36,782 matches
-
înalt și o conștiință ca Tudor Vianu a cedat într-un anumit moment în fața politicului, și nu în forme grave, nu înseamnă că locul în cultura autohtonă îi va fi compromis. Cîtuși de puțin. Portretul său va fi - doar - mai exact; și - poate - chiar mai uman, dacă ne gîndim la drama interioară a cărturarului. După cum mai aproape de realitate vor fi și profilurile altora, care, ei, nu s-au frămîntat la rîndul lor prea mult!". în raport cu Mircea Zaciu, evantaiul aprecierii se restrînge
Trei decenii de critică (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12257_a_13582]
-
dovedește incompetent: nu are cum să-și ducă la capăt misiunea, deoarece se află în mijlocul unui măcel care depășește toate regulile, nu o convinge pe Alejandra să părăsească țara cu el odată ce Castro preia puterea. Cu alte cuvinte, Dapes e exact contrariul lui James Bond, personaj pe care Connery l-a făcut faimos și viceversa. Surpriza e că actorul nu și-a dat seama de acest lucru în timpul filmărilor, și de aici conflictul de care vorbeam. Dar această satiră dăunează și
Degenerarea thriller-ului by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12289_a_13614]
-
superficial și întâmplător alcătuite. Efortul nu mai e la modă, nici documentarea temeinică. Iar cei care le propovăduiesc apar probabil în ochii unora drept academiști, rigizi sau depășiți de vremuri. Tot I.B.Ștefănescu a numit o tânără compozitoare care știe exact ce vrea de la interpret - Diana Rotaru. S-a dovedit câtă dreptate a avut în concertul din 24 octombrie de la Universitatea Națională de Muzică, unde Shakti pentru saxofon și orchestră de cameră (o primă audiție absolută, comandă a Fundației Ernst von
Profiluri dintr-un festival by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/12290_a_13615]
-
la Securitate? Oare numai el a plagiat? Toate marile adevăruri sînt plurale, domnule Manu. Un caz de afurisenie Într-un interviu din cotidianul ZIUA din 8 noiembrie, dl Sorin Dumitrescu îi trage un perdaf zdravăn lui E. Lovinescu, sau, mai exact, conceptului de sincronism pe care l-a inventat, altfel zis ideii că imitarea occidentului materialist și acultural ar fi fiind benefică, deși tocmai ea ne-a privat de apa curată ca lacrima a izvorului nostru românesc și ortodox de inspirație
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12296_a_13621]
-
Pavel Șușară Ee vreo cîțiva ani, mai exact de cînd s-a putut vorbi liber despre subiecte tabu, Balcicul a devenit o prezență artistică din ce în ce mai puternică în spațiul public românesc. Discret la început, ca o simplă tematică pentru colecționari, apoi din ce în ce mai puternic și mai coerent, motivul peisagistic legat
Între istorie șli proiect by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12291_a_13616]
-
Scria texte pentru certificatele de acționar și pentru broșura aferentă (Felicitări - Ați Devenit un Patriot al Pieței Libere din Lituania!) și le tipărea pe hîrtie groasă, textilă. Avea sentimentul că, în sfîrșit, aici, pe tărîmul invenției pure, își găsise chemarea. Exact așa cum îi jurase Melissa Paquette cu mult timp în urmă, era extraordinar să înființezi o companie, extraordinar să vezi banii începînd să curgă. Un reporter de la USA Today îl întrebă într-un e-mail: "E ceva adevărat?" Chip îi răspunse, tot
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
bagaje. Geanta lui Chip fu golită pe pămîntul acoperit cu zăpadă și obiectele dinăuntru cercetate. Îi urmări, împreună cu Gitanas, pe "polițiștii" care sfîșiau tapiseria Fordului și desfăceau podeaua, descoperind rezerva de bani și de țigări a lui Gitanas. - Care e, exact, pretextul aici? întrebă Chip, încă tremurînd violent, dar cîștigînd bătălia cu adevărat importantă. - Sîntem acuzați de contrabandă cu valută și țigări, îi răspunse Gitanas. - Și cine ne acuză? - Mă tem că sînt chiar ceea ce par. Cu alte cuvinte, poliția națională
