24,599 matches
-
ar fi fost, înainte de diluviu, fundul oceanului. Electricianul îmi urmărește atent privirile așteptând din moment în moment să mi se umple fața de stupefacție și să exclam: fantastic! sau nemaipomenit! sau măcar o!-cum era la modă sau cum cerea eticheta să exclami chiar dacă nu erai uimit. Să exclam, așadar, din curtoazie. Intuiam deja multe idei legate de funcționalitatea unei astfel de încăperi, dar preferam să tac și totodată să-l și provoc pe Valy la dialog. Ce zici, d-le
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
fiu al dracului! Mă crezi? Eu nu cred că nu te știe nicio pasăre subliniez cuvântul pasăre zâmbind incisiv. Un coniac? Schimbă el drăguț vorba cotrobăind pe după niște cartoane cu acuarele, ca să dea de sticlele de diferite mărimi și cu etichete în engleză, cu băuturi. Nu zic că nu-l gust. Gheață n-am. Însuși dialogul dintre noi părea un fel de antidot la eventuala tăcere care s-ar fi înfiripat și ar fi anihilat orice urmă de comunicare între mine
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
a face propriu-zis cu o renaștere mistică, de ordin spiritual, cu alte cuvinte, cu accesul la un nou mod de existență (...) Bezna parentală corespunde nopții premergătoare creației și beznei din colibă unde are loc inițierea.” Apoi fuga la Mâncătorii de etichete: “Tot în acel februarie fierbinte, după ce Valy îi arătă încăperea secretă, care atunci, cu o zi înainte nu-l fascinase de loc, Gerard decise să revadă întregul traseu, având tot timpul senzația că n-o să se mai poată descurca și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
trecut. Cu atâta prostie în jur e ridicol să nu fii optimist! Singurătatea, când nu e boală, e armă împotriva celor răi. Îmi irosesc timpul răsfoind jurnalul pe care atunci îl intitulasem, cum nu se putea mai banal, Mâncătorii de etichete: „Nu o dată i se întâmplase lui Gerard să treacă peste așa zisele accese de somnambulism; nu o dată i se întâmplase să se ridice fără motiv, din pat și, în timpul somnului, să iasă din dormitor și chiar din casă, fără să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
toate astea vă costă - glumește Roji destul de forțat Trebuie să mai și bem ceva cu această ocazie, nu? Roji dispare puțin după paravanul unde avea improvizat un lavoar cu prosop și săpun și revine cu o sticlă de lichior cu etichetă jos pălăria și un termos cu cafea așezate pe o tavă. Ei nu i lipsea niciodată așa ceva pentru protocol. Se simțea de la o poștă că mirosea a ceva premeditat, dar... - Porumbeilor, Mama Dolores, adică eu (doar vedeți ce țâțe multilateral-dezvoltate
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
în cel aflat cu spatele la fereastra dinspre curte, și să admir tabloul cu o pădure aflată sub povara zăpezilor, intitulat Poiana Neamțului. Îl admiram de fiecare dată, ca și cum trebuia sămi iau adio de la el, deoarece scria jos, lângă ramă, pe o etichetă, cu majuscule, parcă în fugă, vândut. Mă gândeam că în orice clipă putea veni cumpărătorul să-l ducă. Să vină după tablou și, înainte de a i-l da, domnul Paloș să-i țină o dragă de predică, cum se întâmpla
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
o situație de criză, ofta de parcă ar fi avut foc în plămâni și, împachetând tabloul, își aranja masca aceea de bonom, zâmbitoare. Stând așa în fotoliul meu preferat, de multe ori trăgeam nădejde că n-o să dea tabloul meu preferat. Eticheta cu vândut o folosea adesea totuși, ca să trezească interesul vizitatorilor care n-ar fi pus ochii pe acea operă de artă dacă n-ar fi văzut mesajul scris în colțul din dreapta. Așadar eticheta era poate mai importantă într-un fel
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
că n-o să dea tabloul meu preferat. Eticheta cu vândut o folosea adesea totuși, ca să trezească interesul vizitatorilor care n-ar fi pus ochii pe acea operă de artă dacă n-ar fi văzut mesajul scris în colțul din dreapta. Așadar eticheta era poate mai importantă într-un fel decât tabloul, deoarece interesul cumpărătorului era de a nu fi mai prejos decât cel care deja îl achiziționase. Deci se năștea în inima vizitatorului o invidie care îl determina să comande și el
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
tablourile în brațe. Trebuie să știi să-ți faci clientelă. Trebuie să știi să le vinzi. Ori metoda iato, ai văzut-o. Adică? Tabloul dorit de musafirul nostru este gata pictat. Iată-l - și-mi arătă tabloul de pe care rupe eticheta. Dar e vândut, domnule Bogdan - precizez eu. Așa trebuie să creadă musafirul nostru, domnule Gerard, că e vândut, dar... Rupse eticheta în câteva bucățele pe care le vârî în buzunarul halatului cu care intra întotdeauna în atelierul de pictură și
