751 matches
-
mai mare parte, în maniera didactică tradițională, dar și cu deschidere spre limbajul criticii moderne. O altă carte, Eseuri subsidiare la „Adio, Europa!” de Ion D. Sârbu (1999), se compune din cinci secțiuni - Transparențe autobiografice, Radiografii social-politice, Apetitul pentru digresiunea eseistică, Sub semnul filosofiei, Cu biciul stilului rafinat - și se încheie cu o sinteză: Ion D. Sârbu - un scriitor român din exilul intern. Autorul își intitulează volumul Eseuri subsidiare..., deoarece nu-și propune să-și domine neapărat obiectul, ci să gloseze
GRIGORIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287360_a_288689]
-
este mai consistentă și mai diversă, iar figura personajului-narator (în ipostaza lui de copil și adolescent) mai reliefată. Aceeași scriitură - de data aceasta îmbogățită cu instrumentarul publicistului de idei, dar și cu un indubitabil caracter beletristic, evoluând pe tărâmul memorialului eseistic sau al reportajului literar de calitate - se întâlnește în Vara franceză (1999), culegere de texte scrise cu prilejul prezenței lui G. în Franța, în vederea „acoperirii” jurnalistice a campionatului mondial de fotbal din 1998, dar care nu vizează, de fapt, evenimentul
GRIGORIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287362_a_288691]
-
să respecte „regulile jocului” cenzurii oficiale, ilustrând, în același timp, căutările artistice ale scriitorului aflat la început de drum. Astfel, G. pune la încercare întreaga recuzită de procedee tehnice ale romanului modernist, de la amestecul dialogului cu monologul interior și excursul eseistic la savantul montaj între realitate și ficțiune, experimentul caligrafic și chiar îndemnul adresat cititorului de a colabora la scrierea operei prin lăsarea în suspensie a anumitor pasaje. Chiar titlul romanului trimite la un experiment literar modernist - analogia dintre ritmurile fluxului
GOMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287312_a_288641]
-
regulă printr-o rapidă dar precisă raportare la context, la perspectiva tabloului de ansamblu, ori printr-o scurtă prezentare sintetică a scriitorului comentat (operată în chip agreabil, uneori, ca la E. Lovinescu, cu recurs la anecdotă ori cu scurte digresiuni eseistice pline de „culoare”), după care criticul merge direct la miezul lucrurilor, procedând la descrierea, interpretarea și evaluarea cărții, trasate în linii energice și sigure, cu apel ponderat (dar oportun) la detalii, cu o folosire generoasă (mai ales când e vorba
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
Ion Marin Sadoveanu, Ion Călugăru, Urmuz, Bucura Dumbravă, Cezar Petrescu, I. Agârbiceanu, Gib I. Mihăescu. Se constată aceeași diversitate de stiluri, dar primează calitatea. Teatru se tipărește puțin: piesa A doua conștiință de Barbu Delavrancea. Sectorul de critică este susținut eseistic de Em. Bucuța, Ramiro Ortiz, Francisc Șirato (arte), Vasile Munteanu (teatru), Al. Busuioceanu, Marcu Beza, Dragoș Protopopescu (critică). Sporadic revin rubricile „Cronica ideilor” și „Cronica socială”. Puternic este sectorul de recenzii și mai ales „Revista revistelor din țară și din
CUGETUL ROMANESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286560_a_287889]
-
lui Mircea Vulcănescu), revista ține să amintească, sugerând afinitatea și succesoratul, „Ideea europeană” a lui C. Rădulescu-Motru, marea revistă culturală postbelică de orientare democratică și deschidere europeană, legată ea însăși de o asociație intelectuală, Poesis, și cu aceeași factură pronunțat eseistică, astfel încât adoptă un macroformat apropiat. Pe pagina întâi, centrat impunător, e așezat editorialul, iar în dreapta jos, la încheierea lecturii lui, ochiul zăbovește pe unica imagine foto inclusă în număr, reproducere a câte unei opere plastice - o mască mortuară din Nereju
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
