1,036 matches
-
1608 elevi, 1242 erau români și 691 erau străini, în special evrei 52. În anul 1923, Școala secundară de fete funcționa cu 5 profesori titulari, 4 profesori suplinitori, 5 maiștri; avea un număr de 202 eleve, din care 76 erau evreice, iar 136 erau românce. În același an, Gimnaziul „Grigore Ghica”, funcționa cu 3 profesori titulari, 4 profesori suplinitori, 2 maiștri, avea 359 de elevi din care 161 erau evrei. După recensământul din anul 1930, din cei 162019 locuitori, 57,7
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de timp au funcționat „Asociația culturală pentru emanciparea femeii românce”, Cercul intim, Cercul Amiciția. O existență și o activitate mai intensă au cunoscut: Biblioteca școlii izraelito-române; Cercul cultural al tineretului muncitoresc; Cercul cultural al tineretului evreu, Asociația culturală a femeilor evreice. Au mai fost: o societate corală, trei societăți sportive și un cinematograf 63. În anul 1920, Cercul de domnișoare din Dorohoi funcționa cu 10 profesori și 4 maiștri, avea 70 de eleve, din care 40 erau românce și 30 evreice
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
evreice. Au mai fost: o societate corală, trei societăți sportive și un cinematograf 63. În anul 1920, Cercul de domnișoare din Dorohoi funcționa cu 10 profesori și 4 maiștri, avea 70 de eleve, din care 40 erau românce și 30 evreice. La 28 februarie 1920, prefectul județului răspunde adresei nr.6895 din 19 februarie 192065 a Ministerului de Interne și comunică existența a 5 cinematografe în județului Dorohoi, din care 3 erau în orașul Dorohoi, 2 aparținând românilor Petru Dumitrescu și
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
12 aprilie a fost o întrunire publică în sala Oir Achaim la care au participat 300 evrei din toate stările sociale. Au vorbit profesori de la școala primară despre sionism și Meirovici profesoară la școala evreiască din oraș, despre rolul femeii evreice de a crește copii cu principii sioniste. Studentul Natansohn spune despre suferințele studenților evrei de la studenții creștini din cauza mișcărilor antisemite care sunt în creștere. La fel, într-o notă informativă adresată prefectului județului, datată la 22 aprilie 1928, se spune
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
organizație, care are ca scop apărarea drepturilor lor și reclădirea Palestinei. Un miting sionist a fost organizat de Carol Segal, președintele organizației Carmel, la care au participat și președintele comunității evreilor, Jean Chisis, Clara Axler, președinta Asociației culturale a femeilor evreice, M.Segal din Chișinău și Leon Pinscky care a vorbit despre lipsurile pe care le îndură evreii din Palestina. Brigada specială de siguranță Dorohoi, șef Pamfil raportează prefectului că, „în 7 mai 1929, în sala oir Ahaim a avut loc
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Levi Rabinsohn titulari din 1926, Bruha Șarf din 1934, Sabina Rozen din 1935. Măsurile legislative, care reglementau situația evreilor în învățământ, din august 1940 au creat dificultăți conducerii Comunității, în ceea ce privește menținerea cadrelor didactice în școli, așa cum a fost și cazul evreicei Bruha Șarf, învățătoare de limbă română la Școala izraelito-română de fete din 1934. Pentru a putea fi menținută pe post, la 10 martie 1941, președintele Comunității se adresează Inspectoratului Școlar regional Suceava, solicitând pentru aceasta, autorizație de funcționare ca învățătoare
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
soției și a celor cinci copii; răspunsul șefului Poliției a fost: „evreul de profesie birjar nu este urmărit pentru fapte contrare ordinii și siguranței statului, dar nu se vrea crearea de precedente pentru întoarcerea evreilor”. Același răspuns și în cazul evreicei Zlota Argintaru 1105, văduvă de război, cere repatrierea fiului său Saia Argintaru, cu motivația că „trei suflete chinuite și muritori de foame, slabi de suferințe și mizerie, care le-a îndurat în această iarnă, fără căldură și adăpost, fără sprijin
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
Saia Argintaru, cu motivația că „trei suflete chinuite și muritori de foame, slabi de suferințe și mizerie, care le-a îndurat în această iarnă, fără căldură și adăpost, fără sprijin”. Reține atenția o petiție adresată regelui Mihai I, în numele femeilor evreice deportate la Moghilev. Direcția Generală a Poliției București, prin ordinul nr.11533 din 15 iunie 1942, trimite petiția la Dorohoi și cere avizul șefului Poliției Dorohoi. La 26 iunie 1942, șeful Poliției Dorohoi, Gh.Pamfil raportează că avizul său este
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
de la șantierele de lucru în Transnistria s-au grăbit să se evacueze cu speranța că se vor întâli acolo cu soții lor, lucru ce nu s-a întâmplat pentru că evreii au fost aduși la Dorohoi. Ca dovadă că aceste femei evreice care, în prezent solicită revenirea în țară au plecat prin evacuare nesilite este că, se mai găsesc în localitate multe evreice care, deși nu aveau autorizații pentru rămânerea pe 1100 Ibidem, f.450. 1101 Ibidem, f.453. 1102 Ibidem, f.
