1,639 matches
-
ale societății transfigurate. invers, situațiile bune sunt transfigurate în zeități protectoare. Cei doi poli ai vieții religioase corespund celor două stări opuse prin care trece viața socială. „Între sacrul fast și sacrul nefast există același contrast ca între stările de euforie și de disforie colective.” religia este așadar expresia esențializată, prescurtată a vieții sociale. Mai mult, religia a generat esențialul dintr-o societate. Deci ideea de societate constituie sufletul religiei. Religia este societatea transfigurată, ipostaziată în absolut. Care societate? cea reală
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
fizice sunt combinate cu consumul de vita mine. Se urmărește o alimentație fără toxine, combinată cu saune. Într-unul din procesele intentate Bisericii Scientologice din Germania (Hamburg), se afirma că dozele mari de vitamine din alimentație provoacă o stare de euforie pe bază hormonală. Se creează astfel dependență de scientologie, rezultând o manipulare financiară. Reacția socială a venit imediat din partea apostaților (foștilor membri) și a societății civile. Scientologia a fost acuzată că ar fi un „imperiu de afaceri care evită plătirea
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
Neoșamanismul relatările și aventurile spirituale ale șamanului nu au dispărut în timpurile moderne. După M. Eliade, șamanul ar fi supraviețuit la nivelul mentalului social. A luat chipul eroului din literatura epică, de exemplu. Mai mult, este „posibil, de asemenea, ca euforia preextatică să fi constituit o sursă a poeziei lirice”. Pregătindu-și starea de transă, șamanul cheamă spiritele, utilizează limbajul secret, imită țipătul animalelor și cântecul păsărilor. Starea pe care o obține astfel pune în mișcare creația lingvistică și ritmurile poeziei
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
după ce a fost conceptualizată și ideologizată, fie blamată ca sursa factorilor de corupție morală și intelectuală a indivizilor (poziție care refuză evaluarea obiectivă a rolului, tehnicilor și manifestărilor, insistând asupra presupuselor efecte nocive ale acestei nebuloase nedefinite), fie celebrată cu euforie stânjenitoare, care obstrucționează investigația (unii fanatici ai benzilor desenate nu ezită să compare anumite titluri cu operele lui Shakespeare ori Dostoievski și să le argumenteze superioritatea). Produsele culturii populare nu trebuie comparate cu cele ale culturii legitimate, deoarece sunt pur
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ajuns în clădirea Comitetului Județean, a considerat că poate anunța și vorbi cu „Europa Liberă” despre cele ce se întâmplau la Brașov: „Alo, Europa Liberă!”, „Europa Liberă, am cucerit partidul!” (Oprea și Olaru, 2002, p. 24), declara el exaltat, în euforia distrugerii sediului PCR din oraș. Câțiva intelectuali, aflați și ei, alături de muncitori, în incinta Comitetului Județean, au propus să se baricadeze în clădire și să redacteze un program de revendicări care să fie negociat cu autoritățile comuniste. Însă propunerea a
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
continuă și tainică trudă; o apariție târzie, completând ori doar retușând imaginea din tinerețe a poetului. „Incantațiile” lui alcătuiesc în cele din urmă o singură poemă și exaltă „lumina de aur a bucuriei” în amiaza unei iubiri împărtășite. Aproape ritualizată, euforia erotică este transpusă în sonuri moi, de descântec, rezonând în cadențele unui vers neobișnuit de amplu, iar în dialoguri, unde femeia și bărbatul își răspund sub vraja adorației, se distilează parcă arome orientale. Expansiunea, frenezia simțurilor, starea de beatitudine senzuală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285534_a_286863]
-
