1,801 matches
-
din care lipsește orice intenție dogmatic-ideologizantă -, ceea ce face ca peregrinările frenetice ale lui Istrati de-a lungul și de-a latul uriașului imperiu bolșevic, unde i-a cunoscut pe Maxim Gorki și pe Ilya Ehrenburg, a ținut conferințe pline de exaltare în fața mulțimilor moscovite și a fost însoțit la un moment dat de Nikos Kazantzakis, să devină un adevărat roman de aventuri, în spiritul operei istratiene. Tenacitatea documentaristică a lui O., dezvăluind straturile succesive ale biografiei și operei scriitorului cu aplicația
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
Alexandru, București, 1976; Petrecere la Mirmidon, București, 1979; La revedere, Cassiopeea!, București, 1980. Repere bibliografice: George Muntean, „Orbit de prea multă dragoste”, RL, 1972, 36; Florin Faifer, „Eram fericit în noaptea cu lună”, CRC, 1974, 13; Sorin Titel, Tinerețe și exaltare romantică, RL, 1976, 3; Valentin F. Mihăescu, Delicatețea ironică, LCF, 1976, 17; Victor Atanasiu, Un posibil roman satiric, VR, 1976, 9; Florin Mugur, Un basm pentru oameni mari, „Scânteia tineretului”, 1977, 8764; Valentin F. Mihăescu, Literatură pentru adolescenți, LCF, 1977
PALAGHIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288626_a_289955]
-
Scara” care trebuia să ducă spre vederea „luminii de pe muntele Tabor” începe prin postularea opțiunii în afara oricăror presiuni: „Cine vrea la aceste virtuți să ajungă...”. Alegând „calea de mijloc” (Antonie Plămădeală), traseul ghidat de măsura obișnuită a lucrurilor, străin de exaltările ascetice, dar condamnând vehement - cum face o superbă „cuvântare” intitulată Spunere și încredințare pentru frica și dragostea lui Dumnezeu - ipocrizia morală, isihasmul lui N.B. își adaugă o trăsătură ce ține - spun cercetătorii - de spiritualitatea românească. Drumul spre perfecțiune conturat de
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
meritul creatorului e mai mare. Poetica parnasiană implică înțelegerea artei ca dificultate învinsă. În actul de creație, poetul are de biruit toate obstacolele inerente năzuinței la perfecțiune, și pentru aceasta sunt necesare luciditatea, supravegherea stărilor afective, intelectualizarea emoțiilor. Se exclud exaltarea, patosul, redundanța, superfetația, tot ce ține de facilitate. Expresia trebuie să fie concisă, densă, exactă, funcțională, așadar poetică, dar fără înflorituri de prisos, iar ritmul și rimele perfecte. Alături de obiectivare, de impersonalizare, desăvârșirea formală e o condiție definitorie a p., prin
PARNASIANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288697_a_290026]
-
Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 290-308; Ungureanu, Proză, 201-215; Baltag, Polemos, 137-142; Iorgulescu, Firescul, 194-197; Florin Faifer, Ultima piesă sau Lirismul alegoric al sarcasmului, CRC, 1981, 4; Victor Bibicioiu, Vitalitatea comicului, R, 1981, 1; Mircea Bențea, Exaltarea umanului, ECH, 1981, 1-3; Constantin Săplăcan, Convenție și implicare, ECH, 1981, 1-3; Ioan Buduca, Un moralist pentru viitor, AFT, 1981, 7; Dumitru Dinulescu, Lumea lui Mazilu, RL, 1981, 41; Ion Vartic, Acei nebuni fățarnici și „filosofia” lor, F, 1981, 12
MAZILU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
din Maurice Maeterlinck (toate intrate în repertoriul unor teatre bucureștene). În special la început, unii comentatori ai poeziei scrise de M. i-au reproșat epigonismul, înlocuirea muzicalității interioare cu o „sonoră grandoare de vocabular” ce nu reușește să transfigureze senzualismul, exaltarea simțurilor până la bizarerie, o preocupare pentru perfecționarea formei căreia nu îi corespunde „perfecțiunea gândirii”, de unde o „poezie ușoară”, lipsită de „fiorul creațiunii”. Totuși cei mai mulți i-au subliniat modernismul, venit din asumarea unei viziuni provocate de o „exaltată intensificare a vieții
