4,858 matches
-
și o porțiune mai joasă (115-125 m), reprezentată printr-o câmpie eluvială, inundabilă, cu văi puțin adânci și albii părăsite. ... Din punct de vedere geologic spațiul hidrografic administrat de A.B.A. Someș-Tisa înglobează nordul și nord-vestul bazinului transilvănean, masivele nordice și estice ale Munților Apuseni, precum și părți ale Carpaților Orientali și Depresiunii Panoniceavând structura predominantă silicioasă și cuprinzând o gamă largă de roci: eruptive, metamorfice, sedimentare (argile, gresii, nisipuri, pietrișuri, etc.). – Bazinul transilvănean prezintă o origine tectonică începând din Cretacicul superior
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
Cretacicul superior continuând cu Oligocen și finalizându-se la începutul Miocenului. Geologia bazinului transilvănean prezintă succesiunea sedimentară a stratului de tuf vulcanic, prezența depozitelor de sare și a domurilor gazeifere. Sectorul Carpaților Orientali se caracterizează prin dezvoltarea flișului pe flancul estic și magmatismul subsecvent pe flancul vestic. ... – Începând cu Neogenul, la marginea internă a Carpaților Orientali a avut loc o intensă activitate vulcanică de pe urma căreia a luat naștere lanțul muntos Oaș - Gutâi - Țibleș - Călimani - Harghita. Vulcanii au fost activi
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
mai mare afluent al Someșului Mare este Șieul. Someșul Mic având lungimea de 178 km și o suprafață a bazinului de 3.773 kmp se formează din două pâraie de munte: Someșul Cald și Someșul Rece, care se unesc la poalele estice ale Munților Gilău, la comuna Someșul Rece. Având în vedere dimensiunile mari ale Someșului Cald, acesta se consideră ca izvor al Someșului Mic. Cel mai mare afluent al Someșului Mic, ca mărime de bazin, este Fizeșul. Someșul Cald (S = 526
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
și 0,5%, din cauza efectului de remu a râului Someș care duce la depășirea zidurilor de beton existente pe râul Valea Salca. Municipiul Dej este, de asemenea, inundat pentru probabilitățile de 1% și 0,5 % pe Strada 1 Mai, în zona estică de intrare în oraș. Hărțile de hazard și risc actuale nu includ râul Valea Salca și nu a fost efectuată nici o modelare a râului Valea Salca, prin urmare nu este cunoscut impactul combinat al celor două cursuri de apă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
temporare pentru gestionarea riscului includ: • Pereți mobili demontabili (sau porți mobile) care pot fi instalați de-a lungul malurilor și/sau în zona podurilor pe râul Valea Salca; • Pereți mobili demontabili care pot fi instalați pe Strada 1 Mai la intrarea estică în orașul Dej; • Pompe mobile pentru a evacua debitele deversate de râul Someș sau Valea Salca. Justificare După cum s-a menționat mai sus, există un risc potențial semnificativ pentru municipiul Dej. Promovarea unor măsuri structurale înainte de a înțelege
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/292203]
-
unor volume semnificative de gaze naturale care vor reconfigura securitatea energetică nu numai a României, ci a întregii regiuni. Rezervele importante de hidrocarburi ale Mării Negre, împreună cu sursele de gaz din Bazinul Caspic, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Bazinul estic Mediteranean, ar putea avea un rol semnificativ pentru consolidarea securității energetice a Europei de Sud-Est și Centrale. Valorificarea resurselor din Marea Neagră și construcția infrastructurii de transport pentru preluarea acestora, pot asigura: – diversificarea surselor de alimentare cu gaze naturale a
PLAN DE ACȚIUNI PREVENTIVE din 13 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295790]
-