Jonathan Franzen - CORECȚII by Cornelia Bucur () [Corola-journal/Journalistic/12292_a_13617]
-
pe Lenin în o mie nouă sute șaptezeci și unu n-are dreptul să se bucure, în o mie nouă sute nouăzeci și unu, că Leningradul nu mai e Leningrad? îl are, bineînțeles. Totuși, schimbarea ei diferă de cea a lui Bezuhov. Exact când lumea lor interioară se transformă, Bezuhov și Bolkonski se confirmă ca indivizi; surprind; devin diferiți; libertatea lor se inflamează și împreună cu ea identitatea eului lor; sunt momente de poezie: le trăiesc cu asemenea intensitate că lumea întreagă aleargă în
Milan Kundera - Testamentele trădate by Simona Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12293_a_13618]
-
în titlul citat sensul cuvîntului nu este unul imediat motivat, ci reprezintă o extindere accidentală. Sensul de bază al unui derivat cu sufixul -ar suferă de o anume ambiguitate, pentru că asociază calitatea de agent cu un obiect, fără a indica exact tipul acțiunii: căpșunarul este, în principiu, cel care cultivă căpșuni, dar poate fi și cel care le culege, sau (cazul insectei, probabil) cel care le mănîncă. În utilizarea actuală, sensul dominant, impus de limbajul jurnalistic, a fost de la început legat
"Căpșunar" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12309_a_13634]
-
formare. Puteți explica astăzi în ce a constat această disciplină? N. C.: Bertolt Brecht, într-o poezie, spunea că "omul bun" ("Der gute Mensch") se gândește și la altceva în afara lui însuși. "Disciplina de gândire" și cea "morală" au constat exact în faptul că mă despărțeam de egocentrismul care se năștea în mine (datorită puseurilor creatoare), aderării la o cauză generală și generoasă. Că la ora aceea - în 1940! - aceasta s-a numit pentru mine "comunism" - aceasta merită o mai lungă
Nina Cassian: "Nu m-am despărțit nici o clipă de cultura mea" by Carmina Popescu () [Corola-journal/Journalistic/12285_a_13610]
-
parcă albit (sau era de vină prea puternica lumină?) dirijând cu grație dansurile simple și profunde ale celui care știuse prea bine cum se cucerește publicul. Constantin Silvestri, după mulții ani de dirijorat în Anglia, Japonia, Australia și America de Sud, aflase exact ce trebuie să fie "specificul românesc". Am reușit să ne găsim locurile în teatrul de vară arhiplin (da, plin cu sutele de turiști din Evia, care sosiseră cu autocarele aici în "pustietate" pentru un strop de muzică europeană) înainte ca
Concert în livada cu măslini by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/12314_a_13639]
-
așa cum e gândită de marxism și, în speță, de cel sovietic, - sub titlul Les surréalistes et la révolution. Subiectul reflecției sale privește recenta adeziune la marxism a lui Breton și a suprarealiștilor, foarte discutabilă din punctul său de vedere. Mai exact, adeziunea vizată este cea legată de amintita publicație "Clarté, organul comunist din Paris", același, așadar, la care făcea trimitere și în textul precedent, și de care suprarealiștii se detașaseră după o scurtă perioadă de colaborare. Comentând răspunsul lui Breton (un
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
am putea spune că Istrati e un utopist în dubla dimensiune semnalată, căci visează la binele și eticul colectiv și, în egală măsură, la respectul pentru persoana umană. Negocierea între cele două "morale" este pentru el inacceptabilă sau, poate mai exact, față de relativul echilibru dintre ele, opțiunea sa tinde să privilegieze eticul contra "realismului" politic și a acțiunilor ce decurg din el. Dacă suntem însă mai atenți, observăm că ceea ce Weber numise "morală a acțiunii" sau a "puterii" este într-o