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
lor, lucru ce nu s-a întâmplat pentru că evreii au fost aduși la Dorohoi. Ca dovadă că aceste femei evreice care, în prezent solicită revenirea în țară au plecat prin evacuare nesilite este că, se mai găsesc în localitate multe evreice care, deși nu aveau autorizații pentru rămânerea pe 1100 Ibidem, f.450. 1101 Ibidem, f.453. 1102 Ibidem, f.456. 1103 Idem,Fond comunitatea evreilor din Dorohoi, ds.22/1942, f.90. 1104 Idem,Fond Poliția Dorohoi, ds.367/1943
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
în mai multe orașe manifestând contra proiectului pentru Înființarea Consiliului legislativ în Palestina, prin care elementul arab este socotit ca factor politic determinant și care desconsideră elementele evreiești. La 10 ianuarie 1936 a sosit Caplan Estera pentru a organiza femeile evreice sioniste. A pus bazele asociației Viza... Executiva Sionistă aleasă la 26 ianuarie 1936 are ca președinte pe dr.I. Niemirower și vicepreședinți dr. A.Mibashan și D.Nusbaum și și-a început activitatea lansând un Manifest prin care face apel la
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a se citi: a o parazita, n.n.) În ea pentru o activiza”, evident, În formatul comunist pe care și-l dorea el. Pe lângă aceste nereușite, iată și una pozitivă, sigur pe placul boșilor bucureșteni: „Asistența socială a grupului de femei evreice care are ca activitate ajutorarea repatriaților, am luat contact și au fost convocate la o ședință a C.D.E. unde s’a hotărât contopirea cu secțiunea noastră de asistență socială”, care nici măcar nu fusese „activizată” potrivit recunoașterii scrise a lui Terdiman
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
revendice sau să le primească la reforma agrară pentru producție cerealieră. Iată și o activitate care poate fi notată cu f.b.: „La 2 noiembrie am avut o Întrunire a secției femenine cu o participație de circa 150 de femei evreice unde 2 vorbitoare pregătite de noi (subl.ns.) și-a expus planul de muncă atât pe linia asistenței sociale cât și pe linia culturală”. Altă acțiune pe care ne permitem să o notăm cu 6, datorită numărului scăzut de participanți
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să-și caute de sănătate, se simte lipsa ei din mijlocul femeilor și se va resimți mai ales că biroul județean a PCR a trimiso În producție fără a avea timpul necesar ca munca să nu sufere În mijlocul femeilor evreice În lipsa ei”. Ca o contrapondere la acțiunile distructive ale comuniștilor din CDE, la nivel Înalt și apoi la județe și reședințe de plăși s-a Înființat Partidul Evreiesc care avea cu totul alte obiective față de rivalul său. Iancu Gutman a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
majoritatea, meseriașii din toate ramurile, stau de luni de zile fără ocupație, cea mai mare parte fiind sfătuită să se adreseze clientelei rurale despre care nu poate fi vorba Întrucât e scoasă din circuitul economic (subl.În orig.)”. Cererile doamnelor evreice hușene vădeau În modul cel mai crud și sincer cumplita disperare de care fuseseră cuprinse: „Acești pauperi nu au nici o posibilitate de agonisire a minimului de existență, În consecință fiind expuși a pieri de inaniție, iată situațiunea În care se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
rolul lui în film nu s-a consumat, mai ales că tocmai l-am văzut pe profetul orașului, romînul Mailat (Dorel Vișan), prorocind că între prieteni se va naște trădarea. îl vedem pe Felix cum se îndepărtează de prietena lui, evreica Gisela, pînă cînd ea e exmatriculată sub ochii lui, iar el, după un moment de derută, li se alătură celorlalți fanatici care cîntă Imnul Transilvaniei mărșăluind pe loc. Vedem, de asemenea, că Felix, spre deosebire de Hans, nu se va fanatiza niciodată
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de copii, n-au avut noroc să cunoască și ei cât de cât lumea. Am să mă rog de mama și de tata să mă lase să merg la Galați, la mătușa Zoița ca să învăț mai bine croitoria, că la evreica aceea din Pungești nu am putut prinde prea mult, îmi dă să fac numai lucru de mână, iar la mașină nu mă lasă să cos decât de față cu ele. Acum mă lasă mai mult , dar numai după ce se termină
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
