2,548 matches
-
primele 3 luni (50%), potențialul de recuperare fiind de 75% în primul an. Perioada de sechele este considerată după 3 ani, prin constituirea paraliziilor definitive, atrofiilor musculare, deformațiilor și tulburărilor trofice. Diagnostic Diagnosticul se bazează pe criterii clinice, epidemiologice și etiologice. Suspiciunea clinică de poliomielita în cazul paraliziilor de tip neuron motor periferic impune ancheta epidemiologică și investigațiile specifice de laborator. Elementele epidemiologice semnificative sunt statutul vaccinal și sejurul în zone cu risc. Diagnosticul virusologic se poate face prin metode directe
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
perioada de “boală minoră” se face cu infecțiile acute respiratorii, gripa, bolile diareice acute, meningitele cu lichid clar. Paraliziile din perioada de “boală majore” se diferențiază de polinevrite, poliradiculonevrite, encefalomielite infecțioase sau neinfecțioase, accidente vasculare cerebrale. Tratament Nu există tratament etiologic sau specific pentru virusul poliomielitic. În formele neparalitice sunt necesare simptomatice (analgetice, sedative), menținerea repausului pe durata febrei și evitarea efortului timp de 2 săptămâni. În formele paralitice, repausul este absolut, timp de 10-14 zile de la instalarea paraliziilor. Formele amenințătoare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
primar hepatotrope și caracteristicile lor epidemiologice Să explice principalele mecanisme patogenice ale hepatitelor acute virale Să descrie tabloul clinico-biologic și formele clinice ale hepatitelor virale acute Să cunoască atitudinea curativo-profilactică în cazul hepatitelor acute virale Să precizeze metodele de diagnostic etiologic pentru principalele virusuri hepatitice. 10.1 Introducere Hepatitele sunt boli inflamatorii hepatice acute sau cronice, cu etiopatogenie multiplă, primare sau apărute secundar în cadrul altor boli. După mecanismul patogenic, hepatitele pot fi: infecțioase, vasculitice (sindromul Wegener, Behcet), imunologice (lupus eritematos sistemic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
2 Date generale asupra hepatitelor acute virale Definiție Hepatitele acute virale (HAV) sunt inflamații acute ale ficatului, cauzate de virusuri cu tropism hepatic primar, care se manifestă clinic și anatomo-patologic asemănător, dar care au mecanisme patogenice și evoluție specifice agentului etiologic. Tablou clinic Indiferent de etiologie, HVA prezintă o evoluție ciclică, cu manifestări comune, parcurgând aceleași stadii evolutive. Incubația are durată diferită după etiologie. Debutul durează câteva zile și are mai multe forme de manifestare: Sindrom infecțios general cu febră discretă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
retenție biliară, hepatopriv, inflamator-imun, hematologic. Diagnostic Prima etapă în diagnosticul de hepatită acută virală se bazează pe criterii clinice și biologice, după excluderea altor afecțiuni. A doua etapă a diagnosticului precizează etiologia și urmează să fie prezentată în secțiunea „Particularități etiologice ale HVA”. Diagnosticul diferențial este orientat în funcție de stadiul bolii. În perioada de debut sunt luate în considerare: gripa și virozele respiratorii, gastroduodenita, toxiinfecția alimentară, puseul de reumatism articular acut, dischinezia biliară, alergodermiile, nevroza astenică, apendicita acută. În perioada de stare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
alcool, medicamente Genetic: B. Gilbert, sindromul Dubin-Johnson, sindromul CrieglerNajar Icterul obstructiv: tumoral, litiazic Colestaza de sarcină. Forma fulminantă de HVA se diferențiază de alte cauze de comă și insuficiențe hepatice (ciroze decompensate, intoxicații, MSOF). Tratament Nu există tratament specific sau etiologic pentru hepatitele acute virale. Orice caz de HVA trebuie considerat potențial sever și necesită supraveghere atentă. Măsurile terapeutice generale sunt repausul la pat în perioada de stare, dieta echilibrată în formele ușoare și medii sau suplimentată cu glucoză 10% perfuzabilă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