Istrati, Fondane și revoluția by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/12263_a_13588]
-
înalt și o conștiință ca Tudor Vianu a cedat într-un anumit moment în fața politicului, și nu în forme grave, nu înseamnă că locul în cultura autohtonă îi va fi compromis. Cîtuși de puțin. Portretul său va fi - doar - mai exact; și - poate - chiar mai uman, dacă ne gîndim la drama interioară a cărturarului. După cum mai aproape de realitate vor fi și profilurile altora, care, ei, nu s-au frămîntat la rîndul lor prea mult!". în raport cu Mircea Zaciu, evantaiul aprecierii se restrînge
Trei decenii dew critică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12280_a_13605]
-
orice dezbatere, articol de jurnal sau studiu academic consacrat postmodernismului italian, autorii cel mai adesea menționați sunt Italo Calvino și Umberto Eco. Nu foarte des s-a insistat însă asupra amănuntului că aceștia au parcurs trasee cumva complementare (sau, mai exact, cam același traseu, dar din direcții diametral opuse): Calvino, pornind de la experiența sa de prozator - căci orice s-ar spune, el rămâne, structural, un scriitor de ficțiune - a ajuns să producă eseuri de o luciditate și de o finețe exemplare
Postmodernism á l'italienne by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/12316_a_13641]
-
l-ar fi compromis, am fi putut spune că Ion Druță a dobândit pentru Basarabia rolul de scriitor național. Așa nu putem spune decât tristul adevăr că prin biografia sa de la senectute Ion Druță a rămas sovieticul romanului basarabean, plasabil exact la antipodul lui Paul Goma, care poate fi numit europeanul romanului basarabean. Cei doi - Paul Goma și Ion Druță - cu biografii (sau secvențe biografice) extrabasarabene, cu pacte ideologice insolite, sunt, de fapt, marii absenți ai acestei antologii a romanului basarabean
Ieșirea în larg a romanului basarabean (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12353_a_13678]
-
clipa de față, în postura de favorită. Programul de guvernare pare cu adevărat serios, fără componentele aventuriste ale unei echipe care vrea doar să se afle în treabă. E vorba, de fapt, de-un exercițiu de normalitate și curaj - adică exact ceea ce pesedeii au refuzat cu obstinație de când există. Fără promisiuni aberante, fără bacșișuri nerușinate acordate populației (de tot hazul e decizia lui Năstase de-a mări salarul funcționarilor publici... pentru două luni, adevărat record mondial în materie de prostie politică
Să nu ne iluzionăm by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12367_a_13692]
-
dovezi, dar presupune că Preda citise în tinerețe această carte celebră care prezintă istoria unei familii de țărani chinezi din secolul XX și în care lucrurile se petrec cam ca în familia de țărani români doar că sensul evenimentelor este exact invers ("E vorba deci de un proces invers decît cel din Moromeții și dinamismul țăranului chinez este cu totul altceva decît țăranul de la Dunăre, abstras din Istorie..." Cronicarul profită de ocazie ca să-i reamintească eseistului că nu doar una (romanul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12366_a_13691]
-
zis Haralampy neveste-si, caută-mă pe la bucătărie, că avem treabă... -Da' vreu să-l văd pi dânsu', a suspinat moldoveanca. -La reluare! Hai, că ți se arde ceapa... ... Da, acum mi-e și mai clar: Philips-ul lui ne arată exact ce se petrece pe teren. Știam că noi, în fond, nu avem diferende cu Cehia, am făcut parte mulți ani din același lagăr, așa că era normal și un gest absolut prietenesc și de solidaritate umană - degeaba înjurau unii - ca ai
