977 matches
-
doctor; 5) nume care precizează cadrul etnic sau regional căruia îi aparține interlocutorul: român, francez, moldovean, oltean; 6) nume folosite metaforic: nume avînd trăsătura [- uman] - pui, măgar, floricică; nume mitologice sau religioase: zeiță, înger(aș); nume cu nuanțe calificative sau evaluative: hoț, crai; în funcție de context, acestea reflectă o atitudine favorabilă sau nefavorabilă, peiorativă, ironică a locutorului față de interlocutor (puiule, hoțule); 7) substantive provenite din adjective, prin conversiune - trimițînd către anumite elemente percepute subiectiv de către locutor: relații între interlocutori - drag, scump, iubit
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lui. Contextul extraverbal al enunțului a fost conceput ca avînd trei aspecte: 1) orizontul spațial comun al locutorilor, 2) cunoașterea și înțelegerea situației și 3) evaluarea acestei situații, încît discursul nu reflectă situația ca în oglindă, ci printr-un bilanț evaluativ. Evidențiat sau nu la nivelul expresiei, contextul extraverbal poate determina, uneori în mod hotărîtor, structura și conținutul discursului. V. apreciere, context, enunț, modalitate, reformulare. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN EVENIMENT DISCURSIV. Potrivit lui M. Foucault, un enunț este întotdeauna un
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
distinge însă și schimbul trunchiat, adică schimbul alcătuit dintr-o intervenție inițiativă care nu atrage după sine o intervenție reactivă verbală sau nonverbală. Schimbul poate fi format din una, două sau trei intervenții ale partenerilor, în ultimele două cazuri interacțiunea evaluativă avînd menirea de a repara ofensa adusă feței negative a interlocutorului prin intervenția inițiativă și restabilindu-se astfel echilibrul interacțional. Evaluativ aici nu trebuie înțeles în sensul său uzual, ci presupune elementul terțiar al schimbului, prin care este închis schimbul
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
sau nonverbală. Schimbul poate fi format din una, două sau trei intervenții ale partenerilor, în ultimele două cazuri interacțiunea evaluativă avînd menirea de a repara ofensa adusă feței negative a interlocutorului prin intervenția inițiativă și restabilindu-se astfel echilibrul interacțional. Evaluativ aici nu trebuie înțeles în sensul său uzual, ci presupune elementul terțiar al schimbului, prin care este închis schimbul de către inițiatorul său. Această intervenție se poate realiza prin trei metode, care nu se exclud una pe cealaltă, existînd posibilitatea cumulării
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poate realiza prin trei metode, care nu se exclud una pe cealaltă, existînd posibilitatea cumulării lor: 1) repetarea intervenției anterioare sau a unei părți din aceasta; 2) inserarea unui element prin care este asigurată recepția și care poate avea valori evaluative sau emoționale: ah, bine, ah, deci așa etc.; 3) diverse comentarii: așa este, foarte bine etc. Încercînd să stabilească frecvența apariției schimburilor binare și a celor terțiare, E. Goffman stabilește distincția dintre schimbul confirmativ și schimbul reparator. Schimburile confirmative, care
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Publishers, col. "Janua Linguarum", Series Minor 119, The Hague, 1971; Het denken van de grens. Vier opstellen over Derrida's grammatologie, Acco, Leuven, 1975; Contexts of Understanding, J. Benjamins, col. "Pragmatics and Beyond", 6, Amsterdam, 1980; Semiotics and Pragmatics. An Evaluative Comparison of Conceptual Frameworks, J. Benjamins, col. "Pragmatics and Beyond", IV, 7, Amsterdam, 1983; Les passions. Essai sur la mise en discours de la subjectivité, P. Mardaga, col. "Philosophie et Langage", Bruxelles, 1986; Prolégomènes à la théorie de l'énonciation. De
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mai exista. Să presupunem că în toate școlile din România se predă și se învață bine, se dau note în mod absolut corect. Dar „reforma“, chiar și în aceste condiții ideale, rămâne absurdă. Fiindcă există trepte de exigență, de severitate evaluativă. Condițiile de examinare la Oxford sau la Stanford nu sunt aceleași cu cele de admitere la Facultatea de Construcții din Iași. Nici concurența nu e aceeași. Cu cât o instituție de învățământ și de cercetare este mai prestigioasă, cu atât
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
îi privește pe literați, discursul este de departe cel mai interesant domeniu al poeticii narative. Istoria pare a se concentra asupra modelelor de narațiune pre- artistice, convenționale și bazate pe eveniment și personaj, lăsînd puțin loc pentru contraste sau discriminări evaluative - un nivel la care paternitatea literară pare o preocupare irelevantă. Discursul privește conlucrarea artistică și individualizată a genurilor, convențiilor, modelelor de bază ale istoriei, în stilurile, vocile și manierele distincte ale diferiților autori. La bine și la rău, așa cum probabil