antiH 2 Combaterea insuficienței respiratorii cu oxigen administrat pe mască, prin intubație sau ventilație Combaterea insuficienței renale cu albumină hiposodată, hemodializă. Alte măsuri “eroice” care se pot aplica în HVA fulminantă sunt exsanguinotransfuzia, plasmafereza sau transplantul hepatic. 10.3 Particularități etiologice ale hepatitelor acute virale Hepatita acută cu virus hepatitic A Epidemiologie Hepatita A evoluează endemic sau epidemic, mai frecvent la copii și tineri. Rezervorul este strict uman. Transmiterea se face predominant digestiv, prin consum de alimente și apă contaminate sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
forma comună de boală. Vindecarea se realizează în 2-4 luni pentru mai mult de 90% dintre cazuri. Diagnostic Diagnosticul de hepatită acută stabilit clinic și biologic, poate fi susținut de datele epidemiologice relevante (receptivitate, contact cu risc de infecție). Confirmarea etiologică este dată de prezența în sânge a anticorpilor IgM antiVHA. Profilaxie Prevenirea hepatitei acute cu VHA se face prin respectarea măsurilor generale de igienă și prin vaccinare. Imunizarea profilactică se poate face cu vaccinuri monovalente (Havrix) sau bivalente VHA+VHB
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
definitivă, în anumite condiții fiind posibile reactivări. Hepatita cronică este caracterizată prin prezența AgHBs, replicarea virală evidențiată prin prezența ADN seric și persistența citolizei (creșterea ALAT) mai mult de 6 luni. Diagnostic Diagnosticul clinic și biologic este urmat de diagnosticul etiologic, sugerat epidemiologic și confirmat prin teste virusologice. Investigațiile serologice necesare sunt: AgHBs, marker pentru infecția cu VHB, care apare cu 2-7 săptămâni anterior debutului și dispare în convalescență AcHBc-IgM, marker pentru infecția acută, care apare precoce și dispare în 6-12
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
oligosimptomatică anicterică în 90% dintre cazuri. Forma fulminantă este foarte rar întâlnită. Majoritatea infecțiilor acute evoluează subclinic, cu prognostic de vindecare 10-15%, portaj cronic 20% sau cronicizare 60-70%. Formele cronice progresează 20% către ciroză și 3-5% către hepato-carcinom. Diagnostic Diagnosticul etiologic direct al hepatitei acute cu VHC se face prin evidențierea în sânge a ARN viral, prin tehnica polymerase chain reaction (PCR). Evidențierea anticorpilor anti-VHC este puțin utilă în infecția acută, numai atunci când poate fi surprins momentul seroconversiei. Acești anticorpi apar
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
apa contaminată cu bila și fecalele bolnavilor. Incubația este de 26-42 zile. Manifestările clinice și biochimice sunt similare hepatitei acute cu VHA. Evoluția este favorabilă, cu vindecare, exceptând gravidele și vârstnicii, la care pot apare forme severe (mortalitate 20%). Diagnosticul etiologic se poate face direct, identificând VHE în scaun prin microscopie electronică, sau indirect, prin evidențierea AcVHEIgM. Profilaxia se face respectând măsurile de igienă. Alte hepatite virale hepatotrope Hepatita acută virală cu virus hepatitic G, este recent descoperită și este cauzată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Clasificarea infecțiilor SNC se poate face după mai multe criterii: patogenice, evolutive, localizare. 11.2 Epidemiologie În contextul actual al patomorfozei bolilor infecțioase, meningitele și encefalitele continuă să reprezinte unul dintre cele mai dificile capitole de patologie infecțioasă, din cauza diversității etiologice, dificultăților de diagnostic, evoluției imprevizibile și gravității complicațiilor. În țarile în care s-a introdus vaccinarea de rutină împotriva infecțiilor cu meningococ, pneumococ și haemophilus b, profilul etiologic al meningitelor s-a schimbat, mai ales la vârsta copilăriei. Progresele în
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
reprezinte unul dintre cele mai dificile capitole de patologie infecțioasă, din cauza diversității etiologice, dificultăților de diagnostic, evoluției imprevizibile și gravității complicațiilor. În țarile în care s-a introdus vaccinarea de rutină împotriva infecțiilor cu meningococ, pneumococ și haemophilus b, profilul etiologic al meningitelor s-a schimbat, mai ales la vârsta copilăriei. Progresele în domeniul diagnosticului etiologic și terapiei antimicrobiene din ultimele decenii au scăzut mortalitatea prin meningite bacteriene de la 5080% la 10-30%. Dificultățile actuale de abordare a meningitelor și encefalitelor sunt