etapele succesive ale unei „înaintări inițiatice” către un țel mai mult decât poetic al ființării. Ca istoric și critic de artă, C. s-a preocupat îndeosebi de arta românească modernă și contemporană (Ion Țuculescu, Lucian Grigorescu), într-o scriitură adesea eseistică. Ultimele sale lucrări se referă la statutul artelor plastice în timpul regimului comunist („discursul puterii - discursul imaginii”) și după decembrie 1989. SCRIERI: Hipermateria, București, 1980; Ion Țuculescu, București, 1984; O tăcere asurzitoare, București, 1985; Lucian Grigorescu, București, 1989; Haosmos, București, 1992
CARNECI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286117_a_287446]
-
și, în colaborare, o antologie, An Anthology of English Literature. Passages from Mediaeval and Renaissance Poetry. Drama and Prose (1972). Deși finalitatea Istoriei... este una didactică, autoarea păstrând permanent contactul cu tipul de discurs aulic, stilul său are certe calități eseistice. Se fac paralelisme, se urmărește circulația motivelor, tehnicilor și influențelor literare. Se găsește aici, in nuce, abordarea teoretică din volumul următor, Eseuri de literatură engleză și americană (1973), în care perspectiva analitică se îmbină cu cea istorică, astfel încât analiza devine
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
Critica visului poetic, RL, 2001, 17; Petraș, Panorama, 180-181; Gheorghe Grigurcu, O Veneție „monstruoasă”, RL, 2002, 17; Mircea A. Diaconu, Poemele carnale ale delirului livresc, CL, 2002, 11; Ștefan Borbély, Relecturi: „Oceanul schizoidian”, LAI, 2002, 49; Mircea Iorgulescu, Un poem eseistic, „22”, 2003, 676; Marius Chivu, În cheia sexualității, RL, 2003, 40; Dicț. analitic, IV, 621-623. E.M.
CESEREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286176_a_287505]
-
progress a lui James Joyce: „Poezia este mereu o nouă esențialitate. A o defini înseamnă a o concepe segmentar. Cum se poate defini ceva ce nu s-a terminat?” (Poezia, 1947). Măsura deplină a pătrunzătorului spirit critic și a talentului eseistic ale autorului este dată de excepționalul volum Bacovia. Sfârșitul continuu (1977), lucrare fundamentală pentru exegeza critică dedicată marelui poet. Simțind în G. Bacovia un spirit profund înrudit cu propriile sale agonii interioare, C. comentează opera înaintașului cu fervoarea și interesul
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
spre literatura autentică și spre orientările ei moderne, exigent în evaluarea acesteia din perspectiva modelelor universale. În contextul anilor 1960-1970, C. statornicește în Republica Moldova un nou tip de critică, aceea estetico-eseistică, pornind de la principiul călinescian al creației prin cultură (artistică, eseistică, filosofică), ca antipod al criticii oficiale, de factură tematico-sociologizantă, dominantă în epocă (de altfel, în 1973 lui C. i-a fost interzisă semnătura). Adversar declarat al dogmatismului și al stereotipiei de orice fel, criticul refuză din capul locului ideologizarea și
CIMPOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286228_a_287557]
-
neliniștile difuze, povara existenței zilnice definesc crâmpeie de biografii comune sau „scene de gen” construite în perspectiva psihologiei comportamentiste. Narațiunea este adesea diluată de un descriptivism amintind de „școala privirii” și de Noul Roman, de notații introspective sau de inserturi eseistice. E o proză rafinată, cu un scrupul stilistic ce lasă impresia de „răceală elegantă” (Nicolae Manolescu). Contemplarea amuzat-ironică și compătimitor-omenească a unor situații aparent absurde e în consens cu orizontul de așteptare al epocii, ostil determinismului simplist al prozei teziste
CIUREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286286_a_287615]
-
