1,423 matches
-
întru cei de sus!" (11, 9-10); Luca: "Binecuvântat este Împăratul care vine întru numele Domnului! Pace în cer și slavă întru cei de sus!"; Ioan: "Osana! Binecuvântat este cel ce vine întru numele Domnului, împăratul lui Israel!" (12, 13). Sfanțul Evanghelist Luca arată că și "mulțimea ucenicilor bucurându-se a început să laude pe Dumnezeu, cu glas tare, pentru toate minunile pe care le văzuseră" (19, 37), dintre care cea mai mare a fost învierea Dreptului Lazăr, după cum menționează Sfântul Evanghelist
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
Evanghelist Luca arată că și "mulțimea ucenicilor bucurându-se a început să laude pe Dumnezeu, cu glas tare, pentru toate minunile pe care le văzuseră" (19, 37), dintre care cea mai mare a fost învierea Dreptului Lazăr, după cum menționează Sfântul Evanghelist Ioan despre mulțimi : "De aceea L-a și întâmpinat mulțimea pentru că auzise că El a făcut minunea aceasta - Învierea lui Lazăr" (12, 17-18). Sfanțul Evanghelist Luca mai da si amânuntul: "Dar unii farisei din mulțime au zis către El: Invadatorule
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
19, 37), dintre care cea mai mare a fost învierea Dreptului Lazăr, după cum menționează Sfântul Evanghelist Ioan despre mulțimi : "De aceea L-a și întâmpinat mulțimea pentru că auzise că El a făcut minunea aceasta - Învierea lui Lazăr" (12, 17-18). Sfanțul Evanghelist Luca mai da si amânuntul: "Dar unii farisei din mulțime au zis către El: Invadatorule, cearta-Ti ucenicii! Si El, răspunzând, a zis: Zic vouă: Daca vor tăcea aceștia, pietrele vor striga" (19, 39-40). Intrarea Domnului nostru Iisus Hristos in
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
întâmpina pe Domnul Iisus Hristos asemenea pruncilor din Ierusalimul de acum aproximativ două mii de ani. Intrarea Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim, pe care o sărbătorim în fiecare an în duminica dinaintea Sfintelor Paști, este istorisită de toți cei patru sfinți evangheliști, fiind strâns legată de evenimentele ultime ale vieții trupești a Domnului nostru Iisus Hristos, de ultimele Sale zile petrecute în Ierusalim, de patimile, răstignirea, moartea și Învierea Sa din morți. Sfântul Evanghelist Ioan însă, înainte de a prezenta Intrarea în Ierusalim
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
Paști, este istorisită de toți cei patru sfinți evangheliști, fiind strâns legată de evenimentele ultime ale vieții trupești a Domnului nostru Iisus Hristos, de ultimele Sale zile petrecute în Ierusalim, de patimile, răstignirea, moartea și Învierea Sa din morți. Sfântul Evanghelist Ioan însă, înainte de a prezenta Intrarea în Ierusalim, în capitolul 11 și la începutul capitolului 12 ale evangheliei sale relatează niște evenimente importante, petrecute într-un sat din apropierea Ierusalimului, în Metania. Este vorba de învierea Dreptului Lazăr și de ungerea
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
și la începutul capitolului 12 ale evangheliei sale relatează niște evenimente importante, petrecute într-un sat din apropierea Ierusalimului, în Metania. Este vorba de învierea Dreptului Lazăr și de ungerea Mântuitorului cu mir de către Maria, sora lui Lazăr. Din relatarea Sf. Evanghelist Ioan aflăm că Mântuitorul nostru Iisus Hristos avea un prieten în Metania, prieten care a ajuns să fie bolnav. Surorile lui Lazăr, Marta și Maria, pe care Domnul Iisus Hristos le iubea de asemenea, I-au trimis Acestuia vorbă că
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
l-a înviat pe Lazăr, fapt în urma căruia mulți dintre iudeii prezenți au crezut în El. Alții însă, s-au grăbit să-i înștiințeze pe fariseii care, auzind, s-au hotărât atunci sa-L ucidă. La începutul capitolului 12 Sfântul Evanghelist Ioan prezintă o alta venire a Mântuitorului nostru Iisus Hristos în casa lui Lazăr, pe care îl înviase, prilej cu care Maria, sora acestuia, a uns picioarele lui Iisus Hristos cu mir de mare preț și le-a șters cu
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
doar pe El, ci și pe Lazăr pe care l-a înviat din morți. În ziua următoare Iisus Hristos a intrat în Ierusalimul care se pregătea pentru sărbătoarea Păștilor. Evenimentul este prezentat, cum am spus deja, de toți cei patru evangheliști, din scrierile cărora aflăm că Mântuitorul nostru Iisus Hristos, călare pe un asin, a intrat în cetatea lui David, fiind întâmpinat de mulțimea care, purtând în mâini și așternând în cale ramuri de fenic, striga: „Osana! Binecuvântat este Cel ce
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
în tăcere să aibă credință, ci devenind chiar crainici prin fapte și prin cuvinte ai dumnezeirii Sale. După scularea din morți a lui Lazăr, cea după patru zile, Domnul, găsind un asin care a fost pregătit mai dinainte, precum spune Evanghelistul Matei (21, 1-11), s-a așezat pe el, și a intrat în Ierusalim potrivit proorocirii lui Zaharia, care a spus mai demult: "Bucură-te foarte, fiica ionului, veselește-te, fiica Ierusalimului, căci iată, Împăratul tău vine la tine drept și
