1,078 matches
-
tipuri de si/se: ● si acuzativ: Jean se lave 'Jean se spală' (cu două argumente), Le grec se traduit facilement 'Greaca se traduce ușor' (se medio-pasiv, cu un argument Temă), La branche s'est cassée 'Creanga s-a rupt' (se ergativ), Jean s'est souvenu de Marie 'Jean și-a amintit de Maria' (se inerent); ultimele două apariții sunt asemănătoare cu se medio-pasiv, însă au interpretare nonagentivă; aceste construcții au în comun faptul că se este un obiect clitic în acuzativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
vaporul (b) Toamna îngălbenește frunzele/ Frunzele se îngălbenesc Filmul îl emoționează pe copil/Copilul se emoționează. Cornilescu (1998: 318) își propune să demonstreze că se pasiv este diferit de se mediu și că structurile cu se mediu sunt tranzitive, nu ergative. Autoarea arată că se este un clitic pronominal de acuzativ, cu trăsături φ subspecificate − persoana 3, nu există gen sau număr, Cazul acuzativ −, deci trebuie să primească, nu să verifice trăsătura de număr (în poziția Spec,I sau Spec,T
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
arată că structura cu se respectă Generalizarea lui Burzio: din moment ce verbul poate verifica trăsătura de Caz structural acuzativ, are o poziție tematică de subiect. Verbele cu se acuzativ au o structură argumentală binară, fiind proiectate ca verbe tranzitive, nu ca ergative. Ambele roluri tematice sunt verificate în sintaxă; pentru cazul nemarcat, singurul DP lexical verifică ambele roluri. Analiza lui se acuzativ propusă de Cornilescu (1998: 330) este următoarea: se este coindexat cu argumentul intern; deoarece un singur DP e prezent, acesta
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
și de explicat în acest caz. (b) În legătură cu cel de-al doilea aspect, au fost formulate, pentru română, mai multe generalizări (prezentate mai sus): Cinque (1988: 572), preluând observația formulată de Dobrovie-Sorin (1987: 495), arată că, în română, nu toate ergativele acceptă construcția cu se, iar cele care o acceptă se comportă ca inergative; Dobrovie-Sorin (2004: 23) arată că, în română, un verb cu un singur argument poate fi folosit în construcția cu se impersonal numai dacă selectează un argument uman
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în română, un verb cu un singur argument poate fi folosit în construcția cu se impersonal numai dacă selectează un argument uman; inacuzativele primare nu se pot pasiviza; în GALR (Pană Dindelegan 2008e [2005e]: 147/145) se arată că, dintre ergative, numai cele nonreflexive cu subiect uman pot apărea la diateza impersonală. Analizând comportamentul verbelor inacuzative inventariate în limba română, regula poate fi reformulată astfel: pentru a apărea în construcția cu se impersonal (la diateza impersonală), un verb inacuzativ trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu se: În nopțile cu lună plină, se adoarme greu (copilul) Dacă injecția este făcută cu pricepere, se amorțește ușor (bolnavul) În timpul concertelor rock, se asurzește (publicul) Se înaintează cu greu (o cerere) în firma asta. 7. NOTĂ DESPRE ADJECTIVELE ERGATIVE Conceptul de "adjectiv ergativ" a fost introdus de lingvistul italian Guglielmo Cinque, în contextul Ipotezei lexicaliste. Ideea lui Cinque (1990) este că dacă se acceptă că verbul și adjectivul reprezintă o singură intrare în Lexicon, cu proprietăți tematice și selecționale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cu lună plină, se adoarme greu (copilul) Dacă injecția este făcută cu pricepere, se amorțește ușor (bolnavul) În timpul concertelor rock, se asurzește (publicul) Se înaintează cu greu (o cerere) în firma asta. 7. NOTĂ DESPRE ADJECTIVELE ERGATIVE Conceptul de "adjectiv ergativ" a fost introdus de lingvistul italian Guglielmo Cinque, în contextul Ipotezei lexicaliste. Ideea lui Cinque (1990) este că dacă se acceptă că verbul și adjectivul reprezintă o singură intrare în Lexicon, cu proprietăți tematice și selecționale identice, atunci un adjectiv
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ipotezei lexicaliste. Ideea lui Cinque (1990) este că dacă se acceptă că verbul și adjectivul reprezintă o singură intrare în Lexicon, cu proprietăți tematice și selecționale identice, atunci un adjectiv ca it. morto 'mort', aflat în relație morfologică cu verbul ergativ morire 'a muri' ar trebui să fie și el ergativ. Din punct de vedere sintactic, aceasta presupune că adjectivul ar avea subiectul generat în poziția de complement al grupului adjectival (soră cu A'), așa cum subiectul verbelor ergative este generat în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
acceptă că verbul și adjectivul reprezintă o singură intrare în Lexicon, cu proprietăți tematice și selecționale identice, atunci un adjectiv ca it. morto 'mort', aflat în relație morfologică cu verbul ergativ morire 'a muri' ar trebui să fie și el ergativ. Din punct de vedere sintactic, aceasta presupune că adjectivul ar avea subiectul generat în poziția de complement al grupului adjectival (soră cu A'), așa cum subiectul verbelor ergative este generat în poziția de complement al grupului verbal (soră cu V'). În
