1,625 matches
-
medici, sociologi, să invităm oameni care se ocupă de părțile teoretice ale acestor noțiuni, să vedem care este părerea lor. Să invităm un economist, să vedem care este situația noastră În prelungirea respectivelor noțiuni. Altfel vom fierbe la nesfârșit În euforia Înșelătoare a sucului nostru propriu. Corin Braga: Nu știu, poate totuși ar trebui lucrat aici, Între noi, până când anarhetipul iese din stadiul de șantier, Încât să avem un punct de plecare pe care să-l putem oferi apoi altor discipline
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
al românității bazat pe masa rurală, al cărei reprezentant, țăranul, era privit ca un fel de agent metafizic Între Dumnezeu și cosmopolitismul urban, tolerat totuși de „aristocrații” naționaliști. În a doua secvență, societatea civilă românească devine fragmentară după momentul de euforie al schimbării, când din nou o stare de spirit, și nu raționalitatea politică a cetățeanului, a fost liantul necesar. Reîntoarcerea la formele etatismului paternalist evidențiază În 1992 lipsa de valoare a proprietății, victoria statului clientelar, confuzia care exista la nivelul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
generalizând din direcția generației culturale spre cea biologică. Optzeciștii sunt o elită culturală restrânsă, la fel cum studenții care audiază aceste cursuri despre comunism sunt doar un eșantion restrâns din marile mase, care Își trăiesc netulburate prezentul, participând masiv la euforia emigrării În Occident. Vorbim de niște elite, dar ele nu sunt niciodată Îndeajuns de bine fortificate În fața presiunilor unei perioade. Orbirea În fața istoriei, dezinteresul pentru reflecția și experiența istorică se propagă de jos În sus, poate fi observată la toate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
artist. G. CĂLINESCU Scrisorile lui Ion Ghica, de o încântătoare varietate, trecând în revistă un secol de viață românească, din sumbrele vremi ale lui Mavrogheni până în pragul istoriei contemporane, reușesc să afirme triumful scrisului spontan, al spiritului digresiv și al euforiei anecdotice. ȘERBAN CIOCULESCU SCRIERI: Convorbiri economice, broșura 1-3, 5-6, București, 1865-1875; Omul fizic și intelectual, București, 1866; Ion Câmpineanu, București, 1880; Pământul și omul, București, 1884; Scrisori ale lui Ion Ghica către V. Alecsandri, București, 1884; Scrisori către V. Alecsandri
GHICA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287253_a_288582]
-
din Est). Cei câțiva economiști care au reușit să aibă relații cu combinatele din Est au putut să se impună că mediatori. Alte persoane intervievate se arătau Însă mai degrabă sceptice față de frecvență unor asemenea cariere: daca existase o anumita euforie la Început legată de extinderea spre Est, ea a fost urmată de multe deziluzii. După ce aceasta Osteuphorie a trecut, firmele care voiau să se stabilească În Est nu mai aveau nevoie de acești experți din RDG (DDR-Experte). Devalorizarea vechilor relații
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
scriitori români, care nu beneficiau nici de libertatea de expresie «capitalista», nici de avantajele obișnuite ale regimurilor staliniste. Ulterior, scriitorii trăiseră primii ani ai tranziției către democrație și economie liberală, sub președinția lui Mircea Dinescu la Uniune, Într-o anume euforie: editarea de noi reviste și de cărți În tiraje neegalate Înainte sau după aceea, misiuni În străinătate cu pașaport diplomatic etc. Această perioadă avea totuși să se sfârșească repede, odată cu epuizarea resurselor Uniunii și cu Îngustarea pieței, urmare scăderii sensibile
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
le-a publicat în 1945, debutând editorial în 1952, cu placheta Bună dimineața!. Încă de la debut, precum și în cărțile de versuri din deceniul următor, R. se dovedește mai degrabă un dibaci „compunător” de ode și reportaje lirice (suprasaturate de patetism, euforie și declarativism) despre „realitățile” satului postbelic. Și în poemele din Vremea cireșelor (1972) și Struguri de foc (1976) el plătește tribut realismului socialist. Când se nutrește din creația populară, din umorul și satira folclorică, scrisul lui are un timbru mai
ROSCA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289372_a_290701]
-
și Vidinul (1878), scrisă pe un ton înalt, de odă, exaltă fie măreția trecutului, fie bravura ostașilor români care, ca în ciclul Ostașii noștri al lui V. Alecsandri, merg la război cântând și se bat cu o frenezie învecinată cu euforia, încingând o „horă a libertății”. Hiperbola, solicitată din plin, nu aduce un spor de relief unei monotone desfășurări narative, în care, totuși, sugestia ritmului învârtejit al bătăliei se face simțită. Încurajat de „buna primire” care s-ar fi făcut acestei
RUSANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289400_a_290729]
-
