947 matches
-
În toate domeniile de interacțiune socială și politică. Educația ca instrument eugenic: un mendelism aproape imposibiltc "Educația ca instrument eugenic \: un mendelism aproape imposibil" Încă de la primele publicații, eugeniștii români au subliniat Întâietatea educației ca instrument de creare a conștiinței eugeniste printre etnicii români și, În consecință, de stimulare a dezvoltării comportamentului și organizării sociale sănătoase. În 1926, Gheorghe Preda, specialist În sănătate psihică și un susținător puternic al eugeniei, scria: Problema națiunei ș...ț este o problemă de educație, iar
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ereditatea. În dezbaterile pe marginea caracteristicilor ereditare, cei mai mulți eugeniști români au adoptat argumentul mendelian al intransmisibilității caracteristicilor dobândite de la o generație la alta, o poziție contrară cu cea a neolamarckienilor 9. Argumentul mendelian a fost folosit În special de mișcările eugeniste de orientare conservatoare din Germania și Marea Britanie, pentru a contracara propunerile de reformă a asistenței sociale, care susțineau că programele de protecție a grupurilor dezavantajate sau sărace erau necesare pentru a proteja bunăstarea comunității naționale 10. Mendelienii au promovat ideea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de a obține beneficiul optim pentru comunitatea mai largă. Nu este deloc surprinzător că, În România, intelectualitatea și țărănimea erau grupurile cel mai des prezentate ca surse de vigoare. În capitolele precedente am arătat cum, plecând de la o perspectivă mendeliană, eugeniștii români au formulat, În general, un argument similar În favoarea promovării unor programe de asistență socială selectivă, pentru populația rurală din România. În unul dintre eseurile sale, Iordache Făcăoaru a atacat deschis teoriile evoluționiste lamarckiene și implicațiile acestora În sensul posibilității
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și a condițiilor de vieață sunt fără efect 11. În contrast cu Făcăoaru, eseul lui Preda susține că „Influența mediului este hotărâtoare pentru schimbarea genului sau speciei”12. Era Însă o astfel de perspectivă clar lamarckiană compatibilă cu opiniile mendeliene ale majorității eugeniștilor români? Ar trebui să Înțelegem că un autor ca Preda era pur și simplu confuz sau Într-o poziție marginală? Nu chiar. O ipoteză mai plauzibilă ar fi aceea că, la fel ca și alți adepți ai eugeniei, autorul avea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
O ipoteză mai plauzibilă ar fi aceea că, la fel ca și alți adepți ai eugeniei, autorul avea nevoie de un astfel de argument pentru a putea construi, mai departe, o critică eficientă a degenerării sistemului de educație, În conformitate cu principiile eugeniste. Argumentul contrar, mendelian, nu oferea același spațiu de manevră. Dacă factorii de mediu nu aveau nici un efect asupra calității moștenirii ereditare, atunci Însemna că nici educația nu era semnificativă În ecuația ereditară și, ca atare, conta prea puțin dacă sistemul
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
factorii de mediu nu aveau nici un efect asupra calității moștenirii ereditare, atunci Însemna că nici educația nu era semnificativă În ecuația ereditară și, ca atare, conta prea puțin dacă sistemul de educație era liberal și teoretic sau, așa cum Își doreau eugeniștii, corporatist și practic. Pentru că majoritatea eugeniștilor erau Însă ei Înșiși profesori ferm convinși de capacitatea educației de a schimba comportamentul indivizilor și de a stimula progresul, mișcarea a adoptat, În general, o perspectivă care depășea contradicțiile aparente dintre convingerile mendeliene
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
efect asupra calității moștenirii ereditare, atunci Însemna că nici educația nu era semnificativă În ecuația ereditară și, ca atare, conta prea puțin dacă sistemul de educație era liberal și teoretic sau, așa cum Își doreau eugeniștii, corporatist și practic. Pentru că majoritatea eugeniștilor erau Însă ei Înșiși profesori ferm convinși de capacitatea educației de a schimba comportamentul indivizilor și de a stimula progresul, mișcarea a adoptat, În general, o perspectivă care depășea contradicțiile aparente dintre convingerile mendeliene și, În același timp, Încrederea neolamarckiană
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
indivizilor și de a stimula progresul, mișcarea a adoptat, În general, o perspectivă care depășea contradicțiile aparente dintre convingerile mendeliene și, În același timp, Încrederea neolamarckiană În puterea educației. Pentru scopul justificării rolului prioritar al educației În realizarea tranformărilor sociale, eugeniștii au argumentat că trăsăturile biologice, precum personalitatea, caracterul moral sau inteligența, deși erau În mare măsură moștenite, existau În fiecare individ doar ca „potențialități”, și nu ca aptitudini complet dezvoltate. Într-un studiu extensiv despre ereditatea caracteristicilor intelectului și ale
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