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
morfologică cu verbul ergativ morire 'a muri' ar trebui să fie și el ergativ. Din punct de vedere sintactic, aceasta presupune că adjectivul ar avea subiectul generat în poziția de complement al grupului adjectival (soră cu A'), așa cum subiectul verbelor ergative este generat în poziția de complement al grupului verbal (soră cu V'). În spiritul Ipotezei lexicaliste, Cinque contrazice astfel studii mai vechi, care susținuseră că adjectivele care au o legătură morfologică cu verbe ergative nu sunt ele însele ergative: Burzio
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
soră cu A'), așa cum subiectul verbelor ergative este generat în poziția de complement al grupului verbal (soră cu V'). În spiritul Ipotezei lexicaliste, Cinque contrazice astfel studii mai vechi, care susținuseră că adjectivele care au o legătură morfologică cu verbe ergative nu sunt ele însele ergative: Burzio (1986), Levin și Rappaport (1986)156, Stowel (1987)157. Conform Ipotezei lexicaliste introduse de Chomsky (1970), o gramatică are un component categorial (este o gramatică liberă de context, engl. context free grammar) și un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
verbelor ergative este generat în poziția de complement al grupului verbal (soră cu V'). În spiritul Ipotezei lexicaliste, Cinque contrazice astfel studii mai vechi, care susținuseră că adjectivele care au o legătură morfologică cu verbe ergative nu sunt ele însele ergative: Burzio (1986), Levin și Rappaport (1986)156, Stowel (1987)157. Conform Ipotezei lexicaliste introduse de Chomsky (1970), o gramatică are un component categorial (este o gramatică liberă de context, engl. context free grammar) și un Lexicon. Majoritatea itemilor apar în
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Că voi veni e sigur'. Aceste adjective au posibilitatea alegerii între atribuirea rolului extern (ca în primul exemplu de sub (b)) și suspendarea acestuia (al doilea exemplu de sub (b)). Cinque aplică teste sintactice care diferențiază, în limba italiană, verbele și adjectivele ergative de cele inergative (cliticizarea cu ne, extracția interogativă într-un subiect inversat și extracția clitică succesivă, legarea anaforică la (scurtă) distanță a subiectului, asimetria de comportament în propozițiile introduse prin come, selecția complementizatorilor care introduc un infinitiv), ajungând să distingă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cele inergative (cliticizarea cu ne, extracția interogativă într-un subiect inversat și extracția clitică succesivă, legarea anaforică la (scurtă) distanță a subiectului, asimetria de comportament în propozițiile introduse prin come, selecția complementizatorilor care introduc un infinitiv), ajungând să distingă adjective ergative (certo 'sigur, cert', chiaro 'clar', evidente 'evident', imminente 'iminent', noto 'cunoscut', oscuro 'neclar, obscur', prevedibile 'previzibil', probabile 'probabil', sicuro 'sigur') de adjective inergative (buono 'bun', ingiustificato 'nejustificat', pericoloso 'periculos', possibile 'posibil', riconoscente 'recunoscător'). Lista de adjective ergative refăcută din articolul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să distingă adjective ergative (certo 'sigur, cert', chiaro 'clar', evidente 'evident', imminente 'iminent', noto 'cunoscut', oscuro 'neclar, obscur', prevedibile 'previzibil', probabile 'probabil', sicuro 'sigur') de adjective inergative (buono 'bun', ingiustificato 'nejustificat', pericoloso 'periculos', possibile 'posibil', riconoscente 'recunoscător'). Lista de adjective ergative refăcută din articolul lui Cinque nu cuprinde însă adjective corespunzătoare unor verbe ergative (așa cum se spusese la începutul studiului), criteriile folosite de această dată fiind pur sintactice și independente de relația cu un verb ergativ. Faptul că adjectivele ergative nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
noto 'cunoscut', oscuro 'neclar, obscur', prevedibile 'previzibil', probabile 'probabil', sicuro 'sigur') de adjective inergative (buono 'bun', ingiustificato 'nejustificat', pericoloso 'periculos', possibile 'posibil', riconoscente 'recunoscător'). Lista de adjective ergative refăcută din articolul lui Cinque nu cuprinde însă adjective corespunzătoare unor verbe ergative (așa cum se spusese la începutul studiului), criteriile folosite de această dată fiind pur sintactice și independente de relația cu un verb ergativ. Faptul că adjectivele ergative nu răspund la anumite teste aplicabile verbelor ergative (posibilitatea de a apărea în construcții
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
riconoscente 'recunoscător'). Lista de adjective ergative refăcută din articolul lui Cinque nu cuprinde însă adjective corespunzătoare unor verbe ergative (așa cum se spusese la începutul studiului), criteriile folosite de această dată fiind pur sintactice și independente de relația cu un verb ergativ. Faptul că adjectivele ergative nu răspund la anumite teste aplicabile verbelor ergative (posibilitatea de a apărea în construcții absolute, construcția cu il impersonal și cliticizarea prin en în franceză) este explicat de Cinque prin intervenția unor factori care țin de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
