5,606 matches
-
descrierea succintă a acesteia Tip pădure Factori și determinanți ecologici limitativi Măsuri de gospodărire impuse de factorii ecologici și riscuri Recomandări și riscuri Compoziția optimă Tratament FM_1 + FD_4- ETAJUL MONTAN - PREMONTAN DE FĂGETE 4.1.2.0. Montan-premontan de făgete Bi, stâncărie și eroziune excesivă. Stațiune întâlnită pe versanți abrupți sau foarte repezi. Solul întâlnit este litosol distric, volum edafic mic. Bonitatea este inferioară pentru fag. 419.1. Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i) Substanțele nutritive, apa accesibilă, volumul edafic mic Menținerea consistenței pline
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
ETAJUL MONTAN - PREMONTAN DE FĂGETE 4.1.2.0. Montan-premontan de făgete Bi, stâncărie și eroziune excesivă. Stațiune întâlnită pe versanți abrupți sau foarte repezi. Solul întâlnit este litosol distric, volum edafic mic. Bonitatea este inferioară pentru fag. 419.1. Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i) Substanțele nutritive, apa accesibilă, volumul edafic mic Menținerea consistenței pline și introducerea molidului și a diverselor tari 8FA 1MO 1DT Fără lucrări, suprafețe incluse, prin planul de management al Parcului Național Defileul Jiului, în zona de protecție integrală
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Tipuri de pădure 4.5.1. Evidența tipurilor naturale de pădure În concordanță cu tipul de stațiune întâlnit, în cadrul unității de protecție și producție analizate s-a identificat un singur tip de pădure de productivitate inferioară: 419.1. Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i). În tabelul 4.5.1.1. este redată răspândirea tipului de pădure identificat în unitatea de protecție și producție analizată. Tabelul 4.5.1.1. Evidența tipurior de pădure existente în cadrul fondului forestier analizat Nr. crt. Tipul de stațiune Tipul de pădure Suprafața
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
pădure existente în cadrul fondului forestier analizat Nr. crt. Tipul de stațiune Tipul de pădure Suprafața Productivitatea naturală Codul Diagnoza ha % Sup. (ha) Mij. (ha) Inf. (ha) ETAJUL MONTAN PREMONTAN DE FĂGETE (FM_1+FD_4) 1 4.1.2.0, 419.1. Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i) 240,00 100 - - 240,00 TOTAL FM_1+FD_4 240,00 100 - - 240,00 TOTAL GENERAL U.P. I MURGA MARE ha 240,00 100 - - 240,00 % 100 - - - 100 ... 4.5.2. Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și păduri Lista unităților amenajistice pe tipuri de stațiuni și
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
planurile de management, în zona de protecție integrală (T I) 240,00 100 Total Grupa I 240,00 100 Total U.P. I Murga Mare 240,00 100 De menționat ca funcții secundare: – I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - TII; ... – I.2B
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
corelație între Tipurile de habitate forestiere și Tipurile de pădure natural fundamentale identificare pe suprafața în studiu. Cod habitat forestier (Natura 2000) Denumire *Cod Tip pădure Denumire (productivitate) 9150 Medio-European limestonebeech forest of the Cephalanterion-Fagion *419.1 Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i) * Conform informațiilor furnizate în Anexa nr. 2 (Corespondenta dintre tipurile de habitate din România si cele din principalele sisteme de clasificare utilizate la nivel european) din Donita N et al., 2006 - "Habitatele din România - Modificări conform amendamentelor propuse
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
Național Defileul Jiului, i-a fost atribuită încadrarea principală I.6B - Arboretele din parcurile naționale incluse, prin planurile de management, în zona de protecție integrală (T I) și încadrările secundare: – I.2A - Arborete situate pe stâncării, pe grohotișuri și pe terenuri cu eroziune în adâncime și pe terenuri cu înclinare mai mare de 30g pe substrate de fliș (facies marnos, marno-argilos), nisipuri, pietrișuri și loess, precum și cele situate pe terenuri cu înclinare mai mare de 35g, pe alte substrate litologice - T II