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
mintea sau cuvintele (noûs y grámmata)?” (Vita Antonii, 73). Provocarea este reluată în alți termeni și transmisă tuturor celor furați, ca și subsemnatul, de visul tiranic al stimei de sine sau de nostalgia burgheză după stabilitate. Dobândim aceste „idealuri” prin exaltarea cunoașterii factuale a realității (folosindu-ne de un nomenclator de concepte exacte și de câteva reguli de inferență logică). Idealul pozitivist al cunoașterii - înțeleasă ca act de posesie - este trădat de obsesia filologică a perfecțiunii în exprimare. Acestuia nu i
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
o repliere pepremisele fideiste îmbrățișate în multe cercuri protestante. Cu excepția mediilor monastice atinse de acel extraordinar revival isihast est-european (de la Paisie Velicikosvky la Nicodim Aghioritul)- Filocalia (1792) fiind monumentul unei tăioase conștiințe istorice -, ortodoxia rurală și urbană a cunoscut fie exaltarea pietistă, fie tentația gnostic-intelectuală (contraste perfect vizibile în Rusia secolului al XIX-lea). Când europeanul cultivat a căpătat deja o profundă conștiință autocritică - fiind gata să examineze eșecurile proiectelor civilizației creștine din trecut -, răsăriteanul pravoslavnic și-a menținut preferința tipic
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
exterioară. De aceea, Jean-Luc Marion pleacă de la premisa că darul fără nume exclude calculul, logica mercantilă, voința de afirmare, revendicarea nominală, contractul saturat de garanții sau mutualitatea în retribuții 2. Este evident că lumea modernă reflectă asupra darului din prisma exaltării istorice a unei culturi a reținerii. Așa se face că, în opinia populară cel puțin, înfrângerea egoismului este dovedită prin capacitatea de a muri fizic pentru o cauză nobilă - de unde și opinia că sacrificiul de sine reprezintă pragul maxim al
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ratau de fapt întâlnirea cu un mare eveniment teologic. Limbajul extraordinar de elaborat în care părintele Sofronie și-a redactat faimoasa introducere la scrierile cuviosului Siluan nu surprinde printr-un grai provincial sau prin complacerea romantică, de tip narodnicist, în exaltarea virtuților țărănești ale sfinților ruși de odinioară. Cu siguranță, părintele Sofronie n-a împărtășit nostalgia slavofililor care doreau să reînvie, fie doar și prin limbă și în literatură, o atmosferă pretins idilică, coborând ca o legendă din cronicile „vârstei de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
și mai ingrată, pentru că au pus degetul pe răni adânci ale universității americane: abandonarea rigorii, standardelor și paradigmelor intelectuale pe care doar cultura clasică și valorile ei le pot orienta și susține; canonizarea culturii populare, a subculturilor juvenile și marginale; exaltarea deconstructivismului și relativismului; instituționalizarea ideologiilor contraculturale, de la revoluția sexuală și afrocentrism la feminism. Bloom a avut și curajul de a discuta inteligent și sincer tabuuri social-politice pe care nici Stânga, nici Dreapta (aceste etichete sunt în Statele Unite foarte relative, mai
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
ca laptele, plin de zbîrcituri și de riduri. Ă Ea era, ea era! exclamă Ahab, care-l ascultase cu răsuflarea tăiată. Ă Lîngă aripa-i dreaptă erau înfipte niște harpoane. Ă Da, da, ale mele, harpoanele mele! strigă Ahab cu exaltare în glas. Dar continuă! Ă Atunci, lasă-mă să vorbesc, spuse englezul, cu umor. Ei bine, străbunicul ăla venerabil, cu capul și cu cocoașa albe, se repezi drept în cîrd, mușcînd cu furie saula harponului meu, înfipt în balena aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Despre ce vorbea ea, și cui se adresa? Un „Poet” al timpului, cuprins de un acces subit de sinceritate, recunoștea că scrie pentruă cucoanele ce se plictisesc În garsonierele din blocuri. Adulterul și crima, trădarea și renegarea, aventurile erotice și exaltarea instinctelor animalice - iată cercul Înlăuntrul căruia se Învârteau - În zeci și zeci de variante - subiectele romanelor lui Octav Dessila & Co. Vitrinele librăriilor gemeau de traduceri din autori de aceeași speță ai apusului „civilizat” (Ă). Scriitori Într-adevăr valoroși erau persecutați