necesității pentru bărbați, ca să nu mai vorbim despre femei, de a deveni cunoscători În politică și cetățeni activi. Drept consecință, nu a existat nici un interes În a furniza infrastructura și instituțiile, care să slujească nevoile și interesele cetățenilor 27. După ce euforia declarației de suveranitate s-a mai temperat, francezii au adoptat o definiție mai restrictivă a cetățeanului, „limitând drepturile politice la bărbații educați și cu proprietate”28. Americanii, englezii și majoritatea celorlalte state-națiuni ale secolelor al XVIII-lea și al XIX
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
la temelia a ceea ce s-a numit ulterior Revoluția din '89. Nesupărați cu nimic, nesancționați, guvernanții neocomuniști trecuți în opoziție și-au revenit din derută, și-au strâns rândurile, au trecut la contraatac. Lamentațiile președintelui țării, amestecate cu clipe de euforie, când părea că, iată, se întreprinde ceva concentrat, sistematic împotriva corupției, trecerea sarcinii pe umerii unei justiții debile, înglodată în proceduri, au ros pe margini o popularitate care ar fi trebuit să crească. Presa, care săpase mormântul regimului Iliescu, a
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
va deveni slugă la străini. Când Își va epuiza resursele, va reveni acasă, Întorcându-se la spațiul originar, În care va dori să se reintegreze. Fiul rătăcitor dă frâu liber pulsiunilor primare, comportament caracteristic adolescenței exuberante, ca urmare a unei euforii legate de ieșirea de sub autoritatea paternală și a unei lipse de experiență de viață care să-i confere cenzura morală a actelor sale. Dar experiența mizeriei, prin consecințele sale, este interiorizată de Fiul rătăcitor, trezind În el nevoia, dorința revenirii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acea Întâlnire pozitivă cu ceilalți, faptul de „a-fi-Împreună”, de „a-ne-simți-bine”. Bucuria anulează obstacolele și deschide perspectiva depășirii limitelor, către o reușită a acțiunilor noastre. Ea este asociată cu o senzație emoțional-afectivă particulară de Încredere În sine, curaj, optimism, stare de euforie. Ca și plăcerea, pe care o situăm mai ales la nivelul sferei corporale, bucuria, starea de euforie este situată predominant În sfera psihică, ambele fiind Însă destul de greu de separat. Ea are numeroase nuanțe, pe care le distingem, În formele
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
limitelor, către o reușită a acțiunilor noastre. Ea este asociată cu o senzație emoțional-afectivă particulară de Încredere În sine, curaj, optimism, stare de euforie. Ca și plăcerea, pe care o situăm mai ales la nivelul sferei corporale, bucuria, starea de euforie este situată predominant În sfera psihică, ambele fiind Însă destul de greu de separat. Ea are numeroase nuanțe, pe care le distingem, În formele de manifestare ale acesteia. Ele sunt extrem de variate și, deși aparent individuale, se Înscriu În cadrul aceleiași trăiri
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este considerat absolut discordant În raport cu atmosfera și circumstanțele În care se află. Râsul este Întotdeauna legat de un context exterior, prezent, față de care persoana Își exprimă În mod spontan starea de bucurie, de plăcere, de satisfacție. Exprimând bucuria, starea de euforie, râsul este contagios, transmițându-se și celorlalți. Plânsul, la care ne-am referit mai Înainte, este, dimpotrivă, expresia unei trăiri absolut individuale și strict interioare a unei persoane. Cel care plânge este singur cu durerea, necazul, suferința sa. Plânsul colectiv
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sine”; dacă o face public produce compasiune, Însă nimeni nu va plânge alături de el. Plânsul este individual, așa cum râsul este contagios și colectiv. Râsul are și o funcție emoțional-socială raportată la ironie, pe când plânsul este o descărcare emoțională individuală. b. Euforia Euforia este starea de plăcere zgomotoasă, antrenantă, contagioasă, colectivă. Ea este expresia unei plăceri, a unei bucurii Împărtășită de un grup, de o colectivitate umană, având aceeași motivație. Euforia se manifestă zgomotos, ca o dispoziție emoțional-afectivă plăcută, generală. Este starea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dacă o face public produce compasiune, Însă nimeni nu va plânge alături de el. Plânsul este individual, așa cum râsul este contagios și colectiv. Râsul are și o funcție emoțional-socială raportată la ironie, pe când plânsul este o descărcare emoțională individuală. b. Euforia Euforia este starea de plăcere zgomotoasă, antrenantă, contagioasă, colectivă. Ea este expresia unei plăceri, a unei bucurii Împărtășită de un grup, de o colectivitate umană, având aceeași motivație. Euforia se manifestă zgomotos, ca o dispoziție emoțional-afectivă plăcută, generală. Este starea de
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
