunea. Dacă Manliu Încerca să emuleze un model străin de politici eugenice, atunci acesta nu era nici
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
restructurării erau „solidaritatea socială, umanitarismul, egoismul subordonat intereselor comunității și echivalentul economic al capitalului de sănătate”, toți considerați În aspectele lor atât pozitive, cât și negative 100. Spre deosebire de viziunea lui Moldovan, care aduce În prim-plan importanța covârșitoare a factorilor ereditari, teoria lui Banu despre forțele care influențează stabilitatea sau dezechilibrul biologic se apropie mai mult de perspectivele eugeniste care puneau accentul pe factorii de mediu și sociali. Rămânând un mendelian, Banu nu face Însă o distincție clară Între factorii ereditari
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ereditari, teoria lui Banu despre forțele care influențează stabilitatea sau dezechilibrul biologic se apropie mai mult de perspectivele eugeniste care puneau accentul pe factorii de mediu și sociali. Rămânând un mendelian, Banu nu face Însă o distincție clară Între factorii ereditari și manifestarea lor socială. Pentru el, valoarea „capitalului de sănătate” era În mod esențial legată de modul În care erau definite drepturile individuale ale cetățenilor vizavi de colectivitate ca Întreg, de către un anumit stat și Într-o anumită societate. Consecvent
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Banu prezenta o interpretare aparent nepartizană a teoriilor rasiale, respingând argumentele unor autori precum Chamberlain și Rosenberg, pe care le considera rasiste și neștiințifice, dar acceptând „o definiție somatică a rasei” ca fiind o colecție de caracteristici biologice particulare, stabile (ereditare), cum ar fi grupa sanguină 107. Banu Încerca să dea o definiție „obiectivă” conceptului de rasă, astfel Încât să nu poată fi acuzat de rasism. L’Hygiène de la race nu a acordat un spațiu foarte larg definirii caracteristicilor rasiale și a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
geniului, elaborată de Galton la sfârșitul secolului al XIX-lea16. Eugeniștii considerau că selecția indivizilor cu calități superioare Înnăscute trebuia să constituie baza creării unei elite eugenice. O astfel de selecție urma să aibă În vedere atât sănătatea generală (lipsa patologiilor ereditare), cât și calitățile morale și intelectuale. La fel ca și Galton, În urmă cu câteva generații, eugeniștii din România considerau că vocațiile erau, În general, transmise ereditar, la fel ca și talentele speciale. Noua elită urma să fie selectată din
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
astfel de selecție urma să aibă În vedere atât sănătatea generală (lipsa patologiilor ereditare), cât și calitățile morale și intelectuale. La fel ca și Galton, În urmă cu câteva generații, eugeniștii din România considerau că vocațiile erau, În general, transmise ereditar, la fel ca și talentele speciale. Noua elită urma să fie selectată din rândurile unei mase de indivizi cu talente ereditare superioare și pe baza calităților lor speciale Înnăscute. În consecință, acești indivizi trebuiau să beneficieze de o educație specială
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
fel ca și Galton, În urmă cu câteva generații, eugeniștii din România considerau că vocațiile erau, În general, transmise ereditar, la fel ca și talentele speciale. Noua elită urma să fie selectată din rândurile unei mase de indivizi cu talente ereditare superioare și pe baza calităților lor speciale Înnăscute. În consecință, acești indivizi trebuiau să beneficieze de o educație specială și de o instruire adaptată responsabilităților pe care urmau să le Îndeplinească În statul eugenic. Problema cea mai importantă În acest
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a evalua efectele lor asupra națiunii și a aplica obiectiv măsurile corective necesare. Astfel de noțiuni complet noi ofereau o alternativă modernistă atât pentru perspectiva conservator-aristocratică asupra elitelor, cât și pentru cea liberală. Diferența esențială dintre elitele tradiționale de tip ereditar și cele propuse de eugeniștii români era conținută În criteriul raționalist de selecție, care apela la conceptul de lege naturală și la alte noțiuni științifice, În contrast cu tradiția privilegiilor susținute de legi și justificate de religie. Moldovan și discipolii săi nu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
raționalist de selecție, care apela la conceptul de lege naturală și la alte noțiuni științifice, În contrast cu tradiția privilegiilor susținute de legi și justificate de religie. Moldovan și discipolii săi nu Își doreau reîntoarcerea unei aristocrații a sângelui paternaliste, de tip ereditar, În sensul În care ea fusese Înțeleasă de conservatorii din secolul precedent. Mai degrabă, ei conceptualizau această elită tehnocrată ca pe o forță dinamică, a cărei poziție de putere se justifica nu numai prin calități ereditare (atributele superioare Înnăscute), ci
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