pentru suprafața de fond forestier de 240,00 ha ca fond forestier proprietate privată. Din punct de vedere fizico - geografic teritoriul studiat face parte din ținutul Carpaților Meridionali (partea vestică a acestora), districtul munților cu înălțimi mijlocii, fiind situat pe versantul estic al Munților Vâlcan, în bazinul râului Jiu (Defileul Jiului), pe versantul drept al acestuia. Sub aspect fitoclimatic, arboretele din U.P. I Murga Mare sunt situate în următorul etaj fitoclimatic: FM_1 + FD_4 - etajul montan - premontan de făgete. Altitudinal, arboretele studiate sunt
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
930-1200 mm. în cadrul acestui sector se deosebesc două ținuturi de climă: – IV-C(V) - climă de munte de versanți cu expoziție predominant vestică, ce se caracterizează printr-un climat dinamic; ... – IV-C(E) - climă de munte de versanți cu expoziții predominant estice, ce se caracterizează print-un climat relativ adăpostit, dar cu efect de fohn mai ales în partea inferioară a versanților adăpostiți. ... Clima teritoriului studiat constituie rezultanta interacțiunilor complexe dintre radiația solară, particularitățile reliefului și circulația atmosferică caracteristică acestei zone. Relieful
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
1948). Extremitatea nordică: latitudine 23° 22' 17" E și longitudine 45° 21' 57" N Extremitatea sudică: latitudine 23° 22' 27" E și longitudine 45° 10'51"N Extremitatea vestică: latitudine 23° 17' 59" E și longitudine 45° 17' 12" N Extremitatea estică: latitudine 23° 26' 32" E și longitudine 45° 17' 44" N Pe teritoriul României se regăsesc 5 din cele 11 regiuni biogeografice ale Europei, singura țară de pe continent care are mai mult de 4 regiuni biogeografice. În Parcul Național
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
semnificativ afectată. Presiune Scăzută (S) - habitatele 6210* și 6240*. C.4. Detalii -în zonele limitrofe sitului și chiar în sit se practică agricultura: culturi cerealiere - grâu, porumb, plante tehnice - floarea- soarelui. -culturile au fost observate în zonele limitrofe sitului la limitele estică, sudică, nordică și în zona centrală a sitului. Această activitate poate deveni o amenințare dacă se va face conversia terenurilor - culturi în detrimentul pajiștilor. A.4. Presiune actuală A11. Alte activități agricole decât cele listate mai sus C.1. Localizarea presiunii actuale
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
la Planul de management. C.2. Localizarea presiunii actuale [descriere] Specii invazive non-native – specii alogene, au fost observate în zona centrală a sitului, în apropierea sitului și în culturi, ca și în perimetrele luate în cultură și apoi abandonate; în jumătatea estică și nord-estică a sitului. C.3. Intensitatea presiunii actuale Presiunea actuală are un impact semnificativ negativ scăzut pentru habitatele 6210*, 6240* și 62C0* din aria naturală protejată. Viabilitatea pe termen lung a tipului de habitat, în locul respectiv, nu este semnificativ
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
este posibil a se înmulți necontrolat pe pășunile din sit. B.3. Amenințare viitoare I01. Specii invazive non-native D.1. Localizarea amenințării viitoare [geometrie] Harta amenințării I01 este prezentată în Anexa 3.21.3. la Planul de management. D.2. Localizarea amenințării viitoare [descriere] Jumătatea estică și nord-estică a sitului. D.3. Intensitatea amenințării viitoare Amenințarea viitoare poate avea un impact semnificativ negativ mediu în locurile respective din aria naturală protejată. Amenințare Medie (M) - habitatele 6210* și 6240*. D.4. Detalii -specia Robinia pseudoacacia are o capacitate de
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
presiunilor asupra habitatului 6240* este prezentată în Anexa 3.22.1.2 la Planul de management. G.4. Localizarea impactului cauzat de presiunile actuale asupra tipului de habitat [descriere] A.04.02.01: în colțul sud-vestic al sitului. A04.02.02: în partea sud-vestică, centrală și sud-estică. A06.01.01: limitele estică, sudică, nordică și în zona centrală a sitului. A11: în partea sudică a sitului. D01.01: exceptând dealurile din partea nordică a sitului, pe toată suprafața. E04.01: zona sud-estică. H05.01: în partea sud-vestică a sitului. I01.în jumătatea nord-estică a sitului. I02
