881 matches
-
Sociologul bucureștean, urmând topologia lui Donald N. Levine, apelează de fapt la logica internă a sociologiei care cuprinde concepte, teorii, doctrine, metode, orientări, școli, paradigme etc., toate devenind criterii ce fac posibile tot atâtea istorii ale sociologiei, desigur parțiale: * criteriul evoluționist (pozitivist) * școala sociologică; * ideea sociologică, conceptele și perspectivele sociologice; * repere (figuri) exemplare ale sociologiei; * sinteza; * paradigma sociologică; * ideea sociologică și contextul cultural; * ideologia; * criteriul național ; * originea sociologiei; * perspectiva dialogală . Deducem de aici că istoricii sociologiei au urmat căi diferite pentru
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
l-a făcut să sufere și de ipohondrie. A început să consume și să devină dependent de opiu și de morfină. La 60 de ani a rămas invalid. În 1862 Spencer a publicat Primele principii, o expunere a teoriei sale evoluționiste cu privire la principii din toate domeniile vieții. Această lucrare a constituit baza operei sale fundamentale intitulate Sistem de filosofie sintetică. Abordările sale multilaterale i-au făcut pe cunoscuți să-l supranumească exhaustive Spencer. În 1882 face o călătorie în SUA, iar
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
adeptul liberalismului politic, condamnând ca fiind nefructuoasă social orice intervenție legislativă autoritară. Influențat de Darwin, el face loc în înțelegerea vieții sociale ideii de supraviețuire, de selecție naturală prin care, în practica socială, pot fi corectate deviațiile iminente. * Concepția sa evoluționistă are rădăcini adânci în convingerea potrivit căreia societatea poate fi comparată cu un organism, ea este chiar un organism. În acest fel, Spencer este adeptul direcției organiciste în sociologie, construind o sociologie organicistă, curent cu mare căutare în a doua
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
cu Premiul Balzan pentru biologie, mai exact: „Pentru studiile fundamentale între prinse între 1971 și 1978 asupra metabo lismului proteinelor și acizilor nucleici, culminând cu identificarea benzilor specifice ale cromozomilor individuali, prin microscopia în ultraviolet, un nou instrument pentru studiile evoluționiste“. Ulterior, datorită lucrărilor americanului James B. Samner (1887-1956), ale francezilor Bernard Dutrillaux și Jerôme Lejeune și colab., respectivele benzi au fost marcate cu literele Q, G. R. C și T, adevărat cod de recunoaștere a diverșilor cromozomi (doar Q este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
precum complexul TRF1-TANK ½, PINx1 ș.a. b) Proteine ori complexe proteinice cu funcții de protecție a nucleotidelor telomerice. Acestea formează așa numitul complex sheltherin, alcătuit din șase proteine: TRF1, TRF2, POT1, TPP1, TIN2 și RAP1 (fig. 3-36). Din punct de vedere evoluționist, POT1 și TPP1 de la om sunt cele mai conservate de-a lungul schimbărilor majore survenite în filogeneză sau omologii cu complexe proteinice de același tip de la drojdia de bere, unele ciliate (Tetrahimena thermophila) și nematode (C. elegans). În registrul superior
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
A fost uimitor să se constate că dacă drojdia este capabilă să recunoască și să utilizeze secvențe nucleotidice de la capetele cromozomilor de la alt organism, aflat pe o treaptă îndepărtată pe scara evoluției, acest fapt dovedește un înalt grad de conservare evoluționistă a mecanismului de replicare telomerică. Concluzia a fost întărită de constatarea identității secvențelor telomerice de la Termophila și Saccharomices cerevisiae, dovedită prin analiza ADN cu enzime de restricție și teste de hibridizare. Deoarece plasmidele replicate posedau o lungime sporită a ADN
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mai îndelungat de „sculptare“ fenotipică a celulelor canceroase, trebuie să se înțeleagă că factorii celulari și umorali ai apărării imune înnăscute sau dobândite acționează asupra celulelor transformate ca niște veritabili factori presori. Iată-ne privind evoluția procesului carcinogenetic prin prismă evoluționistă. Tot astfel cum în cursul filogeniei și ontogeniei devenirea unor sisteme vii sau aparținând viului (de la moleculă la marile populații de plante și animale) se modifică prin adecvare la mediul extern sau intern al organismului, tot astfel în dinamica procesului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
celulele transformate/neoplazice Conceptul de imunoeditare impune o idee de o maximă importanță atât pentru înțelegerea mecanismului complex al interrelației dintre neoplazie și sistemul imun al organismului, cât și pentru viitoarele orientări ale terapiei anticanceroase. Această idee, aflată sub zodie evoluționistă, are la bază o realitate confirmată de numeroase cercetări din ultimul deceniu (2000-2010) și anume că subpresorii selectivi ai sistemului imun, celulele neoplazice găsesc numeroase tactici de a evita acțiunea distructivă a imunocitelor și a factorilor umorali implicați în apărarea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ciclul primar până la cel liceal, la disciplina Religie, elevii se întâlnesc cu teoria creaționistă (susținută de Biserica Creștină), pentru a explica apariția și evoluția omului și a universului. La rândul ei, știința, în cadrul disciplinelor pe care le studiază, susține teoria evoluționistă (formulată și argumentată de Darwin, în 1858, și susținută de adepții săi). Ambele au generat confruntări pătimașe în ultima sută și jumătate de ani și de la început s-a pus problema incompatibilității celor două teorii. În acest context, se poate