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362092_a_363421]
-
sau rugăciunea lui Iisus, era compusă astfel, “Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-ne pe noi” sau, câteodată, simpla invocare permanentă a numelui lui Iisus, pe ritmul respirației . Textele scripturistice care justifică isihasmul le găsim la Sfântul Apostol și Evanghelist Luca 17, 21 “împărăția lui Dumnezeu există în interiorul vostru” și la Sfântul Pavel care recomandă “perseverați în rugăciune” (col. 4, 2), și “rugați-vă fără încetare” (1 Tes. 5, 17). Curentul isihasm, ca toate mișcările teologice de o anumită proporție
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378572_a_379901]
-
putem face într-o Românie care zice-se că este guvernată, zice-se că este condusă ? Răspunsul este simplu : nimic ! Nimic până când nu vom reuși o adevărată schimbare. Încă ceva : eu unul nu am văzut nici un preot, ortodox, catolic, reformat, evanghelist, sau de orice alt rit, care să treacă pe la locul catastrofei, în prima zi de după, pentru a ridica o rugăciune întru liniștirea sufletelor acelor copii nevinovați și morți, spirite care încă nu înțeleg ce anume se întâmplă cu ei. Voi
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT ROMÂNIA de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1765 din 31 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377768_a_379097]
-
propriile fixații, complexe sau penumbre. Dacă astfel de incitări, foarte concrete și identificabile, nu ar fi cu adevărat (vezi recente producții romanești, filme, mediatice etc.), oricum ele ar fi fost inventate. Mereu se vor ivi noi „descoperiri”, noi „interpretări”, noi „evangheliști”, inclusiv În arealul proxim, care să pună la zid temeiurile și axiomele noastre fundamentale. Considerăm că este spre binele edificiului religios și al credinței noastre intime să luăm În calcul și astfel de ispite sau Încercări - care au existat, se
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
este sau trebuie să fie Biserica (oricât de „reprezentativi” s-ar crede, pe baza voturilor care Îi susțin). Nu mai vorbim despre competența teologică, ce nu poate fi transferată altora, inclusiv prin transfigurări artistice (vezi cazul „spectacolului” de rău augur Evangheliștii). Este de dorit ca și În alte domenii să se evite extremele: clericalismul Închistat, conform căruia nimic din ceea ce ține de treburile bisericești nu trebuie lăsat pe seama laicilor, și laicismul generalizat, dizolvant, conform căruia totul În materie de religie ar
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
p. 240). Nu întâmplător numele popular al plantei este în franceză ivraie (de la ivresse = „ebrietate”), iar în italiană capogirlo („amețeală”). Neghina e o plantă toxico-nar- cotică ce nu se dă în mâncare nici măcar animalelor domestice. Ea trebuie arsă, după cum zice evanghelistul Matei. în spațiul românesc, neghina este asociată cu agitația și cearta : „în leagăn mi-ai pus neghină,/ Să nu am în veci hodină”, se spune într-un cântec din folclorul transilvănean. Zicătoarea populară „a semăna neghină” înseamnă „a provoca discordie
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
interesului practic asupra dezinteresului teoretic. Și, întîi de toate, a oralității asupra scrierii. Iisus predică. Nu analizează. Nu stăpînește arta dialogului. Nu are nici discurs, nici metodă. El povestește întîmplări simple oamenilor simpli. Vorbește prin simboluri și parabole. Apostolii înșiși, evangheliștii, se simt în largul lor vorbind. Ei fac din vorbit o marcă de diferențiere și de raliere față de farisei și a saduchei. Argumentul lor: noi nu argumentăm, noi mărturisim. "Legea a devenit Cuvînt, Vechiul Testament, Noul Testament." Epistole sau fapte, scrierile lor
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
nu mor. Și voi slăvi numele cel mai umil cu condiția să mă scape de neliniștea primă și ultimă care îmi pecetluiește existența. Purtătorii de vești proaste sînt omorîți, dar niciodată nu i s-a făcut o primire proastă unui evanghelist etimologic, binevestitorul care vine să vă anunțe: în seara asta fiți pregătiți, judecata de apoi trebuie să vă găsească trezi. Răspîndirea zvonurilor de această natură vine de la sine, e ca o dîră de cenușă, mai ales pentru cercurile sărmane, de
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
venit imediat la reîncarnare, prin modelul acaparării unui corp fizic. Dar, fiind în pragul saltului calitativ spre regnul semizeilor, a realizat aceasta, reîn“carnarea” adică, dar în corp astral. Este bine de reamintit (v. §II.4.3.5) că Ioan Evanghelistul, descriind Apocalipsa, a avut doar o “vedenie alegorică și simbolică a lui Christos [54]”; după “înălțare”, Christos i s’a arătat” Și atunci doar unora, celor pregătiți deja încă din vremea când el era în viața terestră, să-l perceapă