S. Koch, Psychology: A Study of a Science, 1959); ș.a. Mai puțin cunoscută a rămas opera sa din 1938, The Psychology of Human Conflict. Era lucrarea psihologului-șef al Biroului de Informații Secrete al Marinei SUA. Cartea părea (și pare!) „eseistică”, în sensul că autorul își argumentează insuficient teoriile și tezele pe care le avansează. Este greu de crezut însă că Guthrie a scris o lucrare fantezistă. Faptele doveditoare și argumentele științifice nu îi lipseau, dar ele constituiau secrete militare. Elaborarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
se schimbă și merg în direcția cea bună. După opinia regretatului Adrian Marino, cultura română ar fi încă, în bună măsură, o cultură a „fragmentului”, nu a sintezei, dominată de o mentalitate „publicistică, actualistă, improvizată”, o cultură „foiletonistică”, de comentariu eseistic, adesea strălucitor, dar care nu este orientată de mari proiecte (e drept, multe au fost inițiate, dar au rămas nefinalizate), fiind deficitară și sub raportul difuzării sale profesioniste în străinătate, neputând intra astfel într-un dialog competitiv cu realizările altor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
traduceri din literatura universală, semnate de Ion Hobana, Paul B. Marian, Florian Potra și Andrei Bantaș. Numărul din anul 1987, pus sub genericul Realitate - fantastic - utopie, cuprinde „o posibilă sinteză a ipostazelor imaginarului de-a lungul timpului”. Textele cu caracter eseistic alternează cu prozele scurte, inedite. Traduc acum Rodica Lascu-Pop, Doina Opriță, Doru Brana și colaborează, printre alții, Nicolae Iliescu, Lucian Hanu, Alin Teodorescu, Geo Bogza și Radu Prodan. În anul 1988 este abordată problema modei, văzută ca o oglindă a
ALMANAH „ROMANIA LITERARA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285267_a_286596]
-
căpătâi, Bêtes et Hommes dans le monde médiéval: Le bestiaire des clercs du Ve au XIIe siècle, care a cunoscut un succes meritat doar printre specialiști, întrucât autorul pare să nu agreeze sau în orice caz să nu practice amenitatea eseistică a altor medieviști care știu să livreze informația riguroasă într-un stil mult mai prietenos, stimulând setea de poveste despre vremurile de demult a cititorului nespecializat în istoria medievală (mă gândesc la Georges Duby, Jacques Le Goff, Jean Delumeau, Georges
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ea exprima un fel de urgență sufletească, un fel de întrecere fierbinte cu mesajul însuși al imaginii. E foarte dur de susținut așa ceva, e mult mai ușor să faci un comentariu scris. Și nu era un comentariu amplu, cu asocieri eseistice, nu erau două-trei vorbe aruncate, așa, ca să creezi atmosferă de-a lungul filmului. Dificultatea asta, cred, se repercuta favorabil și în percepția privitorilor. A.V. Ați fost, sunteți mulțumit de discursul Dumneavoastră liber în fața publicului discurs care ar putea fi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
polemic: împotriva acestei "uitări" a valorilor fundamentale și a deformărilor pe care noile clișee, cele anti-comuniste, le operează asupra trecutului apropiat. Dar există și un al doilea motor al cărții, memorialistic și evocator: "Efectul ŤEchinoxť este, ș...ț o reverie eseistică și memorialistică. În al doilea rînd, este reconstituirea genezei unui fenomen literar, o geneză aproape voalată în oglinzile deformante ale criticii și istoriografiei prezentului". O carte blînd-caustică, deci, o pledoarie pentru spiritul Echinoxului: "iar dacă perspectiva mea asupra fenomenului echinoxist
Pledoarie pentru Echinox by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/12599_a_13924]
-
Marin Preda, știe filozofie numai din auzite - notează el undeva, cu maliție; în ce-l privește, a făcut filozofie la școala lui Blaga și Liviu Rusu și o poate explica (pe un pat de închisoare reală sau în lungi fragmente eseistice inserate în cuprinsul romanelor) în mai multe limbi străine. Cu anii de tinerețe și maturitate suprapuși biruitorului internaționalism sovietic și cu cei de bătrânețe afundați în mâlul naționalismului ceaușist, Ion D. Sîrbu își concepe și își scrie opera sub o