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
la Botoșani și la Iași, tot la Iași începându-și și studiile superioare, urmând medicina, ulterior științele naturale. N. Leon și-a desăvârșit studiile în străinătate, la Iena. S-a consacrat în istoria științei românești ca exponent al gândirii biologice evoluționiste. Sub acest aspect, N. Leon deține un loc important prin rezonanța lucrărilor sale, ca și prin întreaga sa personalitate care a influențat în mod hotărâtor direcțiile de orientare ideologică ale învățământului medical ieșean și ale științei românești în general. Două
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
formă non-providențială a istoriei narative care este precursoarea scrierilor istorice moderne, a trebuit că umaniștii italieni din secolul al XV-lea să-și elibereze narațiunile de acele prime lucruri din trecutul îndepărtat care sunt explicate în Biblie. Geologia și știința evoluționistă nu existau încă pentru a-i ajuta în acest sens. Cu toate acestea, știința contemporană lor filosofia naturală ar fi putut oferi sugestii care ar fi funcționat într-un mod nu pe de-a-ntregul diferit de modul în care științele
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Dewey educația însăși nu se poate sustrage acestei legități. Cum vom vedea, sistemul său pedagogic încearcă să răspundă tuturor problemelor pe care le ridica existența democrației și a revoluției industriale, ținînd seama de sugestiile pe care i le oferea concepția evoluționistă. Înseși criticile formulate la adresa școlii și sistemului de educație tradițional porneau de la recunoașterea acestor trei elemente, care au dat societății americane un profil specific. Vechiul sistem de educație, afirma Dewey, este întemeiat pe autoritatea educatorului; metoda de învățămînt este centrată
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
un proces de "diviziune a muncii", de diferențiere (sentimentele devin mai fine, mai nuanțate, inteligența mai suplă și mai rapidă) și, pe de altă parte, un proces de unificare, de concentrare, care îi conferă putere, fermitate. Întemeindu-se pe concepția evoluționistă, căreia îi adaugă propriile sale observații asupra copiilor, Ad. Ferrière, conform "legii biogenetice", reafirmă paralelismul între viața individuală și evoluția speței umane (6, pp. 40-59; vezi 8). El stabilește mai multe etape de dezvoltare a ființei umane în creștere, care
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sale mult discutate de noi Degenerescența și Minciunile convenționale, pentru care ne luam unii cu alții de păr, dar pe care nu le mai citește azi ni meni; Jules Lemaître, criticul impresionist, alături de Ferdi nand Brunetișre, criticul raționalist și dogmatic evoluționist; criticul danez Georg Brandes și sociologul, astăzi uitat, Charles Letourneau; criminalistul de mare vâlvă pe atunci Cesare Lombroso și deconcertantul Thomas Carlyle, cu al său Sartor Resartus, tradus În franțuzește; Friedrich Nietzsche, abia-abia pe mintea noastră, și Rémy de Gourmont
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dinamica unor ecosisteme naturale; fundamentarea științifică a acțiunilor de selecție și ameliorare a plantelor medicinale; studiul frecvenței unor boli ereditare umane, în perimetrul Moldovei etc. A avut contribuții deosebite în: clasificarea pe criterii informaționale a modalităților de reproducere; dezvoltarea concepției evoluționiste prin definirea rolului reproducerii apomictice în contextul evoluției plantelor; fundamentarea citogenetică a unor procese de evoluție pe orizontală etc. A efectuat specializări și calificări la: Debrețin (Ungaria) - 1964; Halle (Germania) - 1975; Lublin (Polonia) - 1982; Varșovia (Polonia) - 1989; Freiburg (Germania - 1979
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
staudingeriană, ermetică și omogenă, cu „varietăți“ diverse (alpine, polare, insulare) atașate ei din afară, ca un fel de anexe incidentale, a fost Înlocuită cu un nou tip de specie, multiformă și fluidă, constând organic din rase și subspecii geografice. Aspectele evoluționiste ale cazului respectiv erau astfel puse mai clar În evidență prin metode de clasificare mai flexibile și investigațiile biologice au scos la iveală noi raporturi Între fluturi și problemele esențiale ale naturii. Misterele mimetismului exercitau o atracție deosebită asupra mea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Interesul constant al lui Eliade pentru acest scriitor, total neluat în seamă în timpul vieții, e cu atât mai remarcabil, cu cât e vorba de un spirit față de care se afla la antipod : un „agnostic” ireductibil, ireligios și antimistic, pozitivist și evoluționist (dar luându-l în derâdere pe Darwin) ; pe de altă parte însă, ce e drept (și asta contează), un spirit de cea mai desăvârșită libertate, la culme de original, cu un umor tipic englezesc și de o ironie corosivă, iar