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Bahtin (1981) este foarte relevant. În măsura în care cele două fațete ale focalizării (psihologică și ideologică) depind de felul în care lucrurile sînt evaluate, se pare că există destul spațiu de intersecție între cele două - din contra, focalizarea perceptuală spațio-temporală nu este evaluativă prin definiție, ci pur și simplu o dezvăluire prin implicație a timpului și locului de unde și cînd se face focalizarea. Putem vorbi, într-o situație tipică, despre un personaj principal care se abate de la normă ca relevînd o psihologie stranie
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cu valoare generalizatoare sau cele care sînt expresia unor opinii personale de genul acelora din Jane Eyre, citate anterior (există multe exemple în acest sens, ultimul fiind „Femeile simt în același mod ca și bărbații”). Trebuie să amintim și adjectivele evaluative, adverbele în general, ca și verbele care redau gîndurile, senzațiile și reacțiile unui personaj („a observat că...; s-a mîhnit din cauză că...”), denumite colectiv verba sentiendi.. Un fragment de narațiune în care se regăsesc unele dintre aceste elemente este, asemenea celui
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în tăcere împotriva destinului lor... Se presupune că femeile sînt foarte calme în general: dar în acest caz au același sentiment ca și bărbații... Nu este deloc dificil să transformăm acest fragment la persoana a treia, dar renunțarea la vocabularul evaluativ, frazele generice, modalitatea deontică și înlocuirea acestora cu modalitatea epistemică și perceptuală ca și îndepărtarea comparativelor, toate duc la crearea unui text total diferit: Se pare că nu toți oamenii sînt mulțumiți cu liniștea colibei lor: unii vor frămîntări sau
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
trăsături lingvistice pentru a depista o perspectivă predominant pozitivă, neutră sau negativă. Așadar, deoarece această abordare pune în evidență posibilitatea de a stabili cu precizie stilul și punctul de vedere prin particularitățile de alegere textuală (verbe modale, verba sentiendi, generice, evaluative ș.a.m.d.), nu trebuie să reducem textul la un simplu fragment. De exemplu, am observat că descrierile introduse prin „ca și cum”, „de parcă”, „precum” pot determina o îndepărtare de la narațiune, nesiguranță („ca și cum ar fi supărat” - era sau
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
descrie sau a-și descrie poziția (aflăm numele lui de familie, Pemberton, de-abia în cel de-al doilea paragraf). Inserate în textul dat, descrierile precise sînt cu precădere un mijloc simplu de caracterizare care este, în același timp, și evaluativ la modul subtil, creînd în mod fățiș ideea unei simpatii detașate față de Pemberton, îndeajuns de detașată ca să permită tratarea ironică a situației lui. Tabloul se complică și mai mult, ca de pildă în: [băiețelul] îl privi drept în ochi, necruțător
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în care personajul ajunge în vamă - poate fi așteptată relatarea iminentă dacă au fost sau nu au fost opriți și prinși - fiecare întîrziere sau elaborare a pașilor următori creează și constituie suspansul. Acolo unde apare, suspansul este marcat de textul evaluativ (vezi Labov): descrieri ale stărilor de spirit, ale decorurilor, ale evenimentelor în desfășurare, fără limite temporale clare (cu efecte intensificatoare); secvențe retrospective și prospective, rezultate ipotetice și imaginate, evenimente contemporane, altele decît cele prezentate de linia narativă (cu efecte comparative
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
aparența sau iluzia unui control asupra personajelor nu trebuie exagerate: în spatele tuturor persoanelor fictive, oricum s-ar face relatarea, se află naratorul care controlează, iar scena se înviorează, de exemplu, prin inserarea unor secvențe de vorbire directă în contexte-cadru pronunțat evaluative - vezi Fludernik (1993) și Sternberg (1982). Dar dacă agitația personajelor și aparenta autonomie sînt corolare potențiale ale reproducerii în Discursul Direct, atunci, la fel, Discursul Indirect devine dezirabil cînd un narator consideră că reflectarea unei astfel de agitații nu este
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Theodor Codreanu nu este adeptul dogmatic al unei singure metode critice. El a fost de la început conștient de posibilele riscuri, căci a absolutiza o metodă echivalează cu moartea exegezei adevărate. Ca atare, hermeneutul transparent în sens maiorescian convoacă la ospățul evaluativ autorități incontestabile, fie din domeniul criticii și istoriei literare, fie din domenii conexe ori complementare, pe de o parte, pentru a folosi și topi ideile în demonstrație, pe de alta pentru a se delimita polemic. Scriitura critică, discursul ca structură
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
asupra trecutului românesc a fost acomodată noii condiții socio-politice a societății românești postdecembriste. Iradiindu-se în straturile profunde ale conștiinței istorice românești, trei noi idei inter-relaționate s-au impus ca principii organizatoare ale memorie naționale post- comuniste: democrația ca principiu evaluativ, Europa ca noul cadru de referință (spațial, istoric, axiologic, civilizațional) în locul autohtonismului cu tendințe autarhice moștenit din național-comunism; anticomunismul, care a dus la configurarea unui panteon al disidenților ca substitut structural pentru panteonul proletar-partinic edificat de vechea ordine socio-politică. Democrația