PLAN din 28 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/294689]
-
atmosfera din stațiunile românești de la malul mării... Cum vedeți domeniul turismului și al serviciilor adiacente vizavi de relațiile României cu Ucraina sau cu Federația Rusă? Nu cumva, cel puțin în ultimul deceniu, am avut o relație defectuoasă cu vecinii noștri estici, care a afectat și turismul? Dan Matei AGATHON: Acum, în condițiile situației tensionate din Est, nu am mari așteptări din acea direcție, pentru că, vrem nu vrem, suntem toți tributari politicii, iar marile direcții geostrategice ne influențează până și în turism
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
teoretic, da, se poate. Democrația socială de piață este un concept nou. Cea mai veche expresie modernă este în America, dar și acolo drepturile explicite nu au fost asumate pentru toată lumea, decât începând de acum câteva decenii. În Europa, blocul estic a stat în comunism până în 1989, Grecia, Spania și Portugalia au trăit regimuri dictatoriale până în anii 70-80, iar în Elveția femeile nu au putut vota până în anii '70. Experimențele sociale utopice, regimurile dictatoriale nu sunt chiar atât de departe în
Noul, și în politică, provoacă frică. Mai bine cu demonii pe care îi cunoaștem, nu? () [Corola-blog/BlogPost/338712_a_340041]
-
cabluri prin copaci, avem acum cea mai modernă rețea de fibră optică. La proliferarea IT-iștilor de cartier și a programatorilor de noapte au contribuit, bineînțeles, și pirateria software, complicitatea marilor corporații ce doreau străpungerea, cu orice preț, a pieței estice, mIRC, warez-ul, DC++, net-cafe-urile și, mai nou, torrent-ul. Deși distanța până la marile data-center-uri din Europa rămâne destul de mare (Londra, Paris, Munchen, Roma, Varșovia, Berlin, Amsterdam fiind cele mai apropiate), avem acum, din nou, oportunitatea de face un salt: să nu
De la rețeaua de cartier la „Revoluția Blockchain” () [Corola-blog/BlogPost/338839_a_340168]
-
securitate (în est); protecția mediului și reducerea emisiilor de carbon (în nord) etc. Din această perspectivă, și Scenariul 4 - „toate statele fac mai puține (dar mai bine) împreună“ - este riscant. Cine va stabili prioritățile? Cum vor putea țările din flancul estic să impună securitatea ca problemă prioritară? Și - cu un buget limitat la 1 la sută din PIB comunitar - cine garantează că politica de coeziune și politica agricolă comuna vor fi finanțate în continuare ca domenii prioritare? Iată de ce scenariul 4
Cu calm, despre „Cartea albă privind viitorul Europei” () [Corola-blog/BlogPost/338841_a_340170]
-
a declarat Daea, citat de Agerpres. Vremea este foarte rece pentru această perioadă, iar potrivit News.ro 19 județe din estul, centrul și nordul țării au intrat, joi dimineață, sub avertizare cod galben de ninsori, ploi și vânt. În regiunile estice și centrale, cantitățile de apă vor depăși 25 de litri pe metri pătrat, în Moldova, în Transilvania și la munte va ninge, iar vântul va atinge la rafală viteze de 55-65 de kilometri pe oră. Președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli
„Ne bucură faptul că ploile au cuprins toată țara, dar ne întristează aceste fenomene extreme” () [Corola-blog/BlogPost/338922_a_340251]
-
în discuție România în momentul preluării președinției rotative a Consiliului UE, cu excepția unor referiri generaliste ale domnului Meleșcanu la relațiile externe ale Uniunii sau la eventualitatea organizării un summit la București sau în alt oraș din România pe tema Parteneriatului Estic. O jucăm din nou la plezneală, în alte cuvinte. Nimic despre asumarea unui rol de lider regional, de susținător activ al extinderii UE către Ucraina, Republica Moldova sau Balcanii de Vest, nimic despre Revoluția Industrială 4.0 și rolul sectorului IT