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
34% 66% 100 % ... 15.3.5. Evidența arboretelor slab productive și provizorii CRT UNITATI AMENAJISTICE Natural fundamental prod. inf. 128 134 135 138 139 TOTAL CRT 5 UA 198.08 HA TOTAL UP 5 UA 198.08 HA ... 15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului Natura si intensitatea eroziunii Categoria de inclinare Teren gol Padure cu consi stenta Total 0.1 - 0.4 0.5 - 0.7 0.8 - 1.0 Ha Ha Ha Ha Ha Fara eroziune 0 - 15 16-25 26-30 31-35 >35 240.00 240.00 Total 240.00
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
5 UA 198.08 HA ... 15.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului Natura si intensitatea eroziunii Categoria de inclinare Teren gol Padure cu consi stenta Total 0.1 - 0.4 0.5 - 0.7 0.8 - 1.0 Ha Ha Ha Ha Ha Fara eroziune 0 - 15 16-25 26-30 31-35 >35 240.00 240.00 Total 240.00 240.00 Er.in adincime 0 - 15 16-25 26-30 31 - 35 >35 Total Er.in suprafata 0 - 15 16-25 26-30 31 - 35 >35 Total Total UP 0-15 16-25 26-30 31 - 35 >35 240.00
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
cristalin de epizonă, acoperit de depozite terțiare - nisipuri și marne panoniene pentru zona Podișului Hârtibaciului și sedimente miocen superior pentru Podișul Secașelor și cuaternare - terase, lunci, glacisuri. Principalele procese geomorfologice existente în Podișul Hârtibaciului sunt alunecările de teren, ravenarea și eroziunea în suprafață, acest podiș fiind o regiune clasică pentru alunecări de teren, prezente într-o gamă variată de tipuri din punct de vedere al mecanismelor de manifestare, al profunzimii și dimensiunii maselor dislocate, al formei, vârstei și al gradului de
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
întâlnite pretutindeni în Podișul Hârtibaciului, dar sunt mai frecvente în jumătatea sudică, unde substratul litologic este argilo-marnos; alunecările de teren sunt asociate cu procesele de ravenare. În timp ce alunecările de teren sunt procese de modelare caracteristice începând cu Pleistocenul, eroziunea în adâncime este un proces recent, rezultat în urma intervenției antropice, cum ar fi defrișările sau lucrările agricole, conform Grecu, 2012. ... 2.1.2. Influența geologică asupra speciilor și a habitatelor Din punct de vedere geologic, zona studiată în cadrul sitului Natura
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
ariei naturale protejate se regăsește în Anexa 3.5 . la Planul de management. ... ... 2.2. Hidrografie 2.2.1. Caracterizarea hidrografică a zonei Rețeaua hidrografică din Podișul Hârtibaciului se caracterizează printr-o alternanță de interfluvii și văi înguste, dispuse aproape paralel, rezultate în urma eroziunii regresive a afluenților Târnavei Mari. Pe latura nordică a interfluviului dintre Târnava Mare și Hârtibaciu, afluenții Târnavei Mari au tăiat în stratele cvasiorizontale văi cu profil de canion, alternând cu interfluvii secundare cu profil trapezoidal, conform Șoneriu și Grecu, 1987
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
lungimi de până la câțiva kilometri - Șoneiu și Grecu, 1987. Văile cu profil asimetric, se caracterizează prin versanți de tip suprafețe cvasistructurale - lungi, domoli și bine conservați, contrastează puternic cu versanții opuși de tip cueste, puternic degradați de procesele de eroziune - cu covor vegetal puțin consistent și cu valoare economică scăzută, mai ales în zonele cu expoziție însorită - tufărișuri, ierburi xerofile, conform Șoneriu și Grecu, 1987. Râul Visa are o lungime de 44 km, o suprafață de 555 kmp și debit
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