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
-o. Adică? Tabloul dorit de musafirul nostru este gata pictat. Iată-l - și-mi arătă tabloul de pe care rupe eticheta. Dar e vândut, domnule Bogdan - precizez eu. Așa trebuie să creadă musafirul nostru, domnule Gerard, că e vândut, dar... Rupse eticheta în câteva bucățele pe care le vârî în buzunarul halatului cu care intra întotdeauna în atelierul de pictură și începu a fluiera fericit ca un adolescent îndrăgostit. Atunci mi se păru că văd totuși un alt Bogdan Paloș. Întradevăr, cu
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mea, în oraș, pe străzile mari, drepte, la lumina rece a felinarelor, agoniza un formidabil eveniment social: sfârșitul duminicii.” De câte ori, într-o zi, sunteți siguri că n-ați murit? La cinematograf: Ibsen - Rața sălbatică (Lucian Pintilie). Citesc în Mâncătorii de etichete: 17 noiembrie ’77: “Nu-i venea să creadă ochilor că bătrânul orășel al copilăriei, cu străzile lui strâmte, întortocheate și parcă brodite sporadic după ambițiile bogătașilor, negustori din alte vremuri, când era posibil ca un singur om să cumpere o
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
deja de vreo două ori la Europa Liberă, încă înainte de cutremur. Cum ai tăiat-o de-acolo, băiete! Cum ai uitat de toate! Știi ce? Mulțumește-i lui Dumnezeu că ai ajuns cu bine la Karin tante, cu Mâncătorii de etichete intact. Asta înseamnă că vei avea totuși, în viață o mare șansă. Cine știe? Poate că se va îndura cineva vreodată să citească prostioarele pe care le debitezi tu în scris, și te va ajuta fără interes și fără vicleșug
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
extindere...“, a Îngăimat Bonaparte, stors de puteri, aflând apoi că trebuia să vină cu o patalama care să certifice lipsa restanțelor la Întreținere pe Insula Elba. Având dosită pe sub tunică o sticlă de coniac cu chipul și numele sale pe etichetă, pentru o ungere corespunzătoare, Împăratul tocmai se așezase la coada din fața ghișeului „Infracțiuni rutiere“, pentru a da o declarație pe propria răspundere că nu condusese niciodată o mașină cu peste șaizeci la oră În localitate, când Sartre, care trecea pe
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
sînt prin natura lor instabile; nici nu poate fi vorba de a marca infinitele variații individuale, dar chiar valorile validate social se schimbă în timp, odată cu modelele intelectuale dominante. Dicționarele pot indica această valoare, în cazuri extreme, bine consolidate, prin etichete de tipul "depreciativ", "peiorativ", "ironic" etc.; mai des, o sugerează prin modul în care este formulată definiția. Unele cuvinte sînt intrinsec evaluative (bun, rău; frumusețe; a se urîți); altele asociază unui sens descriptiv obiectiv o evaluare care provine din sistemul
Visceral by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9186_a_10511]
-
muzică bolnavă, de decor neurastenic, o muzică verde-fiere, moștenită direct de la Bacovia. Muzica de cafenea, asociată oriunde aiurea cu după-amiezele de Kaffe und Kuche, în care ce se poate întîmpla rău, își păstrează, la noi, pînă la o eventuală reabilitare, eticheta cîștigată în simbolism: o muzică barbară, a locurilor pustii, unde nebunia devine poem simfonic. Înainte, în jumătatea romantică a secolului, muzica a fost, mai ales, una de luptă. Marșurile pe care înaintau curcanii lui Alecsandri, jelaniile străbătute de un paradoxal
Sunetul muzicii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9194_a_10519]
-
1989 din București, la chemat la sediul M.Ap.N. din Drumul Taberei unde mașinile de luptă ale grupului au fost distruse, iar ei omorâți. Se cunoaște că lui Troska i-au tăiat capul separându-l de trup, i s-a pus etichetă de terorist la vedere, în iureșul revoluției. Se cuvine să amintesc că era un ofițer școlit, absolvent a trei instituții de învățământ superior: Academia Forțelor Terestre, secția chimie, Institutul Politehnic București și Academia Militară Generală, secția infanterie. Revenind, aveam o
CADENȚE PESTE TIMP by Col.(r) ing. Nicu ȘAPCĂ () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93204]
-
busuiocului. Din fericire, Michel păru că Îi acceptă explicația; nu-l mai Întrebă nimic și nu mai făcu nici un comentariu, pînă cînd ajunse lîngă peretele opus al grotei, unde se aflau rucsacurile. Scotocind În ele, scoase mai Întîi bidonul cu etichetă de Coca Cola, plin cu apă, și bucata de mămăligă, Învelită Într-un ștergar. — Nu mă interesează mîncarea ta, zise. Nu despre mîncare e vorba. Caută mai bine, trebuie să fie o sacoșă de plastic, cu un caiet și alte