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a așeza Biologia și Filosofia, în sens curricular, sub controlul Bisericii Ortodoxe și al celei Greco-Catolice. Senatorul își exprima nemulțumirea că tot ce drege predarea religiei în școală, strică biologia și filosofia. Prima e stricătoare de adevăr fiindcă prezintă ipoteza evoluționistă și pe cea genetică, cea de-a doua fiindcă nu critică pe toată lumea din perspectiva creștinismului și mai are și texte din filosofi rău famați gen Nietzsche și Marx, plus alții de orientare iluminist-raționalistă. Nu m-ar fi alarmat poziția
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
sa au diverse cauze individuale și sociale. Or, cercetările recente susțin exact contrariul: nu există un stadiu istoric anterior, nereligios. De ce? Pentru că religia este consubstanțială condiției umane și, prin urmare, însoțește omul pe tot parcursul existenței lui istorice. d) Explicația evoluționistă a apariției și a dezvoltării religiei. A fost o idee dominantă în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului XX. Religia se dezvoltă în timp, se perfecționează, apoi degenerează, plecând de la formele perfecte și ajungând la altele
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
formele perfecte și ajungând la altele vulgare și patologice. Religia a fost înțeleasă ca un organism asemănător cu societatea, arta, cultura. Religia a fost văzută ca un feno men social și cultural căreia i s-au aplicat cele patru principii evoluționiste ale lui Herbert Spencer: - există legi desăvârșite care stăpânesc orice dezvoltare: socială, biologică, culturală, religioasă; - în evoluție, totul trece prin aceleași stadii/vârste; - evoluția este suficient de lentă pentru ca mutațiile să pară insignifiante; - evoluția se desfășoară în permanență de la vechi
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
care se curba mult în spate. Amândouă arătau îngrozitor. — Oricum nu mai există speciile astea, spuse fata smulgându-mi cartea. — Unicornii sau mamiferele cu coarne fără soț sunt o raritate, ba aș spune chiar o anomalie. De aceea, pe scara evoluționistă sunt considerați orfani. Până și printre dinozauri au existat niște specii uriașe cu trei coarne. Au fost totuși o excepție. De fapt, coarnele sunt considerate arme, așa că nu văd de ce ar fi nevoie de trei. Cu cât sunt mai multe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
secțiune, în capitolul următor sunt analizate la nivelul celor trei discipline (economie, științe politice și sociologie) fundamentele teoriei neoinstituționale. În economie sunt trasate cadrele conceptuale ale teoriilor costurilor tranzacției (O. Williamson, D. North), inițiate de R. Coase, și ale teoriilor evoluționiste (S. Winter și R. Nelson). În științele politice sunt prezentate perspectivele instituționalismului istoric și ale teoriilor alegerii raționale. În ceea ce privește sociologia, abordarea pornește de la fundamentele sau liniile teoretice pe baza cărora se construiesc analizele neoinstituționale: teoriile cognitive inițate de concepția lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
antropologică ce încerca să explice unele comportamente umane, mai ales anormale, pe baza unei motivații profunde. E foarte interesantă geneza și viziunea ei asupra omului. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în plină dezvoltare a scientismului empiric și a doctrinei evoluționiste, doctorul Freud din Viena, (Elfemberger, 1994Ă preocupat de neurologie, dar și de hipnoză, ajunge să reactiveze mari teme ale antropologiei romantice, precum importanța visului, dinamismul inconștientului (ca fiind mai important decât conștiințaă; conflictul intrapsihic și problema morală a vinovăției (psihiatria
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
din spațiul cosmic care, întâmplător sau nu, au ajuns pe pământ. Singurul proces care poate însă explica formarea unor trăsături complexe funcționale drept componente ale naturii umane dar și a tuturor ființelor vii este selecția naturală ca teză a teoriei evoluționiste (Buss et al., 1998Ă. Apariția și evoluția omului presupune criterii selective specifice care favorizează adaptarea la condițiile mediului și diferă, bineînțeles calitativ, de cele corespunzătoare altor specii (Symons, 1992Ă. Trăsăturile complexe funcționale, formate ca variabile individuale, asigură supraviețuirea organismului și
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
gânditori autoarea alocă cel mai mare spațiu lui C. Rădulescu-Motru și apreciem că a procedat corect, întrucât filozoful este autor al unui concept - politicianismul -, cu o carieră publică excepțională, alături de alt concept, cel al formelor fără fond. Din capitolul „Teorii evoluționiste asupra societății” nu lipsește explorarea originalei concepții eminesciene despre societate, cu argumente indiscutabile care susțin existența unei gândiri sociologice la marele poet. Tocmai din acest motiv gândesc că nu este cea mai bună caracterizare dată lui Eminescu drept ,,cel mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]