dezvoltate. Într-un studiu extensiv despre ereditatea caracteristicilor intelectului și ale psihicului, publicat În 1944, Salvator Cupcea susține că „genele nu produc caractere propriu zis, ci ele determină anumite directive de evoluție”13. O astfel de afirmație le-a permis eugeniștilor să susțină că, deși ereditatea rămânea factorul cel mai important În evoluție, acțiunea sa trebuia Însă stimulată prin cultivarea acelor trăsături ereditare cu potențialul de a aduce cele mai multe beneficii bunăstării comunității. În opinia eugeniștilor, Însăși noțiunea de educație trebuia redefinită
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
astfel de afirmație le-a permis eugeniștilor să susțină că, deși ereditatea rămânea factorul cel mai important În evoluție, acțiunea sa trebuia Însă stimulată prin cultivarea acelor trăsături ereditare cu potențialul de a aduce cele mai multe beneficii bunăstării comunității. În opinia eugeniștilor, Însăși noțiunea de educație trebuia redefinită pentru a desemna procesul de selecție a indivizilor cu cea mai bună „dotare eugenică” și Încurajarea dezvoltării lor optime. Noua viziune despre educație era mult mai largă decât spațiul strâmt al sălii de clasă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de la lecturarea și rescrierea manualelor pentru clasele primare până la crearea unor organizații noi dedicate educației fizice. Reforma educației În dezbaterile perioadei: pozitivism teoretic vs. naționalism empirictc "Reforma educației În dezbaterile perioadei \: pozitivism teoretic vs. naționalism empiric" Am argumentat anterior că eugeniștii susțineau eficiența educației ca instrument de realizare a selecției și progresului eugenic, În același timp În care se distanțau de perspectiva lamarckiană. Unde se situau Însă adepții eugeniei În contextul mai larg al dezbaterilor despre reforma educației din acea perioadă
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
și Cuza erau preocupați Însă strict de reformarea programei școlare, și nu de transformarea principiilor generale ale educației și a metodelor pedagogice folosite sau a criteriilor intelectuale de promovare la diferite niveluri ale ierarhiei educaționale. Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educațieitc "Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educației" Simion Mehedinți era promotorul unei viziuni a reformei care evidenția complexitatea aspectelor ce trebuiau modificate În sistemul de educație românesc, pentru ca acesta să devină adecvat nevoilor națiunii. El
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
școlare, și nu de transformarea principiilor generale ale educației și a metodelor pedagogice folosite sau a criteriilor intelectuale de promovare la diferite niveluri ale ierarhiei educaționale. Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educațieitc "Pași către formularea unei perspective eugeniste asupra reformei educației" Simion Mehedinți era promotorul unei viziuni a reformei care evidenția complexitatea aspectelor ce trebuiau modificate În sistemul de educație românesc, pentru ca acesta să devină adecvat nevoilor națiunii. El se referea nu doar la materialul predat În școli
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
practicanți de profesii cu un nivel superior de educație 24. Numeroși alți adepți ai eugeniei din România sau din alte țări Împărtășeau această viziune reificată a clasei sociale ca indicator al inteligenței Înnăscute. Istoricul Donald Mackenzie arată că, În Anglia, eugeniștii au folosit retorica inteligenței ereditare ca modalitate de a afirma statutul superior al profesiilor liberale și de a obține un acces mai bun În școlile de elită, dar și ca o formă de control social al săracilor 25. Chiar dacă unii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
un nivel superior de educație și-au Însușit noua perspectivă, ce suprapunea superioritatea intelectuală, transmisă ereditar, cu identitatea de clasă. Concluzia că indivizii cu cea mai bună Înzestrare intelectuală ereditară aparțin claselor superioare ridica Însă o problemă importantă pentru mișcarea eugenistă din România, În special pentru grupul din Transilvania, din jurul lui Moldovan. Dacă această concluzie era adevărată, atunci implicația logică era că maghiarii și germanii din Transilvania, care reprezentau marea majoritate a claselor de mijloc urbane, erau, de fapt, superiori românilor
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
maghiarii și germanii din Transilvania, care reprezentau marea majoritate a claselor de mijloc urbane, erau, de fapt, superiori românilor, ce alcătuiau, În mare parte, clasele inferioare. Cu toate acestea, nimeni din comunitatea românească nu a confruntat direct contradicția dintre teama eugeniștilor față de clasele de mijloc, urbane, de altă etnie și afirmația că acest grup social deținea cel mai mare potențial intelectual. Ștefănescu-Goangă nu a menționat, de fapt, etnia printre criteriile importante de stabilire a ierarhiei studenților. Cei mai mulți adepți ai eugeniei erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