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
diagnostic, evoluției imprevizibile și gravității complicațiilor. În țarile în care s-a introdus vaccinarea de rutină împotriva infecțiilor cu meningococ, pneumococ și haemophilus b, profilul etiologic al meningitelor s-a schimbat, mai ales la vârsta copilăriei. Progresele în domeniul diagnosticului etiologic și terapiei antimicrobiene din ultimele decenii au scăzut mortalitatea prin meningite bacteriene de la 5080% la 10-30%. Dificultățile actuale de abordare a meningitelor și encefalitelor sunt legate de răspândirea rezistenței la antibiotice, creșterea numărului de persoane cu imunosupresii și modificarea permanentă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
antimicrobiene din ultimele decenii au scăzut mortalitatea prin meningite bacteriene de la 5080% la 10-30%. Dificultățile actuale de abordare a meningitelor și encefalitelor sunt legate de răspândirea rezistenței la antibiotice, creșterea numărului de persoane cu imunosupresii și modificarea permanentă a profilului etiologic prin boli emergente și reemergente. 11.3 Etiologie Etiologia meningoencefalitelor este reprezentată de virusuri, bacterii, mai rar de fungi sau de paraziți. Principalele etiologii nontuberculoase ale meningitelor bacteriene diferă în funcție de vârstă și de alte condiții asociate. Streptococcus pneumoniae este cea
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
toracică și de sinusuri, examenul ORL. Diagnostic Criteriul clinic de suspiciune al meningitei este reprezentat de sindromul meningean. Confirmarea diagnosticului de meningită se bazează pe modificările LCR. Etiologia meningitei se precizează prin metode microbiologice, care evidențiază direct sau indirect agentul etiologic. Unele indicii pot oferi o orientare asupra diagnosticului. Chiar dacă nu constituie elemente de certitudine, aceste indicii permit inițierea rapidă a unei strategii terapeutice, menținută până la obținerea rezultatelor analizelor micro biologice (deseori laborioase, consumatoare de timp). Aspectul LCR orientează asupra următoarelor
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
dovedit eficiența antiinflamatorie prin efectul anti-citokinic numai în meningitele bacteriene cu Str. pneumoniae și H. influenzae. Dexametazona administrată cu 15-20 minute înaintea primei doze de antibiotic, repetată timp de 4 zile, poate să scadă rata deceselor și a sechelelor. Tratamentul etiologic nu este disponibil în cazul celor mai multe meningite virale. Excepție fac meningitele cu virusuri herpetice, pentru care se recomandă Acyclovir iv 15-30 mg/kgc/zi, continuat după ameliorare cu Acyclovir po 4g/zi, Famcyclovir 1,5g/zi sau valacyclovir 1g/zi
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
cu doze mari. Antibioticul se alege inițial empiric, ținând cont de capacitatea farmacologică de pătrundere în LCR, de vârsta și terenul gazdei, de etiologia orientată după modificările LCR și de tabloul clinico-epidemiologic. Terapia cu antibiotic se ajustează în funcție de sensibilitatea agentului etiologic identificat și testat, precum și în funcție de evoluția clinică. Profilaxie Meningitele bacteriene care pot fi prevenite prin vaccinare sunt cele determinate de meningococ, pneumococ, haemophilus. Aceste vaccinuri nu sunt incluse în calendarul obligatoriu de vaccinare din România, dar pot fi administrate facultativ
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
equine de Est, echovirusul 9, mai rar cu alte enterovirusuri. Glicorahia scăzută, este rar întâlnită în encefalita urliană, coriomeningita limfocitară sau tardiv în encefalita herpetică. Scăderea glicorahiei este caracteristică meningitelor bacteriene, fungice, tuberculoase, parazitice, leptospirotice, sifilitice, sarcoidozice sau neoplazice. Orientarea etiologică a encefalitelor poate fi sugerată de elemente epidemiologice, clinice sau imagistice. Diagnosticul etiologic este determinat de evidențele microbiologice, prin metode directe (biopsie cerebrală, culturi virale sau bacteriene, tehnici de biologie moleculară) sau indirecte (evidențierea Ac IgM specifici în ser și
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