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
alte privințe. Totuși, Vasilide se distinge într-un fel particular. Faptul merită a fi relatat: Isus, zice el, a fost trimis pe pământ de către un tată necunoscut. Nimic foarte anormal pentru moment. Scena în chestiune are loc în ziua morții. Evangheliștii tergiversează: ori Isus își poartă singur crucea, și acesta este sensul creștinismului, ori, conform spuselor lui Luca, Simon din Cirene este cel care i-o poartă, ceea ce pare ciudat: cum adică să poarte crucea unui Mântuitor? Filosoful gnostic pune toată lumea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
textului lui Pavel din Tarsus: grația divină e suficientă. Filosoful gnostic pare îndreptățit să-și propovăduiască doctrina dat fiind că se pretinde a fi depozitarul secretelor sale - printre care și cel al farsei jucate lui Simon din Cirene - datorită confidențelor evanghelistului Matei în persoană. Cum să te îndoiești de o sursă atât de sigură? De vreme ce este vorba de adevăruri din evanghelie... Pe terenul moralei, Vasilide trage aceleași concluzii ca și Simon Magicianul: el adaugă o critică a Bisericii pe cale de a
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
ea trosnește, crapă, stă să explodeze. Nimeni nu știe acest lucru, doar inconștientul unor firi deosebit de sensibile poate înregistra zguduirile seismice ale civilizației antice, ale cărei ceasuri sunt numărate... Suntem prin anul 120 d.Hr. între 60 și 150, niște evangheliști lucrează la elaborarea unei mitologii considerabile, menită să cunoască un succes nemaiîntâlnit, Clement Romanul cizelează niște epistole, Quadratus publică primul exercițiu apologetic creștin, Ignațiu din Antiohia sau Policarp suferă martiriul, agitația se intensifică în tabăra negustorilor de lumi nevăzute, propagandiști
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
noțiuni antinomice, virtute și viciu: capitolul Pentru dragoste este urmat de Păcatul pizmii, Pentru bucurie de Păcatul întristării ș.a.m.d. Sunt date definiții ale acestor sentimente și atitudini omenești (cu citate din Socrate, Platon, Aristotel, Pitagora, Ovidiu, Cicero, Seneca, evangheliști ș.a.), urmate de comparații plastice, în simbolizări luate din Fiziolog: mânia este ca ursul, puterea ca leul, temerea ca iepurele etc. Pentru ilustrare sunt folosite istorioare din Biblie, din Alexandria, din Gesta Romanorum sau din hagiografii. Pătrunsă de timpuriu în
FLOAREA DARURILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287021_a_288350]
-
Porfiriu din Tyr care susținuse că Isus Cristos nu era altceva decât un om foarte învățat. Și pentru că păgânii, tot conform învățăturii lui Porfiriu, subliniau contradicțiile existente în povestirile din Evanghelii, Augustin explică faptul că există un esențial Consens între Evangheliști (De consensu Evangelistarum). Urmează noi opere de combatere a maniheilor pe care putem doar să le menționăm: Contra epistolei lui Mani pe care o numesc „fundament” (Contra epistulam Manichei quam vocant fundamenti), focalizată pe o scrisoare atribuită lui Mani care
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
era un răspuns la cinci întrebări puse de scolasticul Anatolie; aici, Efrem afirma, între altele, că Isus Cristos a înviat cu tot cu trup, că Adam a fost creat nemuritor (o opinie care îl apropie de poziția lui Iulian de Halicarnassus), că evanghelistul Ioan supraviețuiește undeva împreună cu Enoh și Ilie în așteptarea sfârșitului lumii. Al treilea tratat, scris pentru doi asceți din Cilicia, Domnus și Ioan, lua apărarea conciliului de la Calcedon și a formulelor „o singură ipostază a Logosului întrupată” și „un singur
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
pe autor în cadrul contextului originilor creștinismului. Astfel, scrisoarea a șaptea evocă fenomenele cerești care au însoțit moartea Domnului și pe care Dionisie putuse să le observe de la Heliopolis (în Egipt), unde se găsea în acel moment. A zecea este adresată evanghelistului Ioan, exilat în insula Patmos (conform tradiției creștine, bazate pe primul capitol al Apocalipsei): scrisoarea îi prezice eliberarea iminentă și întoarcerea în ținuturile Asiei. Deși autenticitatea corpusului a fost contestată de Hipațiu în 532 și de alții în perioada Antichității
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
urmele lui Porfiriu, care susținuse că Isus Cristos nu era altceva decît un om foarte înțelept. Și pentru că păgînii, tot conform învățăturii lui Porfiriu, subliniau contradicțiile existente în relatările din Evanghelii, Augustin explică faptul că există un esențial Consens între Evangheliști (De consensu Evangelistarum). Urmează alte opere de combatere a maniheilor, pe care putem doar să le menționăm: împotriva epistolei lui Mani pe care o numesc „fundament” (Contra epistulam Manichei quam vocant fundamenti), avînd ca subiect o scrisoare atribuită lui Mani
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]