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
atitudinea religioasă respectivă, ca un reflex al ei.92 Semnificativă pentru opoziția între viziunea lui Kant și cea a lui Ionescu asupra relației dintre morală și religie este de asemenea o însemnare a lui Mircea Vulcănescu. Acesta își amintea că „exaltărilor noastre pentru valorile sociale ale Predicii de pe Munte Nae Ionescu le opunea un creștinism asocial și exclusiv teocentric, a cărui singură maximă este iubirea lui Dumnezeu, față de care «iubirea aproapeluiă, care nouă ni se părea chiar cheia creștinismului, apărea numai
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în anii ’80, dar reprezentat scenic abia în 1998, la Teatrul Național din Cluj-Napoca, este o parabolă privitoare la condiția dictatorului, în care ce s-a întâmplat în Roma antică a lui Nero sugerează străveziu aberantele măsuri preconizate, într-o exaltare paranoică, de dictatorul contemporan de la București. După 1989, C. se exersează și în domeniul „revistei” teatrale (Turda, 1992), continuând să scrie și povestiri, schițe. Volumele de proză scurtă (O dimineață de luni, 1985, Sfatul medicului, 1990, Jocul, 1991, Și Caragiale
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
în preajma recentului Festival al tineretului și studenților pentru pace (...). Trebuie însă să semnalăm chiar de la început un pericol care se leagă tocmai de acest aspect personal. Uneori, tânărul poet caută să compenseze lipsa de căldură naturală a versului prin această exaltare a lucrurilor «mici», gingașe, discrete - «pufoase» am zice folosind un termen preferat de Florin Mugur - procedee cu care speră să întrețină în mod artificial o temperatură caldă. Este un pericol împotriva căruia Florin Mugur trebuie să lupte pentru a evita
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tine, șerpuind printre grupurile care conversau. Când ochii ni s-au întâlnit, am văzut trecând peste fruntea ta umbra, repede ascunsă, a unei foarte mari oboseli. Mi-a fost ciudă pe tine că ai rupt astfel, preț de câteva clipe, exaltarea primei zile din noua mea viață. Dar tu-mi vorbeai deja ca unei vechi cunoștințe și mă lăsai să te sărut pe obraz. Am imitat hoinăreala celorlalți. Apoi, când l-am zărit pe Șah în compania unui bărbat cu un
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
foametea organizată în Ucraina și de milioanele de morți, își spuse că trebuia să extindă amorțeala aceea pe toată durata zilelor, pentru a nu-și pierde mințile... Marelst avea zece ani în vara anului l934, când se duseră în Crimeea. Exaltarea produsă de lunga călătorie cu trenul împreună cu părinții, fratele și sora lui, îl împiedica să doarmă. Văzu ce nu trebuia să vadă. Într-o gară, într-o noapte orbită de reflectoare, mulțimea de femei și de copii pe care soldații
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
obosite de alegorie și de flamboiantism, trebuie să fi înțeles brusc: nu, nu asta, ci cealaltă? Ca și cum armonia de aur a clasicismului le-ar fi radiat oamenilor deodată în fața ochilor ca o salvare, ca și cum oamenii ar fi îmbrățișat Antichitatea cu exaltarea celui care și-a găsit mântuirea. Dar nu e așa. În mijlocul grădinii medievale, printre plantele vechii vegetații luxuriante, clasicismul a crescut încetul cu încetul. La început nu este decât un element de fantezie formal. Devine o nouă și o mare
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