monosilabe cu aliterația lor în consoana r contrastează cu lungimea de șapte plus șase silabe despărțite prin virgula centrală din P1. Contrastul produce un interesant efect stilistic de sens: concluzia-clauzulă sporește tragicul prin scurtimea ultimului cuvînt și prin contrastul dintre euforia inițială, susținută de amploarea frazei P1 care, la recitare, provoacă pronunția lui e mut din AnneEcy [anəsi]. Armonia fonică a frazei este susținută și de ecourile sonore interne ale fiecărui emistih și între cele două segmente ale "versului": 2 [în
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
3. Procedura de punere în relație Este foarte interesant să constatăm că ambițiile de clasificare din istoria naturală aparținând epocii clasice, despre care vorbește M. Foucault în Les Mots et les Choses, se datorează operației despre care tocmai am discutat, euforia denumirii printr-un continuum al limbajului a obiectelor lumii (operația de ancorare), diviziunea și clasarea elementelor care compun obiectele în sine (operația de aspectualizare). Și, în fine, operația de punere în relație analogică: [...] Este necesar ca formele și dispunerea să
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
se pierde, consolator, în blânde reverii, care îi poartă gândul spre ținuturi de dincolo de zare. Acest ciclu, Suvenire, va fi continuat cu Mărgăritărele (1852-1862). Se țes și aici doruri gingașe, pulsează același chef de hoinăreală. Dar trubadurul care își trăiește euforiile sub bolta clară are câteodată clipe de îngândurare, care dau liricii lui un sunet elegiac. Izbucnirile de energie, alteori, îl propulsează în agora (Deșteptarea României, Hora Unirii). Înfierbântat de idealul patriotic, el se sustrage atunci intimității confortabile, pentru a se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
Dan Cristea, „Păstorul de umbre”, RL, 1971, 51; Sanda Radian, „Păstorul de umbre”, VR, 1972, 9; Crohmălniceanu, Literatura, II, 431-433; Doina Uricariu, „Lăuta” și „goarna” poetului, LCF, 1977, 47; Al. Raicu, Un cântăreț al mării, TMS, 1978, 3; Liviu Călin, Euforie imagistică, SPM, 1978, 377; Grigurcu, Poeți, 432-435; Mara Nicoară, „Păsări de fum”, RL, 1983, 27; Simion, Scriitori, III, 62-65; Liviu Papadima, „Păsări de fum”, TBR, 1984, 267; Emil Manu, „Arbori cu aripi de harfe”, RL, 1987, 6; Gina Modoranu, Eterna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288462_a_289791]
-
de la sine că se opune celui al lui Winterogd de "literatură non-imaginativă". Poate fi un gen non-imaginativ? Poate ceva non-imaginativ să fie un gen? Care sunt cauzele nesiguranței create în jurul identității acestei forme de expresie? Acestea pot fi descoperite în euforia critică iscată în jurul noului jurnalism al anilor '60 ai secolului al XX-lea, care include lucrări clasice ale acestei forme precum "In Cold Blood 7" de Truman Capote sau "Electric Kool-Aid Acid Test8" al lui Tom Woll. Criticii au observat
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
la accidentele de muncă; 1910: constituirea Caselor de pensii pentru muncitori și țărani), integrarea clasei muncitoare în societate continuă și se consolidează. Ținînd cont de condițiile specifice, procesul este similar și în alte țări europene. Cu toate acestea, odată trecută euforia primelor luni, entuziasmul belicos scade, cu atît mai mult cu cît acest război, pe care cele două tabere l-au crezut foarte scurt, se prelungește și se extinde și în alte țări, arătîndu-și cruzimea. În noiembrie 1914, Turcia intră în
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
țara sa și pune pe polonezi și pe italieni în situația de a alege "între aservirea Kominform-ului și libera cooperare socialistă"17. Această rezoluție consacră eșecul oricărei perspective de cooperare internațională, dorită de mișcarea socialistă după victoria aliată. Perioada de euforie care pune capăt celui de-al Doilea Război mondial este acum depășită. În plus, martie 1948 dezechilibrează grav mișcarea socialistă internațională în măsura în care toate partidele socialiste din Europa de Est sînt reduse la doar cîteva grupări minoritare de exilați cu care se păstrează