Fotbalul - acest joc miraculos... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12390_a_13715]
-
de vorbit în mașină. Nu știu dacă și cum fuseserăm ascultați. Ceilalți doi "dubioși" aveau și ei istoriile lor. Buzura era supravegheat îndeaproape. N-am nici o amintire în ce-l privește legată de toamna aceea. Un an mai tîrziu însă, exact la finele lui noiembrie sau la începutul lui decembrie, am fost martor la stricta lui supraveghere, într-o împrejurare care ar merita să fie povestită. Livius Ciocârlie fusese întîmpinat de securitate pe aeroportul de la Timișoara, după o noapte petrecută la
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
a întrecut toate așteptările. Chiar de la poarta ministerului s-a luat după mine un individ care nu m-a scăpat din ochi pînă acasă. A doua zi, același individ legăna pe umăr o geantă, mutîndu-se de pe un picior pe altul, exact în fața intrării blocului meu. Avea o voce frumoasă judecînd după grația muzicală cu care fluiera. Am înțeles abia după cîteva zile că-și anunța pe această cale un tovarăș proptit de ușa din spate a blocului că "obiectivul" și-a
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
m-am gîndit... Poate fiindcă sînt cuvinte... De exemplu, tu știi de unde vine numele VATĂ? (Eleonora plînge) MAMA : Nu-mi amintesc... Eram tînăra. Da, da... Am uitat... TATA : Numele VATĂ vine de la cuvîntul FARMACIE... N-aș putea să-ți explic exact cum, dar de acolo vine... E o prescurtare... FARMACIE-VATĂ... Observi că e mai scurt?... MAMA : Da, da... E mai scurt... Toate cuvintele sînt mai scurte... TATA : Firește... Dar oamenii le lungesc... Le lungesc și atunci sensul lor se prescurtează. De
"E un joc monoton... Dar e bine ca e monoton..." by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12374_a_13699]
-
Le lungesc și atunci sensul lor se prescurtează. De exemplu : VATĂ-FARMACIE. Observi că e mai lung? Adineauri, VATĂ era mai scurt și acum FARMACIE e mai lung... Ciudat, nu?... Se lungesc și se golesc..." (Gellu Naum, fragment din Poate Eleonora) Exact în același timp, Poate Eleonora, Insula, Ceasornicăria Taus, Nepotul lui Rameau sînt cele cinci piese de teatru ale lui Gellu Naum, niciodată aduse împreună pînă la volumul publicat anul trecut de Palimpsest, o editură puțin cunoscută. În ciuda tuturor defectelor ediției
"E un joc monoton... Dar e bine ca e monoton..." by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12374_a_13699]
-
amănunt biografic - paradoxal în sine - ar trebui neapărat cunoscut atunci cînd citești/vezi teatrul lui Gellu Naum. Preiau din Clava, cartea de critificțiune a Simonei Popescu fragmentul de început al unui articol care a apărut inițial în caietul-program al piesei Exact în același timp: "Lui Gellu Naum nu-i plăcea teatrul. Pur și simplu. Nu-i plăcea să meargă la teatru, nici pentru actori, nici pentru regizori, nici pentru dramaturgi". Așadar un uluitor autor de teatru care nu iubește teatrul. Paradox
"E un joc monoton... Dar e bine ca e monoton..." by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12374_a_13699]
-
acestui joc plin de sens absurd al replicii Tatălui. Insula: parodia cea mai direct literară a lumii ca teatru. Nepotul lui Rameau: puține rescrieri postmoderne reușesc un joc atît de subtil cu textul de la care pornesc. Piesa cea mai scurtă, Exact în același timp, are o construcție perfectă... Poate Eleonora oferă jocurile de imagini și de cuvinte cel mai puțin așteptate... Există o ierarhie imposibil de stabilit între piesele scrise de Gellu Naum. O identitate absolut proprie are fiecare piesă, și
"E un joc monoton... Dar e bine ca e monoton..." by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12374_a_13699]