Un maraton literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11365_a_12690]
-
Dacă nu ar fi existat traducerile acestor cărți, cum am fi putut dezvolta opera noastră, cunoașterea noastră? Și noi învățăm din cărți. Eu spun că istoria răzbate mai mult din aceste lucrări, fie că sunt poetice sau narative, filosofice sau eseistice, decât din manualele de colegiu sau universitare. Prin urmare, menirea traducătorului este tot atât de importantă pe cât este efortul, pe care l-ați amintit, de a face cunoscute operele scriitorilor cenzurați. Nu trebuie să uităm că cenzura nu este unică. Există o
Andrés Sorel by Alin Genescu () [Corola-journal/Journalistic/13646_a_14971]
-
este în stare să iasă scriitorul. Consemnări în curs și la fine ( ca multe dintre titlurile volumelor lui Alexandru George și acesta sună aparent prolix, dar definește cît se poate de exact substanța volumului) este ( încă) o carte definitorie pentru eseistica și publicistica scriitorului. Autorul reia o formulă consacrată deja de cărțile sale anterioare (un amestec de confesiune și eseistică, pe alocuri justițiară, menită să clarifice definitiv anumite aspecte sau să pună punct unor schimburi de replici) pentru a-și expune
Confesiuni polemice by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13682_a_15007]
-
e străină au remarcat mulți comentatori ai săi ( Nicolae Manolescu printre ei), el e un ( re)cititor de vocație ( de aceea, cititorul model pe care textul său îl postulează e, într-un fel, el însuși) și un scriitor cu dar eseistic ( la întîlnire cu un traducător ca Virgil Stanciu, cu un singur nesemnificativ amendament, de cititor uneori scrupulos romanul lui Konrad Gyorgy Lucrătorul social e în versiune românească Vizitatorul). Și de aceea m-aș hazarda să spun că și Matei Călinescu
Editura Timpul mitic al lecturii by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13733_a_15058]
-
eu să-i mărturisesc, dacă nu mă suspectam atât." în afară de momentele de adresare directă există însă numeroase pasaje digresive care constituie, este adevărat, și ele o formă de mărturisire, prin febrilitatea cu care sunt concepute, dar care rămân totuși elemente eseistice și epice în ansamblul romanului. Autoarea face cu naturalețe referiri la lumea de azi, la Mircea Ivănescu și Petre Roman, la Günther Grass și Marius Tucă. Este o infuzie de actualitate care conferă romanului prospețime. Din mulțimea de evocări se
Câtă cultură, atâta sinceritate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16607_a_17932]
-
voi scrie mai bine, nu mai prost. A fost singura mea profeție despre mine însumi și s-a adeverit. S-a produs o fuziune interioară între mine și limba mea nouă și... the rest is history. - În intervențiile critice și eseistice de tinerețe ați optat frecvent pentru o proză viguroasă și tinerească, orientare pusă în epocă sub semnul angajării patriotice. Cum ați ajuns la literatura comercială pe care sunteți constrîns s-o practicați în S.U.A.? - Nu sînt constrîns. Aici, distincția între
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
găsi în vecii vecilor tonul potrivit pentru a rosti cuvinte licențioase. Ceva asemănător cu filosofarea în pat Nu trebuie să se înțeleagă că în volum predomină această cochetare cu limbajul străzii. De cele mai multe ori, poetul recurge, dimpotrivă la un limbaj eseistic, pe care îl stăpânește perfect și care i se și potrivește, dar care, și el, sună nefiresc într-un recital poetic de factură fantezistă și ludică, așa cum își propune să fie Tetraktys: "chiar dacă tu îmi spui mereu că memoria este
Pavel Șușară și încercarea lui de-a se juca de-a literatura by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16659_a_17984]