Europa socialiştilor by Michel Dreyfus [Corola-publishinghouse/Science/1438_a_2680]
-
valuri nu sunt nici regulate nici previzibile, se pot totuși pune În evidență condițiile care le favorizează. Fenomenul fuziunilor și achizițiilor s-a dezvoltat Întotdeauna În medii economice și tehnologice În schimbare, dar a fost asociat și cu aspecte precum: euforie bursieră, rate scăzute ale dobânzii, primă de risc scăzută pe piața acțiunilor, care au avut un impact favorabil asupra numărului de tranzacții (Ceddaha, 2007, p. 16). Depamphilis (2010, p. 16) susține, de asemenea, că toate valurile de fuziuni și achiziții
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
creștere a piețelor bursiere și că modalitatea de plată este reprezentată, În general, de titluri. Practic, anticiparea unei creșteri viitoare a prețurilor acțiunilor poate determina Întreprinderile să realizeze fuziuni sau achiziții, În speranța obținerii unor câștiguri mai mari. Perioadele de euforie bursieră sunt propice finanțării operațiunilor prin titluri, prin majorări ale capitalului, după cum au arătat și Andrade et al. (2001). Deschiderea economică poate fi un factor relevant atunci când vine vorba de activitatea de fuziuni și achiziții. După cum a precizat și Nakamura
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
evaluate corect. Pe de altă parte, managerii sunt raționali, sunt conștienți de ineficiențele piețelor și profită de acestea, realizând fuziuni și achiziții. Astfel, În acest model, managerii raționali răspund la piețe mai puțin raționale. Cercetătorii susțin că În perioade de euforie bursieră, firmele ce au titlurile supraevaluate folosesc aceste titluri pentru a cumpăra active reale ale unor companii țintă subevaluate sau mai puțin supraevaluate, un rol important În realizarea tranzacției avându-l și interesul managerilor companiilor țintă cu privire la maximizarea profitului pe
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
profitului pe termen scurt, În detrimentul maximizării profitului acționarilor pe termen lung. Astfel, supraevaluările conduc la o intensificare a activității de fuziuni și achiziții și deci la apariția valurilor de astfel de operațiuni, managerii profitând de ineficiențele pieței În perioadele de euforie bursieră. Rhodes-Kropf și Viswanathan (2004) propun un model de comportament managerial rațional În condiții de incertitudine cu privire la evaluare. Și aceștia previzionează valurile de fuziuni și achiziții În perioade de boom ale pieței de capital, dar oferă o altă explicație referitoare
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
În perioadele de creștere bursieră sunt recompensați datorită tendinței generalizate de creștere a pieței pe termen scurt. Totuși, aceasta este urmată de o inversare a situației pe termen lung, pe măsură ce piața conștientizează că multe dintre operațiunile realizate În perioadele de euforie bursieră nu au fost evaluate corespunzător și au fost Încheiate sub presiunea unei „necesități” de a fuziona, cu scopul de a profita de situația conjuncturală dintr-o anumită perioadă. O altă ipoteză enunțată În același context explicativ al fuziunilor și
Fuziuni şi achiziţii de Întreprinderi. Particularităţi europene şi naţionale by Mariana SEHLEANU () [Corola-publishinghouse/Science/227_a_211]
-
1988) acestea sunt integrate unei perspective filosofice speculative, axată pe reflectarea în paralel a conștiinței subiective asupra lumii în raport cu realitatea dură a cotidianului. Observațiile făcute în timpul călătoriilor prin Europa se transformă într-un text în intenție obiectiv, întemeiat pe relativizarea euforiei culturale și pe critică socială. Aprecierea istoriei unor popoare din Occident, a civilizației și valorii unor lucrări de artă cu statut de capodopere ale umanității nu poate camufla - în opinia jurnalistului - disfuncțiile contemporane, prezentate drept „calamități”, „inechități”, „convulsii”. Notațiile se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290312_a_291641]