arhetipul” invocat sunt însoțite și de adevărate reflecții filosofice, unele ajungând la scepticism și ateism. Iubirea intelectuală a lui Dumnezeu profesată de Leone Evreul, mai târziu de Spinoza, e revelatoare. Pentru acel timp și pentru acea conjunctură însă, superstițiile și exaltările religioase devin o componentă firească a unei comunități aflate singură în fața unui continent. Nu împărtășesc punctul de vedere al lui F. Braudel, potrivit căruia suntem în fața unor manifestări gratuite. Istoricul ideilor e dator să lărgească interpretarea și în asemenea situații
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
vechi, își găsesc originea în trecut, chiar în copilăria persoanei. Coșurile trimit adeseori, în mod inconștient, la adolescență (acneea juvenilă); - culoarea pielii poate oferi informații cu privire la starea emoțională: oboseala și depresia (paloare excesivă), frica sau boala (ten verzui), rușinea sau exaltarea (roșeața), în funcție de scenariul visului; - mâncărimile semnifică fie agasarea și enervarea, fie o pulsiune irepresibilă («mă mănâncă! »); - alunițele simbolizează o dorință de seducție și îi dau visului o dimensiune sugestivă, chiar erotică; - tatuajele, piercingurile și scarificările exprimă o dorință de modificare
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Refracții, 76-86; Șerban, Ispita, 120-127; Zaciu, Lancea, 9-24; Doinaș, Lectura, 154-159; Cristea, Faptul, 42-49; Lit. rom. cont., I, 207-210; Sângeorzan, Conversații, 158-162; Paleologu, Ipoteze, 267-273; Tomuș, Mișcarea, 79-82, 180-182; Martin, Paranteze, 53-55; N. Steinhardt, Geo Bogza - un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului, București, 1982; Cândroveanu, Printre poeți, 13-20; Doru Scărlătescu, Geo Bogza, București, 1983; Ștefănescu, Dialog, 146-153; Leonte, Prozatori, I, 93-101, II, 23-31; Titel, Cehov, 139-142; Flămând, Intimitatea, 88-96; Ungureanu, Proza rom., I, 154-177; Iorgulescu, Prezent, 170-173
BOGZA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285792_a_287121]
-
că suntem mulți / noi, robitorii, / de noapte cu noapte, / zi cu zi, / vom fi aci, / mereu prezenți, / mereu în stare de alarmă [...] noi vom fi mulți, / vom fi o mie de milioane.” B. va trece însă de la cronica rimată și exaltarea conformistă a „biruințelor” și a „steagului leninian” la un tip de poezie reflexivă, care atrage în gesticulația amplă motive cu reverberație general umană. Evoluția către un lirism mai elaborat începe odată cu Lacrima diavolului (1965), unde poetul, depășind faptul concret, încearcă
BANUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285615_a_286944]
-
a consacrat pe B. În prezentarea cărții Comuna de aur, Paul Georgescu prognoza un „poet al ideilor, [...] al meditației filosofice”, ilustrând „capacitatea alchimistului de a transpune conceptul în imagine poetică”. S-ar mai putea adăuga înclinația către radiografia „dimineții simțurilor”, exaltare / exultare solară prin care „materia” e propulsată, modulată, în „azurul suplu” și-n „căile stelare”. Notabilă era și setea de rostire: elan irepresibil de transferare în cuvânt a clocotului juvenil. „Cititorule, viața mea a trecut în cuvinte” - iată un vers
BALTAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285591_a_286920]
-
ca acte manifeste ale unei persoane, care, prin natura lor, se abat de la normele morale, manifestate, din punct de vedere psihologic, prin acte, intenții, conduite anormale. În sensul acesta menționăm următoarele: Înșelătoria, furtul, minciuna, impudicitatea, brutalitatea, izolarea, conduitele de refugiu, exaltarea etc. Toate acestea trebuie Înțelese, ca semnificație, În raport cu natura tendințelor eului personal. În sensul acesta, plecând de la tendințele eului personal, propunem următoarea sistematizare a tulburărilor psihomorale, așa cum se poate vedea În schema de mai jos. Pe lângă aceste grupe de tulburări
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]