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
a diluării pasiunilor etnice resurgente în anii '90 și a intensificării eforturilor politice de integrare în structurile europene, națiunea a încetat să mai fie ideea motor a conștiinței istorice românești. În locul ideii naționale, democrația liberală a fost instalată ca principiu evaluativ în privința trecutului românesc. Noul binom evaluativ, aplicat maniheistic, devine democrație/ liberalism vs. dictatură/totalitarism. Pe acest fundal dominat de ideea de democrație liberală și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
anii '90 și a intensificării eforturilor politice de integrare în structurile europene, națiunea a încetat să mai fie ideea motor a conștiinței istorice românești. În locul ideii naționale, democrația liberală a fost instalată ca principiu evaluativ în privința trecutului românesc. Noul binom evaluativ, aplicat maniheistic, devine democrație/ liberalism vs. dictatură/totalitarism. Pe acest fundal dominat de ideea de democrație liberală și a celei de societate deschisă, se precizează tot mai clar "cultul societății civile", însoțit de credința cvasi-mesianică în puterea izbăvitoare a societății
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
sa. Dacă manualele au demonstrat posibilitatea de a realiza sinteze între cercetare și teorie, atunci știința politică spaniolă și-a demonstrat de curînd măsura propriei maturități [Caminal Badia 1996], chiar dacă cu o oarecare dependență față de dreptul constituțional. În Statele Unite Discursul evaluativ devine mult mai complex în ceea ce privește SUA. Știința politică americană este, pe de o parte, o activitate culturală relativ recentă (există de aproape un secol) dar continuă; numărul cercetătorilor americani îl depășește pe cel din toate celelalte țări, luate împreună. Constantă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sa) extinde orizontul de sensuri ale formulei în cauză. Aceasta devine "nucleu noematic" adică se află în centrul "judecatului" ca noemă a actului judecății (de a judeca) structurând alte elemente care participă la noema judecății, toate de natură afectivă, practică, evaluativă, nu propriu-zis "logică". "Același 'S este P' care formează nucleul noematic poate fi 'conținutul' unei certitudini, al unei evaluări a posibilului sau al unei conjecturi etc. În noemă, acest mucleu 'S este P' nu rămâne izolat."7 Dar certitudinea, posibilul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de dependență dintre gând și expresie decurge, de fapt, ceea ce am putea numi "a doua formalizare a logos-ului" (după cea dintâi petrecută în logica aristotelică). Fiind a doua, formalizarea aceasta este, desigur, și mai adâncă decât cea anterioară. Conștiința evaluativă, care, pe baza unor scheme logice întemeiate în "principii logice", atunci când nu sunt chiar scheme ale acestora, operează autorizări judicative, își întărește aspectul operațional după care "formalul" ceea ce ea, de fapt, constituie obiectual reprezintă instanța decisivă în privința oricărui sens într-
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formalizări a logos-ului, și chiar atunci când ea refuză, din perspectiva anumitor "teorii semantice", orice sens pentru "sens". Fără îndoială, cercetările semantice pe care le invocam mai devreme scot la iveală "sensuri" pentru toate instanțele (constituiri obiectuale ale unei conștiințe evaluative) enumerate mai sus și diferențe între ele, confruntări de puncte de vedere privind rostul pragmatic al unora sau al altora etc. Toate acestea sunt firești în orizontul logos-ului formal (și al celui re- formalizat, doar sugerat pană acum). În
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
biologici > factori culturali factori culturali > factori biologici diferențele dintre grupuri sînt explicate prin factori nonculturali diferențele dintre grupuri sînt explicate prin factori culturali măsurătorile sînt independente de context măsurătorile sînt dependente de context instrumente psihologice standardizate instrumente calitative acceptă comparații evaluative Discriminare dihotomică cei doi poli extremi reprezentînd mai degrabă tipuri ideale epistemologice refuză comparațiile evaluative perspectiva imposed etic (din "afară") perspectiva derived emic (dinăuntru) sau antropologiei culturale (C care lămurește aria noțiunii de "cultură" și funcționalitatea acesteia), ci este necesară
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diferențele dintre grupuri sînt explicate prin factori culturali măsurătorile sînt independente de context măsurătorile sînt dependente de context instrumente psihologice standardizate instrumente calitative acceptă comparații evaluative Discriminare dihotomică cei doi poli extremi reprezentînd mai degrabă tipuri ideale epistemologice refuză comparațiile evaluative perspectiva imposed etic (din "afară") perspectiva derived emic (dinăuntru) sau antropologiei culturale (C care lămurește aria noțiunii de "cultură" și funcționalitatea acesteia), ci este necesară o sinteză interdisciplinară care aduce laolaltă toate aceste perspective. Printr-un asemenea demers se aprofundează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]