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
nu-l ia în seamă, ce ai adus Curistule? întreabă Dendé cu mîna pe stilou, pregătit să ia notițe, vești bune, zice Milițică, și scoate din plasa de rafie una, două, trei sticle transparente de o jumătate de litru fără etichete. Au fugit Geniul și Cucoana, zice triumfător, încă un trădător care va deveni erou, contabilizează Dendé, noutate veche, asta o știam și noi, intră și Gulie în vorbă, scoate ce-ai adus acolo, nu ne mai ține pe jar, ăsta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
scena politică, îți vine să-i scuipi pe toți, cea mai pestriță adunătură pe care a născut-o vreodată o conjunctură, comuniști, naționaliști, țărăniști, liberali, același căcat care are aceeași origine și indiferent că ne este băgat pe gît cu etichete occidentale sau autohtone, se simte de la distanță că emană o putoare securistă de care nici de data asta n-o să scăpăm, în pofida acestor așa zise schimbări sau răsturnări de situație. — De parcă v-ar durea pe voi capul din cauza asta, zice
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nu vreau să mă gîndesc că lucrurile ar putea sta altfel, spune Tîrnăcop, simțind un fior de emoție în piept. Asta vreau să vă fac să înțelegeți, reia Bătrînul, că revoluțiile au loc doar în conștiința fiecăruia, restul sînt doar etichete, interese oculte și hoție. Partidele și toate instituțiile statului sînt doar niște organizații banditești care fură și ucid sub acoperire legală. Restul sînt doar scorneli fabricate ca să acopere mizeria, și să inducă în eroare. Armata, marea lui dezamăgire, mocirla asta
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
direcțiile ca o apucată. Chiloți, ciorăpei, pantaloni, cămășuțe, ce păcat că nu mai lucrez eu acuma la Tricotajul, norocosule, i-o trîntește în față, atunci să te fi văzut, dar nici acum nu e prea tîrziu, spune luînd la rînd etichetele, trecîndu-le în revistă nerăbdătoare, Braiconf, Someșul, Lotus, Textila. — Uite pe ce o să joc, îi răspunde Roja, avînd impresia că tonul acelei voci îi era foarte familiar, pe zile de naștere, numere norocoase, și alte combinații pe care nu ți le
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
respirația În aerul rece: ritmată, profundă. Ne aruncă Într-un soi de transă. Încă sîntem În viață. SÎntem În supermarket. Respirăm. Cutiile și pachetele de pe rafturi sînt pentru noi doar culori și forme. Nu putem recunoaște produsele, nu putem citi etichetele. Dacă luăm una din fiecare sînt șanse să avem destule chestii ca lumea. Asta. Asta. Asta. — Serg... Domnule Robertson... aud o voce lîngă mine. Ea pare... are un zîmbet larg pe față. Are păr frumos și dinții ei sînt atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
a Încercat chiar să potolească ,,furtuna,, , a făcut apel la calm și la demnitate, strigând că Dumnezeu are grijă de toți, dar vuietul a crescut paroxistic, iar păruielile și călcatul În picioare, s-au consumat fără să țină cont de etichete și de rugămințile Înlăcrimate ale celor trei mesageri. Mașina din burta căreia fuseseră scoase Îmbrăcămintea și bunătățile, arăta la sfârșit, ca după un atentat irakian cu bombă, iar mesagerii aveau chipurile livide de efort și de spaimă. Pentru faptul că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
să bea.. Antoniu mulțumește, și-i Întinde o bancnotă de 1 leu, pentru o narcisă și o lumânare. Ea Îi dă două flori, ,,așa e obiceiul la mort,, , după care, Își mută privirea la ,,chilipirurile,, turcești, continuând să lipească micile etichete.. Printre sutele de cruci simple de lemn, pe care stă scris ,, Neidentificat,, se zăresc capetele celor patru bărbați: preotul funcționarul și cei doi gropari. Antoniu grăbește pasul, mergând printre cruci ca printr-un lan de porumb. Lumânarea s-a topit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
golit de sens și care urma să fie mutat de acolo. Mâine eu și Antonia aveam să împărțim între noi aceste obiecte ca pe o pradă jalnică, pentru a fi ascunse prin dulapuri, ca niște secrete urâte, sau pângărite de eticheta unui agent de licitație. Am lovit ușor paharul din sticlă de Waterford, iar în clinchetul său am auzit ecoul unui glas care-mi spunea: Am impresia că, de fapt, nu doriți să vă recăpătați soția. Și i-am răspuns glasului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]