raportată la ironie, pe când plânsul este o descărcare emoțională individuală. b. Euforia Euforia este starea de plăcere zgomotoasă, antrenantă, contagioasă, colectivă. Ea este expresia unei plăceri, a unei bucurii Împărtășită de un grup, de o colectivitate umană, având aceeași motivație. Euforia se manifestă zgomotos, ca o dispoziție emoțional-afectivă plăcută, generală. Este starea de deschidere, de depășire temporală, de optimism. Adesea, această euforie poate fi dată nu numai de o motivație afectivă și morală, ci este legată și de dezinhibiția emoțional-instinctuală produsă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ea este expresia unei plăceri, a unei bucurii Împărtășită de un grup, de o colectivitate umană, având aceeași motivație. Euforia se manifestă zgomotos, ca o dispoziție emoțional-afectivă plăcută, generală. Este starea de deschidere, de depășire temporală, de optimism. Adesea, această euforie poate fi dată nu numai de o motivație afectivă și morală, ci este legată și de dezinhibiția emoțional-instinctuală produsă de administrarea unor substanțe psihotrope euforizante (alcool, droguri halucinogene etcă. Desigur că În astfel situații, semnificația psihomorală a acestor stări este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
este legată și de dezinhibiția emoțional-instinctuală produsă de administrarea unor substanțe psihotrope euforizante (alcool, droguri halucinogene etcă. Desigur că În astfel situații, semnificația psihomorală a acestor stări este diferită de tema tratată de noi, la fel ca și starea de „euforie maniacală” din cursul evoluției clinice a psihozei maniaco-depresive. În acest caz, fazele de excitație maniacală sunt forma de manifestare a unei stări de euforie psihotică, morbidă. c. Extazul În ordinea stărilor descrise, extazul este forma prin care se realizează, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
a acestor stări este diferită de tema tratată de noi, la fel ca și starea de „euforie maniacală” din cursul evoluției clinice a psihozei maniaco-depresive. În acest caz, fazele de excitație maniacală sunt forma de manifestare a unei stări de euforie psihotică, morbidă. c. Extazul În ordinea stărilor descrise, extazul este forma prin care se realizează, În totalitatea ei, starea de eliberare sufletească și moral-spirituală a persoanei, din limitele impuse acesteia de viața cotidiană. Extazul este definit ca reprezentând starea psihică
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Școala Generală nr. 85 din București. Cu o biografie exemplară pentru condiția și vocația martiriului politic, S. pleacă, la douăzeci de ani, voluntar pe frontul antisovietic, în linia întâi, cu Batalionul Vânători de Munte din Sinaia. Luptă la Sevastopol, în euforia ofensivei pentru eliberarea Basarabiei; se remarcă, e avansat, în 1943, sublocotenent, iar în 1944 decorat cu Ordinul „Mihai Viteazul” și cu „Virtutea Militară”. Rănit, e trimis în țară, dar cere grabnic Marelui Stat Major întoarcerea în luptă, chiar odată cu începutul
STATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289885_a_291214]
-
D. Bolintineanu sau lui Al. Depărățeanu. Idilele câmpenești, mai suave ori mai senzuale, dar oricum naive și edulcorate, pastelurile, respirând un aer bucolic, îl apropie de V. Alecsandri. E un temperament labil, când contemplativ, când exaltat, cu frecvente pendulări între euforie și deznădejde. Există în stihurile sale o tensiune către adâncimile celeste, o chemare, străbătută de un fior de neliniște, a altor orizonturi. Gustul pentru exotic își are aici una din surse. Leul, cu un peisaj saharian conceput în maniera lui
SAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
revistei „Poesis” (1994), Premiul Frontiera Poesis (1998, 2000), Premiul jubiliar „Goethe” (1999), Premiul revistei „Convorbiri literare” (2001). Principala sursă a poeziei lui S. e tristețea. Discursul liric transmite îndeosebi anxietăți, dezamăgiri, resemnări, reculegeri, așteptări, uneori și luciri de speranță, chiar euforii, dar în expresie potolită. Sentimentul predominant este unul de Weltschmerz, atenuat prin procedări disimulative, acoperit de măști mai mult sau mai puțin sofisticate. Dacă la începutul aventurii sale lirice poetul se destăinuie cu inocență („Mi-e inima bolnavă de cutremur
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
special pentru datele noi, recente; gândirea suferă o regresiune de tip infantil; sentimentele superioare și morale se șterg, fiind înlocuite cu egoismul, avariția și lăcomia. În ceea ce privește tipologia bătrânului, se descriu două tipuri: o bătrânețe fiziologică, manifestată printr-o stare de euforie senină, lipsită de griji, surâzătoare, mulțumită de sine și de lumea înconjurătoare, bine adaptată la realitate; o bătrânețe rea, urâtă, grea, apăsătoare, cu o stare de instabilitate, amărăciune, umbrită de nefericire, cu un sentiment al nenorocirii care apasă individul aflat
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
procesul de deliberare este suficient de puternic, dispunând de o logică și o stare de conștiință clare, putem vorbi de un discernământ normal. Dacă deliberarea se face după un model logic defectuos (obsesiv, delirant), sub impulsul unor stări afective particulare (euforie, anxietate, depresie), al unor stări de conștiință alterată (obnubilare, confuzie, stări crepusculare) sau de altă natură (traumatisme, intoxicații, infecții), procesul de discernământ va suferi importante modificări, împiedicând persoana în aprecierea justă a stărilor sale motivaționale și obligând-o să ia
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]