-
până la sibilinic. Tot filtrând, decantând, chinuindu-se să-și rafineze, în „simetrii și purități de cristal”, discursul, stihuitorul aproape că sufocă nu doar palpitul lăuntric, dar, pășind pe o „punte către vid”, până și înțelesurile. Scrupulul drastic al conciziei, hiperluciditatea, euforia subtilei melodicități a unor sonuri conduc la un asemenea rezultat și în poeziile în vers alb (Poezii în vers alb, 1983). Un ton neașteptat de aspru, răbufnind în sarcasme și blesteme, zvâcnește în Balade și strofe răzlețe (1943). Cu toată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
noastră intelectuală este adesea condamnată la politețea formelor fără fond. Astfel, spațiul nostru public se dovedește un adăpost inadecvat pentru adevăr, descurajant pentru sinceritate și impropriu pentru spontaneitate”1. Când această convenție a duplicității este ignorată, reacțiile sunt impregnate de euforii false sau excese resentimentare. Fie că ești idealizat, fie că ești amenințat, în corespondența privată, cu linșajul, descoperi imposibilitatea dialogului într-un ambient claustrofob, tipic pentru subculturile periferice. Retipărirea Bufniței din dărâmături într-o ediție îmbunătățită nu face elogiul încăpățânării
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și barbaria simulacrelor tehnologice care flatează instinctele cele mai joase ale maselor și elitelor, deopotrivă - toate acestea par fenomene proaspete în decorul vieții românești. Stimulate de noua industrie mediatică autohtonă, publicul intoxicat de sentimentalism levantin, economie libidinală, balcanism decadent și euforie latino a pierdut contactul cu dilemele teologico-politice ale civilizației occidentale. Indiferența narcotică față de traiectoria istoriei noastre comunitare a pătruns cu repeziciune în toate păturile societății. Eșecul ironic al tranziției românești este dovedit de faptul că, deși autorul Politicelor hotăra în
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cel iubit, Ioan, luând apoi, în chip minunat, numele iubitorului de Dumnezeu: Teofil. Însă dintre toți cei care îl aud, foarte puțini îl ascultă și încă și mai puțini îl urmează. Dincolo de discreta fidelitate a unor ucenici și prieteni nevăzuți, euforia epidermică a asistenților săi cedează cu ușurință unor obligații străine: „Cereți de la mine blagoslovenie atât cât sunt aici” - spunea cândva părintele. Sau: „cuvântul meu e sămânță pe pământ pietros”. Pierdem din vedere că numai ca om al dumnezeieștilor slujbe - și
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în Poveste, unde apare „șoptirea singuraticei păduri” și, în acest spațiu tipic eminescian, se înfiripă și femeia „ca o pală rătăcire coborând din alte zări”. Erosul bacovian descoperă acum codrul mirific, tema depărtării, idila, „povestea cu dureri și cu mistere”, euforia sărutului, pe scurt, amorul în faza juvenil-pasională. Chiar ritmurile acestei frumoase povești de iubire amintesc de desfășurarea lentă, mătăsoasă a versului eminescian: „Îți aduci aminte ziua când ți-am spus că ești frumoasă, / Când cu buzele de sânge și cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
care îi fac plăcere se centrează asupra trăirilor proprii, solicitând afecțiune, admirație sau compătimire. Însă sunt lipsite de profunzime, fapt pentru care starea sa afectivă poate oscila rapid. Obișnuiește să atragă atenția prin plânset teatral, suspine accentuate, sau râs zgomotos, euforie, emoționalitate excesivă, etc. Față de ceilalți se raportează afectiv binar, încadrându-i în „persoane simpatice și antipatice”. De multe ori exagerează cu privire la situațiile în care se află. Persoana celuilalt își poate pierde oricând statutul pozitiv și riscă să primească destul de ușor
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]