rolurilor de gen În sistemul de educație. Același argument le oferea celor mai mulți promotori ai reformelor garanția că generațiile viitoare se vor identifica mai bine cu limitele și potențialul lor biologic, asociate indentității lor de gen. O tabără diferită a mișcării eugeniste susținea că „Nu există deosebire de inteligență Între băeți și fete” 32. Alexandru Roșca, psiholog al Universității din Cluj, a oferit o analiză sofisticată a factorilor culturali care stăteau la baza diferenței aparente dintre inteligența femeilor și cea a bărbaților
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
prinși Într-o capcană: pe de o parte, sperau să determine o creștere a nivelului de educație a femeilor cu inteligență superioară, astfel Încât Întreaga națiune să poată folosi mai eficient acest „capital uman”; pe de altă parte Însă, aceiași autori eugeniști păstrau definirea În termeni de gen a noțiunilor de utilitate socială. Cu alte cuvinte, femeile cu talent și capacitate intelectuală trebuiau selectate, trecând peste prejudecățile despre inteligența lor inferioară Înnăscută, dar ele trebuiau apoi plasate Într-un sistem de educație
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
a avut, astfel, nici o influență În elaborarea politicilor publice din domeniul educației. Unii adepți ai eugeniei au luat În considerare și alți factori de mediu disgenici, Încercând să elimine efectele acestora asupra procesului de educație, prin criteriile de selecție aplicate. Eugeniștii susțineau că indivizii cu un stil de viață imoral (spre exemplu, infractorii și prostituatele) sau bolnavii de alcoolism sau sifilis erau categorii ale populației cu șanse mari de a da naștere unor copii cu dotări intelectuale inferioare 36. În astfel
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
de alcoolism sau sifilis erau categorii ale populației cu șanse mari de a da naștere unor copii cu dotări intelectuale inferioare 36. În astfel de situații, selecția urma să fie realizată nu la nivelul copiilor, ci deja la nivelul părinților. Eugeniștii s-au adresat În principal adulților și au folosit o retorică a rușinii, În speranța de a trezi un sentiment mai puternic al responsabilității față de generațiile viitoare, În termeni cu care publicul larg era deja familiarizat: „Ce trist e să
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
constituie o primă bază de date din care se puteau selecta atât copiii cu o inteligență potențial sub medie, dar și cei al căror „pedigreu” Îi recomanda ca posibili membri ai elitei intelectuale. Existau două grupuri sociale care, În opinia eugeniștilor, aveau cel mai mare potențial de a genera indivizi excepțional de inteligenți și de talentați și ale căror dosare biologice trebuiau, În consecință, studiate cu scrupulozitate: clasele de mijloc și țărănimea. Eugeniștii au prezentat procesul de selecție bazat pe dosare
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
intelectuale. Existau două grupuri sociale care, În opinia eugeniștilor, aveau cel mai mare potențial de a genera indivizi excepțional de inteligenți și de talentați și ale căror dosare biologice trebuiau, În consecință, studiate cu scrupulozitate: clasele de mijloc și țărănimea. Eugeniștii au prezentat procesul de selecție bazat pe dosare biologice ca pe o modalitate de a Încuraja cetățenii adulți să se comporte responsabil În viața de zi cu zi, tocmai pentru că orice decizie putea avea repercusiuni ireversibile asupra mobilității sociale a
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
cu umerii Înguști, fără musculatură puternică și cu păr moale și rar era etichetat drept efeminiat și avea foarte puține șanse să fie selectat pentru o școală de elită 45. Prin faptul că reduceau definiția identității de gen la corp, eugeniștii au contribuit agresiv la polarizarea semnificației asociate multor aspecte implicate În aparența fizică pe coordonatele unei dihotomii feminin-masculin. Deși eugeniștii au discutat extensiv importanța reformării criteriilor de selecție a elevilor În școli, ei au oferit doar indicii vagi despre cine
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
șanse să fie selectat pentru o școală de elită 45. Prin faptul că reduceau definiția identității de gen la corp, eugeniștii au contribuit agresiv la polarizarea semnificației asociate multor aspecte implicate În aparența fizică pe coordonatele unei dihotomii feminin-masculin. Deși eugeniștii au discutat extensiv importanța reformării criteriilor de selecție a elevilor În școli, ei au oferit doar indicii vagi despre cine urma să dirijeze procesul de selecție. Testele de inteligență ar fi putut, teoretic, să fie administrate de oricine, pentru că erau
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
doar indicii vagi despre cine urma să dirijeze procesul de selecție. Testele de inteligență ar fi putut, teoretic, să fie administrate de oricine, pentru că erau relativ ușor de interpretat. Administrarea testelor de aptitudini necesita Însă un personal special instruit. Autorii eugeniști au menționat În trecere rolul important pe care profesorii urmau să Îl aibă În Întregul proces, dar nu au propus nici un program de instruire a acestora, un element crucial Însă pentru realizarea planului mai larg de a folosi mai eficient
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]