substanțe nutritive și prezintă o slabă activitate microbiologică, conform Mihalache, 2006. ... 2.3.2. Influența tipurilor de soluri asupra speciilor și a habitatelor Zona analizată se caracterizează prin arii cu soluri aflate în diferite stadii de degradare ca urmare a proceselor de eroziune, a spălării suprafețelor și a alunecărilor de teren - influențate de componența statelor geologice, care necesită lucrări de ameliorare - Drăgulescu, 2010. În situl Natura 2000, substratul constituit preponderent din soluri argiluviale, expoziția versanților, cât și regimul climatic, au favorizat dezvoltarea unor
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
sinonim cu Poa bulbosa Burduja și colaboratorii, 1956, Poëtum bulbosae Răvătuț și colaboratorii, 1956, Artemisietum austriacae Răvăruț și colaboratorii, 1956; 1958 - asociația secundară, care se dezvoltă pe terenurile intens pășunate, este o asociație degradată din cauza pășunatului excesiv și a eroziunii solului, la nivelul căreia predomină speciile terofite în raport cu hemicriptofitele. Poa bulbosa și Artemisia austriaca sunt plante care rezistă pe terenurile bătătorite de animale în timpul pășunatului. În fitocenozele de Poa bulbosa și Artemisia austriaca se întâlnește un număr
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
apariția a numeroase plante ruderale, nitrofile, lipsite de valoare furajeră, neconsumate de animale. Este o asociație secundară, cu largă răspândire în pajiștile edificate de Festuca valesiaca și Stipa capillata, din care derivă datorită acțiunii combinate a pășunatului intensiv și a eroziunii solului. Alături de cele două specii caracteristice: Artemisia austriaca și Poa bulbosa mai apar în fitocenoze: Potentilla arenaria, Achillea setacea, Botriochloa ischaemum, Festuca valesiaca, Alyssum desertorum, Eryngium campestre, Euphorbia cyparissias, Medicago lupulina, Plantago lanceolata, Arenaria serpyllifolia și altele. Asociația are
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
1956; Sârbu și colaboratorii, 1999 - sinonim cu: asociației Festuca valesiaca - Burduja și colaboratorii, 1956; Festucetum valesiacae Răvăruț și colaboratorii, 1956; Medicagini-Festucetum valesiacae sensu auct.; Medicagini-Festucetum valesiacae moldavicum Bârcă, 1973; Festucetum valesiacae ponticum-romanicum - Ciocârlan, 1969. Fitocenozele ocupă terenuri foarte accidentate, cu eroziuni și alunecări de terenuri puternice. Specii caracteristice Festuca valesiaca, care este și subdominantă și Taraxacum serotinum. S-au descris mai multe subasociații: taraxaco-festucetosum valesiacae sass. typ; koelerietosum macrantae Răvăruț și colaboratorii, 1956; Chifu, Mânzu și Zamfirescu, 2006, sinonim cu Koelerietum
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
trasee, trasee pentru ciclism Detalii - potecile pentru animale străbat suprafața sitului; efectele utilizării acestor poteci sunt tasarea solului, răspândirea speciilor invazive, ruderalizarea pajiștilor. - drumurile de pământ către stânele și terenurile agricole din sit, au condus la afectarea substratului vegetal datorită eroziunii și la pierderea unor mici suprafețe din habitatele de pajiște. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210*, 6240*. A.6 Presiune actuală E04.01. Infrastructuri agricole, construcții în peisaj Detalii - existența stânelor determină crearea de drumuri și poteci către acestea ceea ce duce la
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
abundență-dominanță ridicați în fitocenozele din sit. Suprafața de sol erodat/ neacoperit de vegetație %/25 mp Maxim 5% Suprafețele de sol erodate sunt indicatoare de suprapășunat, astfel este de dorit reducerea acestor suprafețe la numai cele rezultate prin procese naturale de eroziune (în urma alunecărilor și surpărilor de teren în zonele cu pante foarte abrupte). Acest fapt poate fi atins prin reducerea încărcăturii de animale, prin excluderea de sub pășunat a zonelor cele mai abrupte și erodate, respectiv prin evitarea pășunatului habitatului
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