adjective ergative refăcută din articolul lui Cinque nu cuprinde însă adjective corespunzătoare unor verbe ergative (așa cum se spusese la începutul studiului), criteriile folosite de această dată fiind pur sintactice și independente de relația cu un verb ergativ. Faptul că adjectivele ergative nu răspund la anumite teste aplicabile verbelor ergative (posibilitatea de a apărea în construcții absolute, construcția cu il impersonal și cliticizarea prin en în franceză) este explicat de Cinque prin intervenția unor factori care țin de proprietățile speciale ale adjectivelor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
cuprinde însă adjective corespunzătoare unor verbe ergative (așa cum se spusese la începutul studiului), criteriile folosite de această dată fiind pur sintactice și independente de relația cu un verb ergativ. Faptul că adjectivele ergative nu răspund la anumite teste aplicabile verbelor ergative (posibilitatea de a apărea în construcții absolute, construcția cu il impersonal și cliticizarea prin en în franceză) este explicat de Cinque prin intervenția unor factori care țin de proprietățile speciale ale adjectivelor. Pentru limba română, alternanța de tipul celei din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în franceză) este explicat de Cinque prin intervenția unor factori care țin de proprietățile speciale ale adjectivelor. Pentru limba română, alternanța de tipul celei din italiană este posibilă pentru foarte puține adjective, care nu sunt legate morfologic de un verb ergativ: Ioana e sigură că va veni Că va veni e sigur Ioana e cunoscută că mănâncă mult Că mănâncă mult e cunoscut. Bennis (2004: 88) introduce conceptul micul a în proiecția adjectivală (paralel cu micul v din proiecția verbală) pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Așa cum v poate apărea în trei ipostaze (vezi supra, 4.1.2.), a este legat de următoarele structuri: (a) AP fără aP; (b) aP fără argument extern; (c) aP cu argument extern. Dacă Cinque a arătat că distincția între adjectivele ergative și cele inergative se poate susține pentru italiană și pentru germană, Bennis (2004) adaugă și neerlandeza: Deze mensen zijn mij bekend − ergativ ' Acești oameni îmi sunt cunoscuți' Deze mensen zijn mij trouw − inergativ ' Acești oameni îmi sunt loiali'. Bennis (2004
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
b) aP fără argument extern; (c) aP cu argument extern. Dacă Cinque a arătat că distincția între adjectivele ergative și cele inergative se poate susține pentru italiană și pentru germană, Bennis (2004) adaugă și neerlandeza: Deze mensen zijn mij bekend − ergativ ' Acești oameni îmi sunt cunoscuți' Deze mensen zijn mij trouw − inergativ ' Acești oameni îmi sunt loiali'. Bennis (2004: 89) subliniază faptul că inacuzativ este un concept nerelevant în această situație, pentru că adjectivele nu atribuie Caz structural. Bennis (2004: 89−93
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
concept nerelevant în această situație, pentru că adjectivele nu atribuie Caz structural. Bennis (2004: 89−93) introduce criterii suplimentare de distingere a celor două clase: (a) adjectivele care acceptă un obiect indirect pot fi împărțite în adjective care permit inversiunea subiect-obiect (ergative) și adjective care nu permit inversiunea (inergative); (b) testul cu as 'precum', care funcționează în italiană și în germană, e valabil și în neerlandeză: Zoals [e] bekend is, houdt Jan niet van slakken − adjectiv ergativ ' Precum [e] este bine-cunoscut, lui
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
adjective care permit inversiunea subiect-obiect (ergative) și adjective care nu permit inversiunea (inergative); (b) testul cu as 'precum', care funcționează în italiană și în germană, e valabil și în neerlandeză: Zoals [e] bekend is, houdt Jan niet van slakken − adjectiv ergativ ' Precum [e] este bine-cunoscut, lui Ion nu-i plac melcii' *Zoals [e] grappig is, houdt Jan van slakken − adjectiv inergativ ' Precum [e] este amuzant, lui Ion nu-i plac melcii'. (c) selecția complementizatorilor. Bennis (2004: 92) susține că distincția inergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
92) susține că distincția inergativ/inacuzativ este motivată și în domeniul adjectival. În termeni minimaliști, ergativitatea verbală se exprimă structural prin absența scindării proiecției VP, iar prezența unui argument extern impune apariția scindării proiecției VP în situația verbelor inergative. Adjectivele ergative sunt proiecții AP: obiectul indirect este generat în Spec,A, iar obiectul/subiectul adjectivului este generat în poziția de complement al A, pe când adjectivele inergative apar cu un argument extern, obiectul indirect fiind generat în Spec,A. Adjectivele inergative au
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]