în căutarea unui "chilipir", și încheiam deplasarea la un mic local de pe malurile Tejo. În liniștea înserării, îmi aminteam de Toledo cel de demult, zugrăvit atât de viu de scriitorul german Lion Feuchtwanger în romanul său "Die judin von Toledo" "Evreica din Toledo". La Segovia obiectivul era apeductul roman, pe care nu mă mai săturam să-l admir, mai ales de când aflasem că respectiva construcție de 2000 de ani este folosită și azi, prin vechile canale fiind montate țevile care aprovizionează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
iritat): „Treci la locul dumitale!”. O spune pe un asemenea ton, Încât bat În retragere - spre deosebire de hasidimi, care sunt bine dispuși și exult) peste tot. Pentru ei, ordinele pe care le dau aceste femei tinere În uniform), ce nu sunt evreice, nu fac nici dou) parale. Pentru ei, sunt niște simple Însoțitoare, niște „exotice care servesc”, orice, numai ființe nu. Anticipând un moment delicat, Îi cer Însoțitoarei de bord s)-mi serveasc) pentru prânz mâncare cușer. Nu pot, pentru c) nu
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Membrii kibbutzului formeaz) un grup mixt. Este doar un singur evreu ortodox, care nu are o comunitate religioas) unde s) se roage. Sunt câțiva neevrei mai b)trâni - unul este spaniol, altul nordic - care s-au c)s)torit cu evreice și s-au stabilit aici. Spaniolul, un anarhist, acum, dup) dispariția lui Franco, se gândește s) se Întoarc) În Spania. Un membru al kibbutzului este un finanțist genial, altul a fost un ofițer superior care, din motive necunoscute, a c
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
țațe din Israel nu-i face viața prea ușoar). Consult) peste șaizeci de femei pe zi. Reușește uneori s)-i conving) pe tineri s) se Însoare cu iubitele lor care au r)mas Ins)rcinate. Le Încurajeaz) pe tinerele mirese evreice, originare din ț)rile arabe, care se plâng c), deși sunt c)s)torite de dou) luni, Inc) nu au r)mas Ins)rcinate. Cand se las) Întunericul și Închide cabinetul, urc) sc)rile În apartamentul s)u și se
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
care aș numi-o a discuțiilor neoficiale, obositoare și inutile, chiar dacă îmi erau impuse de cei care îmi voiau binele. Țin minte că m-am plimbat pe cheiul Dâmboviței, între Piața Națiunii și Podul Mărășești, cu o colegă de an, evreică, cu care până atunci nu stătusem aproape deloc de vorbă și care, de pe poziții de clasă, ca să zic așa, încerca să-mi demonstreze, cu argumente, că dreptatea nu era de partea mea. O bizară plimbare ideologică! Unchiul, pe atunci ministru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
limba maternă, silind-o să intre într-o alta ca într-o coajă străină, pentru un miez exploziv de un gen ținând strict de limba de origine. E drept că Nabokov a fost ajutat și de „geniul” soției sale, Vera, evreică. La fel cum Conrad a fost ajutat mult de soția sa și chiar Cioran, de Simone, al cărei nume pe nedrept nu apare pe nicăieri, atât de egoiști sunt scriitorii cu „îngerii lor casnici” transformați în „scribi”. Așa cum poetul polonez
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
răbdare, chiar dacă nu reușește să o exprime totdeauna prin gesturi exterioare. Se afecționa profund de persoanele care îi inspirau încredere. Iubește natura și animalele. Încă de copil rămânea încântat în fața coliviilor de păsări. Deseori, ducând comenzile de lucru la surorile evreice Sara și Rebecca, devia spre Piazza Erbe pentru a rămâne extatic în contemplarea păsărelelor, îmbătându-se de trilurile și frumusețea penajului acestor creaturi minunate. Într-o zi a strâns de pe drum un pui de graur, căzut din cuib. L-a
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
două surori israelite nubile, Rebecca și Sara. Giovanni mergea deseori să ia hainele de refăcut ori de ajustat cu borduri și dantele și le repurta confecționate la magazin. Se oferea să le facă și lor mici comisioane. Cele două domnișoare evreice îndrăgeau mult acest copil atât de bun. Giovanni își va aminti marea devoțiune a celor două surori pentru Sfânta Biblie. Odată le scăpă din mână Cartea Sfântă și căzu pe pământ. Ele au ridicat-o cu respect și au sărutat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]