abundență-dominanță ridicați în fitocenozele din sit. Suprafața de sol erodat/ neacoperit de vegetație %/ 25 mp Maxim 5% Suprafețele de sol erodate sunt indicatoare de suprapășunat, astfel este de dorit reducerea acestor suprafețe la numai cele rezultate prin procese naturale de eroziune (în urma alunecărilor și surpărilor de teren în zonele cu pante foarte abrupte). Acest fapt poate fi atins prin reducerea încărcăturii de animale, prin excluderea de sub pășunat a zonelor cele mai abrupte și erodate, respectiv prin evitarea pășunatului habitatului
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
erodat/ neacoperit de vegetație %/ 25 mp Maxim 5% Habitatul se instalează de obicei pe soluri moderat erodate. Suprafețele de sol erodate sunt indicatoare de suprapășunat, astfel este de dorit reducerea acestor suprafețe la numai cele rezultate prin procese naturale de eroziune (în urma alunecărilor și surpărilor de teren în zonele cu pante foarte abrupte). Acest fapt poate fi atins prin reducerea încărcăturii de animale, prin excluderea de sub pășunat a zonelor cele mai abrupte și erodate, respectiv prin evitarea pășunatului habitatului
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
vegetație 16.3.1. Evidența tipurilor de stațiune și a tipurilor de pădure ... 16.3.2. Recapitulație formații forestiere ... 16.3.3. Repartiția suprafețelor pe formații forestiere, altitudine, înclinare și expoziție ... 16.3.4. Repartiția suprafețelor pe etaje fitoclimatice, înclinare și expoziție ... 16.3.5. Repartiția suprafețelor în raport cu eroziunea și înclinarea terenului ... 16.3.6. Repartiția suprafețelor în raport cu natura și intensitatea poluării ... ... 16.4. Evidențe ajutătoare pentru întocmirea planurilor de reglementare a procesului de producție lemnoasă 16.4.1. Repartiția arboretelor exploatabile pe subunități, urgențe de regenerare, accesibilitate și specii ... 16.4.2. Repartiția
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
recoltare și cultură; ... – indicarea modalităților de valorificare superioară a altor produse din fondul forestier în afara lemnului; ... – stabilirea măsurilor de protecție a fondului forestier împotriva: doborâturilor și rupturilor produse de vânt și zăpadă, incendiilor, poluării industriale, bolilor și altor dăunători, eroziunii și atenuarea extremelor climatice ș.a.; ... – stabilirea măsurilor de gospodărire a arboretelor slab productive și provizorii și a celor afectate de factori destabilizatori; ... – conservarea și ameliorarea biodiversității; ... – studiul și analiza eficacității modului de gospodărire a pădurilor. ... C.T.E. avizează favorabil lucrarea în
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
prevederilor amenajamentului, deoarece neexecutarea la timp a lucrărilor ar putea conduce la degradarea stării fitosanitare a pădurii și reducerea efectelor protectoare ale acesteia, prin apariția unor factori destabilizatori și limitativi (uscarea, doborâturile produse de vânt și zăpadă, atacul de dăunători, eroziunea, alunecările de teren, etc.). Tabel 3.2.2. Efectul tăierilor de regenerare propuse de amenajamentul expirat ELEMENTE DE CARACTERIZARE A ARBORETULUI SI A SEMINTISULUI UTILIZABIL u.a. AMENAJAMENTUL PRECEDENT AMENAJAMENTUL ACTUAL tratamentul aplicat număr intervenții lucrări de împădurire arboret matur semințiș utilizabil arboret
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]
-
brun edafic mijlociu, cu Asperula-Asarum FD2.Bm.TIII-IV.HIII.Ue_2. Frecvent pe versanți umbriți și parțial însoriți, cu pante moderate spre repezi. Substratul litologic este format din gresii. Soluri de tipul eutricambosol tipic, cu textură luto-nisipoasă, semischeletic. Flora de tipul Asperula-Asarum. Pericol de eroziune pe versanți acceentuat înclinați, prin descoperirea exagerată a solului, Bonitatea este mijlocie pentru fag 421.2. Făget de dealuri pe soluri schelete, cu floră de mull (m ) S= 55,40 ha Eutricambosol tipic - - menținerea actualei compoziții a arboretelor de tip fundamental. -se
AMENAJAMENT SILVIC din 27 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295885]