De ce suntem o țară mică. Diversiunile zilnice cu care ne pierdem timpul () [Corola-blog/BlogPost/338920_a_340249]
-
dintr-o altă Românie. Din țara cultă, elegantă și măsurată pe care o știm din romane și emisiuni de istorie. Dintr-o țară nu neapărat precomunistă, dar plină de bun simț, care își acceptă cu normalitate toate elementele constitutoare, cele estice și cele vestice, și în care nu prea au loc histrionii care astăzi domină scena publică (niște personaje care, pe de altă parte, îmi plac, să nu creadă nimeni că-i disprețuiesc). Bunica lui Ștefan reprezenta acea Românie mult mai
o întâlnire memorabilă cu un consilier local (și cu șoferul lui) () [Corola-blog/BlogPost/338989_a_340318]
-
România nu e un caz unic în ceea ce privește rata mare a cetățenilor care aleg să emigreze în alte țări mai dezvoltate economic. După căderea cortinei de fier, la începutul anilor 90, blocul estic al Europei a cunoscut un val masiv de cetățeni care au ales să-și clădească un nou început în țările vestice ale Europei sau chiar în afara acesteia. Și vorbesc aici de un așa zis „brain drain” sau „skill drain” - o
Surpriza unei antreprenoare care și-a deschis o afacere în România după 10 ani petrecuți în străinătate. „Tu-ți dai seama că nu mi-a cerut nimeni șpagă?!” () [Corola-blog/BlogPost/338572_a_339901]
-
trântit la examen de juriul venit de la Bruxelles. Cu un slogan care suna la fel de isteț precum cel al timișorenilor (switch on - comută, schimbă) autorii programului au prezentat Iașiul ca o interfață răsăriteană a culturii europene în 2021. „Iași, cea mai estică metropolă a UE, simte ca pe o datorie construriea unui triunghi european cu cele mai apropiate orașe din afara granițelor fizice europene, Chișinău și Cernăuți, pe baza rădăcinilor istorice și culturale”. Obiectiv, „lăudabil și ambițios”, remarcă juriul, dar unde ne sunt
Și ce-i iese Europei de aici? Lecția de pragmatism pe care Timișoara a prins-o, iar Iașiul a vrut s-o fenteze () [Corola-blog/BlogPost/338569_a_339898]
-
În momentul de față, avem o șansă: suntem 50 - 50 (intenție de vot proeuropeni - proruși din populația care spune că participă la alegeri, n.r). 47 la sută sunt indeciși care, matematic, se îndreaptă spre vectorul proeuropean, nu spre cel estic. Această sperietoare este întreținută de 80 la sută din media moldovenească, de unde se inspiră, din păcate, și media românească, și politicienii români, și, în mod surprinzător și grav, și cancelariile europene și americane. -Dodon și Usatîi sunt, în acest moment
„Plahotniuc este un oligarh criminal”. EXCLUSIV () [Corola-blog/BlogPost/338574_a_339903]
-
Cercetătorul științific I, Sorin Geacu, doctor în geografie și biologie, șeful colectivului de biogeografie - mediu, la Institutul de Geografie, Academia Română, București, a publicat o serie de articole privind arborii excepționali. Fagul de la Miroasă, comuna Bălăbănești, județul Galați, situat la limita estică a arealului european, are vârstă de 170 de ani, înălțimea de 21 m și diametrul la 1,3 m înălțime de 1,31 m (locul 2 pe țară după grosimea trunchiului). Exemplarul secular de Quercus robur (stejar) de la Miroasă, comuna
Arbori excepţionari, impozante monumente ale naturii, din comuna Bălăbăneşti () [Corola-blog/BlogPost/339974_a_341303]
-
unor hărți magnetice, în diferite locuri, în special din Moldova, prin care arată cum evoluează componentele magnetismului pământesc. Hărțile lui au fost reluate de către o asociație de specialitate și sunt reproduse ca fiind unele dintre cele mai exacte din zona estică a Europei. Pentru toate acestea, ar fi meritat cu prisosință să primească Premiul Nobel. Din fizica românească cred că e singurul“, a declarat decanul Mihai Toma. Vineri, 20 Februarie 2009, Autor: Otilia BĂLINIȘTEANU Sursă: http://www.ziarullumina.ro/articole;1234
Rădăcini uitate () [Corola-blog/BlogPost/339956_a_341285]