sângelui paternaliste, de tip ereditar, În sensul În care ea fusese Înțeleasă de conservatorii din secolul precedent. Mai degrabă, ei conceptualizau această elită tehnocrată ca pe o forță dinamică, a cărei poziție de putere se justifica nu numai prin calități ereditare (atributele superioare Înnăscute), ci și prin educație și capacitatea demonstrată de a acționa responsabil și imparțial În sensul creării premiselor dezvoltării sănătoase a națiunii. Cu aceleași argumente, eugeniștii Încercau să demonstreze și că viziunea liberală de organizare a societății exclusiv
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
contextul României de după 1918. În opinia eugeniștilor, prezentul cerea o abordare diferită atât de grija față de prioritățile individuale, În dauna celor ale colectivității, cât și de procesul de selecție a liderilor pe baza succesului lor material, și nu a calităților ereditare sau a expertizei tehnice 23. Unul dintre aspectele remarcabile ale argumentului eugenist În favoarea unui selecții sociale bazate pe criterii științifice Îl reprezenta incongruența dintre valorile seculare și eforturile eugeniștilor de a câștiga sprijinul preoților. Ioan Agârbiceanu, un preot și un
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
unul dintre motivele pentru care mișcarea eugenistă nu a avut un ecou popular larg, pentru că la nivelul maselor, În România, dominau Încă moralitatea și credința populară specifice Bisericilor Ortodoxă și Greco-Catolică. Contestarea intelectualității ca elită ereditarătc "Contestarea intelectualității ca elită ereditară" În anii ’30, intelectualitatea devenise, aparent, o problemă În România. Numeroase analize discutau problema „suprapopulării universităților” sau pe cea complementară a „șomajului intelectual”. Într-o lucrare care se referea la acest al doilea aspect, Banu afirma că, „În măsura În care șomajul intelectual
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rol ca fiind nu doar unul natural, ci și Împlinirea supremă a calităților cu adevărat feminine ale unei femei, o sursă de autoritate morală și una dintre cele mai importante contribuții la sănătatea generațiilor viitoare ale națiunii: Familia reprezintă arborele ereditar pe care se razimă Întreaga alcătuire a statului... În puterea femeii stă trăinicia familiei, pentru că dacă această temelie s’ar sdruncina va surveni prăbușirea ordinei morale a credinței și chiar a existenței unui popor. Mama generației de astăzi va trebui
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Se pare Însă că eugeniștii nu erau atât de fermi În intenția de a păstra granițele sociale atât de rigide, cât ar putea părea la o primă lectură. Problematica În dispută era cea a diferenței dintre calitățile dobândite și cele ereditare. Atâta vreme cât eugeniștii nu găsiseră metoda de a distinge infailibil Între cele două categorii de atribute ale indivizilor, ei rămâneau conștienți de riscul de a diagnostica și, probabil, de a exclude permanent din corpul sănătos al națiunii indivizi care manifestau doar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și pentru cea maghiară din Ungaria, iar rezultatul comparației a arătat că valoarea medie pentru secui era mult mai aproape de media românească decât de cea maghiară. Râmneanțu a folosit aceste rezultate ca să demonstreze că secuii aveau legături biologice și antropologice ereditare mult mai strânse cu populația de etnie română decât cu cea de etnie maghiară și, de aceea, aparțineau de drept Regatului României, fiind români autentici 60. Datele furnizate de Râmneanțu sunt rezultatul unei analize statistice solide, Însă această analiză se
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
etnie maghiară și, de aceea, aparțineau de drept Regatului României, fiind români autentici 60. Datele furnizate de Râmneanțu sunt rezultatul unei analize statistice solide, Însă această analiză se bazează pe premisa contestabilă că intensitatea aglutinării sângelui este o caracteristică etnică, ereditară. Este adevărat că asemenea ipoteze Își găseau o anumită susținere În unele comunități științifice din străinătate, În timp ce cercetătorii Încă mai dezbăteau fundamentele științifice ale unor astfel de afirmații. Deși menționau aceste dispute, eugeniștii au ales cu ușurință să accepte teoriile
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
populației din Transilvania 61. Cercetările sale nu erau doar cunoscute În cercurile academice, ci și apreciate ca lucrări științifice de cel mai Înalt nivel. O astfel de receptare reflectă orientarea la nivelul Întregii comunități științifice către un accent pe determinismul ereditar și o preocupare pentru puritatea etnică. Lucrările lui Râmneanțu despre secui ilustrează Încercarea eugeniștilor români de a reintegra grupurile aparent indezirabile În corpul sănătos al națiunii. Existau Însă analize eugeniste ce puneau accentul pe imperativul contrar, al excluderii românilor „neautentici
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
tc "Infractorii ca „plăgi sociale”" Existau și alte grupuri sociale marginale pe care eugeniștii le tratau cu mare atenție. În particular, două categorii de infractori ocupau un loc important În analizele eugeniste: prostituatele și delincvenții juvenili. Tema infracționalității ca patologie ereditară, și nu ca acțiune individuală era o problemă recurentă În abordarea eugenistă a programelor sociale 68. Dacă moștenirea genetică era cea care dicta comportamentul infracțional Însemna că infractorii nu pot fi reabilitați; era nevoie, În schimb, ca aceștia să fie
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]