rar întâlnită în encefalita urliană, coriomeningita limfocitară sau tardiv în encefalita herpetică. Scăderea glicorahiei este caracteristică meningitelor bacteriene, fungice, tuberculoase, parazitice, leptospirotice, sifilitice, sarcoidozice sau neoplazice. Orientarea etiologică a encefalitelor poate fi sugerată de elemente epidemiologice, clinice sau imagistice. Diagnosticul etiologic este determinat de evidențele microbiologice, prin metode directe (biopsie cerebrală, culturi virale sau bacteriene, tehnici de biologie moleculară) sau indirecte (evidențierea Ac IgM specifici în ser și LCR sau creșterea în dinamică a titrului de Ac serici). Testul PCR din
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
a pătrunde în LCR: encefalita fungică (Cryptococcus neoformans, Naegleria fowleri): Amphotericina B encefalita malarică: Chinina encefalita toxoplasmozică: Pirimetamina + Sulfadiazina/Clindamicina encefalita cisticercozică: Albendazole encefalita luetică: Penicilina G neuroborelioza: Ceftriaxona encefalita listeriană: Ampicilina. Etiologia virală este majoritară în cadrul encefalitelor, dar tratamentul etiologic este disponibil doar în câteva tipuri. Acyclovirul este recomandat în encefalitele cu VHS și VVZ. Monoterapia sau terapia asociată cu Ganciclovir și Foscarnet este indicată în encefalita CMV. Tratamentele cu α-Interferon, ribavirină și oligonucleotide antisens sunt în curs de evaluare
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
sunt pozitive pentru bacterii sau fungi numai în ~20-40% dintre sepsisurile severe și 40-70% dintre șocurile septice. Etiologia sepsisului cu hemoculturi negative poate fi determinată prin culturi sau microscopie din prelevate biologice semnificative pentru infecții localizate. În cazul neprecizării agentului etiologic, diagnosticul și tratamentul se bazează pe raționamentul statistic și clinic, precum și pe experiența medicului care îngrijește un caz de sepsis. 12.3 Patogenie Patogenia sepsisului este rezultatul “competiției” dintre agresiunea agenților patogeni și mijloacele de apărare ale gazdei. Agenții patogeni
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
completează cu investigații biologice și imagistice. IV. Investigațiile pentru diagnostic sunt orientate pentru precizarea etiologiei, cât și a disfuncțiilor organice constituite. examenele microbiologice se bazează pe principiul obligativității prelevării hemoculturilor în orice suspiciune de stare septicemică, înainte de instituirea oricărui tratament etiologic; se examinează microbiologic toate produsele și excrețiile patologice de la poarta de intrare și/sau metastazele septice. investigațiile funcționale principale evaluează statusul pulmonar, cardiovascular, renal, hepatic, hematologic. V. Evaluarea gravității utilizează scorurile de gravitate, care clasifică pacienții în grupe de gravitate
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
și tulburări de coagulare; V. Corectarea acidozei cu soluție perfuzabilă de bicarbonat; VI. Terapia insuficiențelor de organ VII. Terapia suportivă VIII. Compensarea afecțiunilor predispozante și preexistente. Tratamentul antimicrobian în sepsis este o urgență care nu poate fi temporizată până la clarificarea etiologică. Tratamentul inițial este ales empiric, în funcție de etiologia cea mai probabilă, teren, poarta de intrare, datele statistice, condițiile de apariție, tipul comunitar sau nozocomial. Antibioticele se reevaluează și se adaptează în funcție de tipul, sensibilitatea agentului etiologic izolat și eficiența tratamentului. Antibioterapia sepsisului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
nu poate fi temporizată până la clarificarea etiologică. Tratamentul inițial este ales empiric, în funcție de etiologia cea mai probabilă, teren, poarta de intrare, datele statistice, condițiile de apariție, tipul comunitar sau nozocomial. Antibioticele se reevaluează și se adaptează în funcție de tipul, sensibilitatea agentului etiologic izolat și eficiența tratamentului. Antibioterapia sepsisului respectă următoarele principii: Se preferă „dezescaladarea”, începând cu antibiotice noi cu spectru larg (Imepenem, Meropenem), care pot fi administrate în monoterapie Se asociază antibiotice bactericide sinergice Se preferă administrarea intravenoasă Eficiența tratamentului se apreciază
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]